Ce-a fost în capul lui Ponta?
Nu pot intra efectiv în mintea lui Ponta, dar pot specula rațional pe baza informațiilor disponibile în presă, luând în considerare atât strategia sa aparentă, cât și posibilele calcule greșite.
Ponta pare să fi acționat conform unei logici de comunicare politică bine cunoscute: controlul narațiunii.
Articolele din ultimele 24 de ore sugerează că el ar fi ales să dezvăluie această poveste acum, în plină campanie electorală, pentru a preîntâmpina o posibilă dezvăluire ostilă din partea adversarilor.
Ideea e simplă: dacă tot urma să iasă la iveală, mai bine să o spună el primul, în propriii termeni, la o emisiune prietenoasă, unde putea pune accent pe latura „eroică” a deciziei – salvarea Belgradului, luarea rapidă a unei hotărâri grele, gestionarea situației cu despăgubiri.
E o tactică clasică de gestionare a unei crize: dezamorsezi bomba spunând tu adevărul, înainte ca altcineva să o facă într-un mod care te-ar putea distruge complet.
Dar de ce acum, după atâția ani? Probabil că Ponta a simțit că informația era pe cale să fie scoasă la lumină de altcineva – fie un adversar politic, fie presa – și a vrut să-și asume controlul.
Textele menționează ipoteza că „cineva l-a anunțat că știe totul și va face public în campanie momentul acela”.
E plauzibil.
Campania electorală este un moment de maximă vulnerabilitate, iar Ponta, cu experiența sa politică, știe că trecutul poate fi folosit ca armă. Dezvăluind el însuși povestea, a încercat să o „împacheteze” într-o lumină favorabilă: un lider care ia decizii rapide, care salvează vieți (chiar dacă ale altora), care „rezolvă” problemele românilor afectați cu despăgubiri.
Totuși, calculele lui par să fi dat greș, iar asta ridică întrebarea dacă a fost cu adevărat un gest inteligent sau doar un act de vanitate prost gestionat.
Ponta vizează un electorat suveranist, iar decizia din 2014 – inundarea satelor românești pentru a proteja Belgradul – contrazice flagrant această poziție.
Suveranismul, așa cum e înțeles de publicul său țintă, implică punerea intereselor României pe primul loc, nu sacrificarea lor pentru o țară vecină, indiferent de motive.
Faptul că a primit cetățenia sârbă ca „recompensă” agravează percepția de trădare.
În loc să fie văzut ca un lider autoritar care „taie și spânzură” pentru binele țării, riscă să fie perceput ca un oportunist care și-a vândut poporul pentru avantaje personale.
Mai mult, timing-ul e dezastruos. Dacă ar fi spus povestea asta în afara unei campanii, poate că impactul ar fi fost mai mic, dar acum, sub lumina reflectoarelor electorale, fiecare cuvânt e disecat.
Reacțiile – de la plângeri penale pentru înaltă trădare la cereri de retragere din cursă din partea propriului fost partid, PSD – arată că Ponta a subestimat furia publică și consecințele legale. Cu studiile sale juridice, ar fi trebuit să anticipeze că o astfel de mărturisire publică poate fi interpretată ca o recunoaștere a unei fapte grave, chiar dacă prescrisă.
Pe de altă parte, un text al lui Cristian Tudor Popescu sugerează și o altă posibilitate:
Ponta ar fi putut miza pe o reinterpretare a suveranismului, una mai personală, de tip „lider suprem”.
Poate a crezut că electoratul său va aprecia imaginea unui om care ia decizii grele, peste capul „sistemului”, demonstrând putere și autoritate.
„Am dat ordin peste structurile românești” sună ca o laudă pentru un anumit tip de votant care tânjește după un conducător decisiv, un „tătuc”.
Numai că această strategie funcționează doar dacă decizia e în favoarea românilor, nu împotriva lor.
În concluzie, ce a fost în capul lui Ponta?
In viziunea ziariștilor, probabil un amestec de pragmatism politic (să dezamorseze o potențială bombă), vanitate (să se prezinte ca un lider puternic) și o doză de calcul greșit (subestimarea reacției negative).
A vrut să controleze povestea, dar n-a anticipat că electoratul suveranist, pe care îl curta, nu va ierta ușor o decizie care pune Serbia înaintea României.
E posibil să fi supraestimat capacitatea sa de a manipula percepțiile și să fi subestimat memoria colectivă a românilor – de la inundații la Colectiv, toate i se întorc acum în față.
Rămâne de văzut dacă gestul ăsta îi va fi un bilet de ieșire din politică sau, cumva, o platformă pentru o revenire neașteptată.
Părerea mea este puțin diferită.
Dar, atenție, este o părere formată stând comod în fotoliu în față a două monitoare pe care urmăresc știrile.
Pentru că alte informații nici nu sunt disponible publicului.
Eu cred că în momentul de față avem doi candidați la președinție.
Primul este Crin Antonescu, susținut de coaliția care guvernează țara în acest moment.
Cel de-al doilea este George Simion.
Contrar aparențelor să nu vă imaginați că acesta este susținut de pulimea îmbrăcată în costume de daci care ne este prezentată la știrile de seară.
Nici pe departe, ăia sunt figuranții care ne sunt arătați la televizor.
George Simion a fost creat, susținut de-a lungul timpului și promovat de către niște oameni foarte periculoși și puternici, care au nu numai credința că sunt cei mai buni dintre noi, dar mai au și interese, inclusiv materiale, pe care nici nu ni le imaginăm.
