O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu petrec mai mult de cinci ore pe TikTok zilnic.
Mă uit în tramvai și observ că aproape fiecare călător are un telefon în mână, învârtind pagina unui ecran, fără niciun fel de interes față de ceea ce se află pe el.
Este clar că nu mai citesc cu atenție un text sau nu au răbdare să urmărească un filmuleț până la capăt, chiar dacă acesta nu durează mai mult de 10 secunde.
Își mișcă degetul pe ecran fără să se oprească, fără să rămână cu un gând fixat sau o imagine în minte.
Este ca și cum ar citi două-trei cuvinte dintr-o carte, apoi ar întoarce pagina înainte de a înțelege ce s-a întâmplat.
Nu cred că mai mult de un tânăr din 100 ar avea răbdare să citească un capitol întreg din Mizerabilii, de exemplu acela în care Victor Hugo descrie casa de pe Boulevard de l’Hôpital nr. 50-52, acea casă mizerabilă unde familia Thenardier și Jan Valjean trăiau în două apartamente alăturate.
Probabil că ar prefera să urmărească o variantă Mizerabilii de tip Twitter: „Jean Valjean a furat o pâine”, apoi următoarea secvență ar putea fi „Jean Valjean îmbrăcat în zeghe cu lanțuri la picioare”, urmată de „Jean Valjean cu joben pe cap, plimbându-se cu Cosette prin Jardin des Plantes” și în ultimele secunde, „Jean Valjean moare”.
Totul s-ar derula rapid, în cel mult 30 de secunde, iar tânărul ar putea spune că a citit Mizerabilii. Am povestit esența, am învățat tot ce trebuie pentru a lua nota mare la școală.
Și în acest fel ar cunoaște acțiunea cărții dar nu ar percepe mesajul pe care autorul a dorit să-l transmită.
Asta pare să fie adevărata valoare în vremurile noastre: să acumulăm rapid informații fragmentate, să trecem dintr-o secvență în alta și să obținem „acel” certificat, acea diplomă, care atestă că am ajuns undeva, chiar dacă nu știm cu adevărat nimic. Important e să bifăm, să câștigăm „scoruri” – căci ce altceva contează mai mult?
Si după aceea ne mirăm că toți, funcționarii statului, medicii, militarii și chiar noi, oamenii de rând, suntem niște tâmpiți.
*
Povestea cu Pfizer poate părea un scandal de proporții, un subiect care captează atenția publicului, însă, în realitate, este doar un episod dintr-o practică destul de obișnuită în industria farmaceutică.
În mod frecvent, medicii și farmaciștii sunt recompensați pentru că recomandă sau prescriu medicamentele unor companii farmaceutice, iar aceste recompense sunt de obicei destul de variate.
De la obiecte de birou insignifiante, cum ar fi mobilier de birou sau echipamente de farmacii, la calculatoare și gadgeturi, toate acestea sunt plătite de producătorii respectivi, care își doresc să asigure că produsele lor ajung pe mâna celor care decid ce va ajunge la pacienți.
Însă lucrurile nu se opresc aici. Companiile farmaceutice organizează tot felul de evenimente, adesea în locații exotice, care pot părea că sunt mai degrabă vacanțe luxoase decât conferințe academice.
Aici, medicii și farmacistele au ocazia nu doar să participe la discuții științifice, de fapt acestea sunt doar un pretext, ci să se bucure și de beneficii mai puțin legate de carierele lor profesionale, fiind un loc perfect pentru escapade mai puțin profesionale.
În acest peisaj, recompensele pot ajunge până la bunuri de valoare considerabilă: vile la țară, bărci de lux sau diverse alte obiecte scumpe care, la prima vedere, nu au nimic de-a face cu actul medical, dar care, de fapt, sunt o parte dintr-o rețetă mai largă de „loializare” a specialiștilor.
Desigur, pentru a primi aceste recompense, nu este suficient doar să fii medic sau farmacist. Este nevoie să îndeplinești anumite cerințe ale capitaliștilor din spatele acestor companii, iar o parte dintre acestea sunt legate de faptul că trebuie să promovezi eficient și constant produsele respective.
De exemplu, care credeți că au fost motivațiile reale ale unor medici care în timpul „pandemiei”, în ciuda avertismentelor din partea unor instituții prestigioase precum OMS, administrau medicamente despre care se știa că sunt ineficiente și, mai mult, despre care acel organism afirma că produc suferință inutilă pacienților?
