Zilele trecute m-am uitat la un documentar despre perioada interbelică și al Doilea Război Mondial în România.
Unul dintre acele rare filme care nu încearcă să ne educe moral, nu ne explică „cine a avut dreptate”, nu ne bagă lacrimi în ochi și nici drapele pe fundal.
Doar fapte.
Se întâmplă ceva interesant când vezi istoria așa: începi să faci legături fără să vrei.
Primul lucru care mi-a sărit în ochi a fost relația dintre Antonescu și legionari.
O alianță de conjunctură, o conviețuire forțată, fiecare convins că îl folosește pe celălalt.
Știm cum s-a terminat: prost pentru toată lumea, dar mai ales pentru țară.
Și, culmea, privind scena politică de azi, relația dintre PSD și așa-zișii „suveraniști” pare desprinsă din același manual vechi, doar că tipărit pe hârtie mai lucioasă.
Aceeași logică: „ne folosim unii de alții, până vedem cine apucă primul cuțitul”.
Partea bună este că acum știm finalul.
Istoria nu se repetă identic, dar rimează suficient de tare încât să-ți țiuie urechile.
O bună parte din documentar era dedicată relației dintre guvernul român și populația din ceea ce azi numim Republica Moldova.
Și aici m-a lovit o întrebare simplă, dar extrem de incomodă: cât de mult știm noi, de fapt, ce vor oamenii de acolo?
Nu ce credem noi că ar trebui să vrea.
Nu ce spune Bucureștiul, Bruxelles-ul sau Moscova.
Ci ce vor ei, concret, în viața de zi cu zi.
Vor să rămână moldoveni?
Vor să fie ruși?
Vor să fie români?
Sau, poate, vor doar să nu mai fie subiect de talk-show la televizorul altora?
Toți cei care discută doct despre „destinul Moldovei” ar trebui să înceapă exact de aici.
Pentru că e vorba despre soarta lor, nu a noastră.
Nu Maia Sandu decide singură.
Nu Uniunea Europeană.
Nu România.
Nu Rusia.
Nu Donald Trump, indiferent cât de tare i-ar plăcea să decidă orice, oriunde.
Oamenii aceia ar trebui întrebați și, mai ales, ascultați.
Restul e imperialism de salon, cu cafea bună și conștiință liniștită.
Apoi, citesc presa din ultimele ore și ajung iar la aceeași întrebare, aplicată în altă parte: ce știm noi, de fapt, despre ce se întâmplă în Iran?
De acolo ni se spune că revolta s-a terminat.
Din alte articole reiese că și Donald Trump e destul de calm în privința asta, ceea ce, paradoxal, ar trebui să ne neliniștească.
În același timp, pe la noi și prin alte redacții occidentale, unii se isterizează.
Rezultatul este că am citit până în acest moment câteva sute de titluri din diferite ziare și în această privință sunt într-o ceață totală.
Și atunci, pentru că informațiile sunt contradictorii, încep să fac supoziții: poate că revolta n-a fost chiar atât de mare pe cât părea.
Poate a fost un fel de „Revoluția de la Iași” din 14 decembrie 1989, când niște tineri intenționau să se adune, să împartă manifeste, să schimbe lumea… dar era frig, erau mulți milițieni pe stradă și, până la urmă, cei 4-5 „revoluționari” s-au dus acasă.
Sau poate că nu s-a terminat nimic și cineva ne minte cu seninătate, pentru că adevărul nu e profitabil și nici comod.
Aceeași întrebare se poate pune și despre Ucraina, o țară în privință căreia s-a mințit în ultimii trei ani mai mult decât în întreaga istorie a omenirii.
Oamenii de rând de acolo chiar vor război?
Sau războiul aparține, ca de obicei, celor care conduc, celor care dau ordine, celor care fac trafic cu armament, celor care nu stau în tranșee?
Cât de mult îi pasă unui țăran sau unui muncitor dacă drapelul se schimbă, atâta timp cât limba seamănă, frigul e același și salariul tot nu ajunge până la sfârșitul lunii?
E o întrebare cinică, știu, dar nu mai cinică decât realitatea însăși.
Probabil că întrebări de genul ăsta și le-a pus și Kaja Kallas.
Iar concluzia la care a ajuns a fost una profund umană și perfect logică în context: că ar cam fi timpul să se apuce de băut.