Ceilalți candidați nu mai contează, mai ar fi Nicușor Dan – care este susținut de cei care își beau cafeaua așezați pe bordurile de la colțul străzii Porumbescu cu Corbului – și câțiva iepuri meniți să mai smulgă câte un vot de la primii trei.
Ponta, cum a mai făcut de nenumărate ori, s-a băgat și el ca berbecuțul în viesparul ăsta.
Si pentru că nu e prost, a ajuns să devină un pericol pentru Simion.
Iar susținătorii acestuia – oameni care ajunge să tasteze un CNP pe telefon pentru a vedea o fișă a fiecăruia dintre noi, fie că suntem implicați politic sau nu, fie că avem cazier sau nu – au reacționat, punându-i în vedere să aibă grijă ce face.
Rămâne de văzut cine are dreptate, dacă Ponta a vrut cu adevărat să-și asume riscul sau dacă a fost forțat să vorbească de teama unor dezvăluiri mai dure.
Pentru ziariști, gestul său e fie o încercare stângace de a controla narațiunea, fie o gafă care îi va marca sfârșitul carierei politice.
Din perspectiva mea, Ponta pare prins într-un joc mai mare, unde oameni cu putere și acces la informații – cei care susțin din umbră anumiți candidați – l-au împins să acționeze înainte de a fi lovit. Indiferent de motiv, un lucru e cert: asistăm la o imagine dură asupra felului în care politica românească se joacă, între interese personale, strategii de campanie și influențe nevăzute.
***
Ambasadoarea SUA din Ucraina va demisiona.
Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink va demisiona din funcție după aproape 3 ani petrecuți la Kiev, într-un context marcat de incertitudini legate de eforturile administrației Trump de a media un acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.
CIA și FSB (KGB) au făcut schimb de spioni
VIDEO Un elicopter s-a prăbușit în râul Hudson, la New York / Șase oameni la bord, cel puțin trei morți
Un elicopter s-a prăbușit joi după-amiază în râul Hudson, la New York, potrivit pompierilor și poliției din metropolă, care nu au oferit un bilanț imediat al victimelor, relatează AFP. Cel puțin trei persoane și-au pierdut…
Coliziune între două avioane pe aeroportul din Washington.
Ambele avioane aparțin companiei American Airlines. Avionul în care se aflau membrii Congresului a fost lovit în timp ce se afla pe pista de rulare de vârful aripii celuilalt aparat de zbor.
Cineva i-o pregătea.
Când îți iubești țara cu adevărat, o inunzi. Acesta ar putea deveni, dacă am fi cu adevărat onești, sloganul suveranist în România. Și, fără candidatura lui Victor Ponta, n-am fi știut asta, că trecuse destul de multă apă pe Dunăre de atunci. Și totuși ceva s-a întâmplat, că adevărul a ieșit la lumină după atâția ani chiar din gura acum suveranistului care a luat decizia aceea în 2014.
Câţi bani a primit Nicuşor Dan pentru campania electorală.
Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Nicuşor Dan anunţă că a primit câteva milioane de lei ca donaţii pentru campania electorală, iar câţiva oameni de afaceri au donat sume de ordinul sutelor de mii de lei. El precizează că nu a promis nimănui nimic în contul acestor donaţii.
Morții din tirurile ATI: Cutremur judiciar la Primăria capitalei și Ministerul Sănătății
Cunoscutul avocat Adrian Cuculis susține că în dosarul morților de la spitalul Victor Babeș, cunoscut sub numele de “tirurile ATI din pandemie”, parchetul a admis cererea de introducerea în procesul penal atât a Primăriei Capitalei condusă de Nicușor Dana și atunci și acum, prin primar, cât și a Ministerului Sănătății în ceea ce privește responsabilitatea civilă pentru morții din tirurile ATI.
„Băieții deștepți” din insolvență: Borza, Munteanu, Ponta – rețeaua care a îngenuncheat economia României și lucrează acum pentru miliardarii cercetați penal
Când vorbim despre corupție sistemică în România, despre cum s-au distrus instituții și companii naționale de dragul intereselor personale sau externe, nu putem ignora una dintre cele mai nocive combinații de influență: Remus Borza, Speranța Munteanu și Victor Ponta. Trei personaje care, pe rând sau în echipă, s-au infiltrat în cele mai sensibile puncte ale economiei […]
E explodat sau nu numărul urșilor din România.
Datele unui studiu realizat recent şi prezentat joi, 10 aprilie, de oficialii Ministerului Mediului, arată că în România trăiesc între 10.419 şi 12.770 de exemplare de urs brun
Parchetul European trimite în judecată 12 inculpați pentru o fraudă de milioane de euro cu proiecte IT în România
Parchetul European din Bucureşti (România) a înaintat, în această săptămână, Tribunalului Bucureşti un rechizitoriu împotriva a 12 inculpaţi (şase persoane fizice şi şase societăţi comerciale), în urma unei anchete privind o fraudă în valoare de…
Ce e de fapt patriotismul economic? Dragoș Anastasiu: „Cumpăr produse românești în măsura în care ele sunt bune și ieftine.
Aproape jumătate dintre respondenții unui studiu prezentat joi au spus că ar fi de acord ca Guvernul să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine.
Marian Nazat: A început o altă campanie electorală!
Se construieste infrastructura pentru tramvai si se asfalteaza bretelele.
După ce exact în urmă cu o luna s-a încheiat operațiunea cea mai grea, aceea de împingere și poziționare a chesonului, la Pasajul Solventul s-a trecut la noi operațiuni. Între acestea, realizarea infrastructurii pentru viitoarele linii de tramvai prevăzute să traverseze pasajul.
