– A spus francezul că nu înțelege, îmi povestea mama care lucra la Modern, cum se face că în ciuda faptului că în România nu se importă Adidas, toți timișorenii umblă încălțați cu așa ceva, nu cine știe ce făcătură de la Drăgășani, din mușama, ci adidași originali, din piele și cu 3 dungi. […]

  Portarul sări să deschidă poarta pentru mașini după care luă poziția de drepți. – Să trăiți, tovarășu’ inginer! Dacia roșie a inginerului ieși maiestuos pe poarta fabricii. Avea botul ridicat de parcă era o rachetă gata să fie lansată în spațiu. Dacă cineva s-ar fi uitat în portbagaj, ar fi găsit explicația: în acesta […]

  Parcă îmi imaginez scena: Seara, după ce toată lumea a plecat acasă, s-au adunat cu toții într-un birou. Primarul, niște consilieri, câțiva bărbați din partea gunoierilor, vreo 3 fete din care una își face de lucru cu un iPhone. Primarul îmbrăcat în costum albastru, restul în ținută casual. Cineva a comandat niște pizza, aici […]

  În decembrie 1999 eram în Düsseldorf, “Orașul regilor”. Urma să fac acolo Crăciunul și Revelionul. Dacă la plecarea din Timișoara văzusem că străzile erau împodobite ca niciodată, cu zeci de mii de luminițe, îmi imaginam că în Germania orașele vor lua foc de sărbători. Surpriza a fost că acolo parcă nu era sărbătoare. Câte […]

  Nu mă culcasem de nici o oră că apare Tibi Molnar: – Șvabule, scoală că se dă margarină pe Lidia! Dacă aș considera că ziua precedentă s-a încheiat atunci când m-am culcat și noua zi a început când m-am sculat, acesta ar fi primul lucru pe care l-am auzit când lumea în care trăiam […]

  La fel ca și în celelalte zile, în 22 decembrie la ora 7 eram la serviciu. Nu am stat mult, oricum era cam pustiu în curte, nu prea mai venise nimeni la lucru. M-am dus în Piața Operei, unde, la fel ca în celelalte zile, oamenii începuseră să vină. 22 Decembrie era a 3-a […]

  Revoluție, revoluție, dar în 21 dimineață majoritatea timișorenilor s-a dus la serviciu , ca de obicei, chiar dacă oamenii erau convinși că nu vor face nimic acolo. Am ajuns la serviciu, ne-am povestit reciproc ce am făcut în ziua trecută și bineînțeles că am discutat și despre ceea ce credeam că se va întâmpla […]

  “Familia e celula de bază a societății”. Aiurea. În 1989 celula de bază a societății era întreprinderea. Fără un loc de muncă la o întreprindere nu erai nimic. Nu aveai bani. Nu aveai tratament medical, nu aveai locuință. Doreai, de exemplu, să îți cumperi un apartament prin OCLPP. Să nu vă închipuiți că mergeai […]