*
Să nu cădem în capcana de a crede că absolvenții de facultăți – fie de psihologie, fie de orice alt domeniu – sunt automat superiori intelectual celor care nu au avut acces la învățământul superior. Nici pe departe.
Pentru că, în realitate, învățământul românesc nu este un filtru eficient al inteligenței, ci un mecanism defect care produce și validează mediocritatea. Nu doar elevii sunt problema, ci și profesorii.
În ultimii ani, m-am intersectat cu cadre universitare din medicină care nu înțelegeau noțiuni elementare de biologie. Am întâlnit profesori universitari care, oricât le-aș fi explicat, nu reușeau să priceapă ce este un flux de știri. Și da, am cunoscut și psihologi – unii chiar profesori universitari – care nu doar că nu înțelegeau ce citeau, dar se credeau un fel de guru.
Aceștia nu sunt decât eșecuri ale sistemului educațional, produse ale unei școli care și-a pierdut rolul de a separa valorile reale de impostori. Unii dintre ei sunt rezultatul direct al unui învățământ infestat de pseudoștiință – orele de religie sunt cel mai clar exemplu de intoxicare intelectuală sub pretextul educației.
Alții sunt indivizi care nu ar fi trebuit niciodată să fie acceptați într-o facultate, pentru simplul motiv că nu posedă inteligența necesară pentru a înțelege materia.
Adevărul crud este că nu poți transforma un idiot în om inteligent doar trecându-l prin școli. Inteligența nu se învață, nu se imprimă ca o ștampilă pe diplomă.
Dacă un om nu are capacitatea de a înțelege și de a gândi critic, niciun curs, nicio diplomă și nicio facultate nu vor schimba acest lucru. Însă, lăsându-i să termine studiile și oferindu-le un titlu, societatea le legitimează ignoranța și îi lasă să se cațere în poziții din care pot face rău. Iar răul este forma supremă a prostiei.
***
UE consideră să cumpere iar gaze de la ruși, ca parte a acordului de pace din Ucraina.
Uniunea Europeană se află în mijlocul unor dezbateri aprinse privind o posibilă revenire la importurile de gaz din Rusia, în contextul unui acord de pace pentru Ucraina. Discuțiile au fost provocate de presiunile economice tot mai mari resimțite de statele membre ale UE, care caută soluții pentru a-și asigura stabilitatea energetică pe termen lung, scrie Financial Times.
China a descoperit un depozit uriaș de metale rare.
China a făcut o descoperire care va întări controlul țării asupra unui resurse strategice vitale și va sprijini ambițiile sale tehnologice de viitor. Un nou depozit de metale rare a fost găsit în sud-vestul Chinei, ceea ce consolidează poziția Beijingului ca lider global în acest domeniu, relatează Newsweek.
Pfizer este de acord să plătească 60 de milioane de dolari pentru a soluționa acuzațiile de corupție legate de una dintre filialele sale
Un alt scandal de corupție pe care Pfizer se grăbește să-l acopere. Compania farmaceutică a fost de acord să plătească 60 de milioane de dolari pentru a soluționa un caz legat de declarații false legate de plăți necorespunzătoare către medici de către una dintre filialele sale, a anunțat Departamentul de Justiție (DOJ) vineri. Compania americană, deja condamnată pentru corupție și ale cărei vaccinuri anti-COVID fac obiectul urmăririi penale, amintește că faptele de care este acuzată Biohaven au avut loc înainte de achiziționarea acesteia în 2022.
În comunicatul său de presă, American Justice explică că Biohaven Pharmaceuticals a încălcat legea federală privind afirmațiile false (False Claims Act) între martie 2020 și septembrie 2022.
COMENTARIU Lelia Munteanu: 7 octombrie 2023.
Astăzi au fost eliberaţi şi cinci ostateci de origine thailandeză. Sunt oameni despre care nu vorbeşte mai nimeni. Unii au fost ucişi, alţii luaţi osteteci de Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian, alţii au văzut moartea cu ochii. În excepţionala carte „O zi din octombrie” – semnată de Yair Agmon şi Oriya Mevorach, publicată anul trecut la Editura Omnium din Bucureşti, în traducerea din ebraică a Irinei Weinberg – unul dintre martorii care povestesc barbaria din 7 octombrie 2023 este Camilla Jeslava, o bonă thailandeză din kibuţul Nirim situat la câţiva kilometri de Fâşia Gaza. Iată întreaga ei relatare, covârşitor de impresionantă:
O treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore.