***
Trump: Zelenski e vinovat că nu se încheie războiul
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este de vină pentru faptul că nu s-a reușit încă o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, în ciuda eforturilor de mediere ale SUA, a declarat președintele american Donald Trump într-un interviu pentru Reuters. Când a fost întrebat de ce conflictul nu a fost încă rezolvat, în ciuda eforturilor diplomatice ale […]
Circa 200.
Circa 200.000 de soldați sunt absenți din unități fără permisiune oficială, ceea ce înseamnă că au dezertat cel mai probabil, a dezvăluit miercuri noul ministru ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, citat de CNN.
Mircuri, în timpul confirmării de Rada Supremă ca ministru al Apărării, Fedorov a mai spus că aproximativ două milioane de bărbați ucraineni sunt „căutați” din cauza faptului că evită recrutarea.
Ministrul de externe iranian anunță că revoltele s-au terminat
Ministrul iranian de externe, Abbas Arakchi, a declarat astăzi că „pacea domnește” în Iran în acest moment și că autoritățile de la Teheran au „controlul complet”. „După trei zile de operațiune teroristă, acum este pace. Avem control deplin”, a declarat Arakchi pentru postul de televiziune american Fox News. El a adăugat, de asemenea, că „elemente […]
Iranul nu l-a executat pe Erfan Soltani.
Erfan Soltani, un tânăr iranian de 26 de ani, despre care se credea că ar putea fi prima persoană executată în valul actual de proteste din Iran, nu a fost executat până la această oră, conform informațiilor relatate de Sky News. Totuși, familia sa a declarat că execuția poate avea loc în orice moment, iar îngrijorările internaționale rămân ridicate.
Șefa diplomației europene, despre situația pe glob: E un moment potrivit să ne apucăm de băut (Politico)
Înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a spus într-o discuție privată cu un grup de parlamentari europeni că situația mondială actuală ar putea fi un „moment potrivit” pentru a începe să bea, scrie Politico.
Peste 100.
Furnizorii europeni de piese pentru industria auto au anunțat pierderi de peste 100.000 de locuri de muncă în ultimii doi ani.
Producătorul german de instrumente muzicale, Höfner, care i-a produs bass-ul lui Paul McCartney, a depus cererea de insolvență
Compania germană producătoare de instrumente muzicale Höfner, cea care a construit faimosul bass în formă de vioară al lui Paul McCartney, a depus cererea de insolvență, invocând tarifele vamale americane drept factor – cheie în luarea deciziei.
Compania a depus cerere de administrare provizorie a insolvenței, începând cu 11 decembrie.
Noua ordine mondială.
În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa.
Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918.
Dezideratul unirii Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu a invocat chiar opțiunea sa personală de a vota afirmativ, în cazul unui referendum în favoarea unirii. Însă, este acum un context geostratetic internațional mai favorabil? Gândul a stat de vorbă cu profesorul universitar de științe politice Radu Carp, care a descifrat de ce arhitectura externă extrem de volatilă a momentului ar putea aduce mari surprize. Orice scenariu este posibil, apreciază analistul politic.
Susținerea unui eventual referendum, la ora actuală, înseamnă între 9 și 33% din totalul populației țării vecine, deci sunt slabe șanse să avansăm concret, în favoarea unirii cu Republica Moldova, din punctul ăsta de vedere, atrage atenția reputatul profesor de la Facultatea de Științe Politice din București.
Datoria externă totală a României a crescut până la 227,5 miliarde euro
Banca Națională a României (BNR) anunță că datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie – noiembrie 2025, cu 24,002 miliarde euro, până la 227,512 miliarde euro.
Patrick Andre de Hillerin: USR a falsificat înregistrarea unei emisiuni de la Antena 3 CNN pentru a demonstra că Radu Miruță nu a zis că putem trimite trupe în Groenlanda
Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin dezvăluie metoda prin care USR ar fi încercat să repare gafa ministrului Apărării, Radu Miruță, după ce acesta a prezentat, într-un interviu la Antena 3, scenariile în care România ar trimite trupe în Groenlanda. La scurt timp, USR a publicat un video editat al interviului, în care afirmațiile lui Radu Miruță au fost modificate, pentru a da falsa impresie că afirmațiile ministrului au fost distorsionate de „extremiști”.
Ce facem astăzi, 15 ianuarie 2026, în Timișoara?
Joi, 15 ianuarie, este celebrată Ziua Culturii Naționale prin diverse evenimente, printre care se numără expoziții, spectacole, proiecții de film sau tururi ghidate.