Timpul petrecut pe internet de către adolescenți crește în funcție de vârstă, de la o medie două ore la cei de 9-10 ani, până la șase ore la 15-19 ani. În funcție de vârstă, se…
Ce sunt roboții de trotuar și cum îți livrează mâncarea?
Data viitoare când comandați mâncare online, s-ar putea să primiți livrarea de la un robot în loc de un om cu care sunteți obișnuit. Acești roboți sunt numiți roboți de trotuar și devin rapid populari în orașele din întreaga lume. Iată tot ce trebuie să știi despre ei.
Roboții de trotuar (sau Dispozitivele personale de livrare, așa cum sunt denumite mai oficial) sunt roboți mici care călătoresc pe pământ (de obicei pe trotuar) pentru a livra consumatorilor alimente, produse alimentare sau alte mărfuri. Ele sunt folosite în ceea ce se numește livrarea pe ultimul kilometru, care este călătoria finală de la centrul de distribuție la tine, consumator.
Roboții de pe trotuar pot lua diferite forme, dar tind să arate ca răcitoare de apă pe roți. Ei ajung până la înălțimea genunchilor și călătoresc cu viteza unui pieton care merge.
Responsabilitatea directă a SRI și SIE pentru actuala criză
Suntem într-o criză electorală, instituțională și politică. Din când în când, dăm de câte un fir al explicațiilor ei.
Pe 20 decembrie 2024 am solicitat CNSAS citirea a mai multe dosare. Am acreditare de cercetător de la începutul anilor 2000. Exceptând micile controverse ale începutului și cele câteva „hâcuri” de mai târziu, pe detalii sensibile, dialogul cu instituția a fost, în timpul celor două decenii, foarte bun. Atenția mea se îndrepta în primul rând spre ce conține Arhiva Securității despre Călin Georgescu, Mircea Malița și Ilie Bădescu. Pe 22 ianuarie am primit răspunsul. Apreciez intervalul de timp dintre cerere și reacția CNSAS drept unul rezonabil .
Băieții deștepți din energia spirituală
Am citit de curând că o doamnă, absolventă a unei prestigioase facultăți de psihologie din România, face terapie cu îngeri. Această terapie e un amestec exploziv, dar atât de seducător, nu-i așa, între nevoia de iubire, imaginile de sinteză de pe pinterest, meditații online, rugăciuni, oracole, mesaje divine și dialoguri cu arhanghelii.
Concedieri la stat.
Deputatul USR Cătălin Drulă a sustinut joi, la B1 TV, că tăierile de personal de la Camera Deputaților sunt “praf în ochi”, având în vedere că nu vor fi altceva decât anularea unor posturi neocupate, prin urmare nu se vor face economii la buget:
“Nu știu ce face domnul Bolojan la Senat, eu sunt membru în Camera Deputaților, ba mai mult, pe pozițiile care revin membrilor USR în Biroul Permanent, și pot să spun că la Camera Deputaților este o butaforie. La acei 1.600 de angajați care se găsesc la tot felul de servicii auxiliare vechi, dar mai ales în zona de pile ale partidelor PNL și PSD sunt o grămadă de oameni care taie frunză la câini.
Kakania luată în arendă
A fost odată un imperiu păstorit într-un mod complet ciudat pentru zilele noastre. Un mixaj de reguli centrale și cutume locale, societăți multiculturale și o lume pestriță vânturându-se de colo-colo, când lăudând pe împărat, când aliniindu-se cât mai în față la paradele naționaliste spre a fi văzută și auzită. Amestecul acesta a pus atât de multe întrebări în cârca puterii încât a dus-o la pieire.
Podul Solventul, primul ridicat în oraș de la Revoluție încoace, are autorizație de construire
Primăria Timișoara a emis autorizația de construire pentru Podul Solventul, un proiect vital pentru infrastructura orașului. Cu o valoare estimată la 40 de milioane de euro, investiția promite să fluidizeze traficul, conectând zona de nord cu cea de sud.
Ion Țiriac, asociat cu o investiție uriașă, dar inexistentă, din județul Timiș: „Ceea ce a apărut în spațiul public sunt doar zvonuri, nimic concret”
O vizită făcută de omul de afaceri Ion Țiriac la un teren pe care președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, visează să realizeze un complex sportiv a generat știri care dau ca sigură o investiție de 50 de milioane de euro a magnatului în Banat.
Informația dezvăluită de Sursa de Vest a fost preluată ulterior în presa locală și centrală, mai multe publicații, în special de sport, publicând titluri prin care anunță o investiție de 50 de milioane de euro a lui Ion Țiriac la Giroc.
