În cadrul unui material publicat anul trecut, prof. dr. Daniel Lighezan, prorector didactic al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara spunea, despre noile abordări din cardiologie: „Nu mai tratăm doar inima, ci pacientul, cu toate comorbiditățile sale”. Era o discuție prilejuită de noutățile aduse de ultimul congres al Societății Europene de Cardiologie, care a avut loc la Madrid, unde țara noastră a fost reprezentată de o delegație substanțială.
Și tot în urma aceluiași congres am discutat în mod distinct despre modul în care Inteligența Artificială (AI) intervine (din ce în ce mai mult, cum se vede) în abordările și deciziile ce țin de lumea medicală, și, în special, în cardiologie.
Discutând despre acest lucru, profesorul Daniel Lighezan a venit cu o recomandare legată de un instrument anume al Societății Europene de Cardiologie, pe care îl vede încercat și folosit de studenții și rezidenții din specialitatea pe care o practică și o predă în Timișoara – cardiologia.
*
– Domnule profesor, cum e văzut AI-ul în specializarea dumneavoastră?
– Am să vă dau un citat ce se potrivește aici: „Medicul care folosește inteligența artificială va fi mai bun decât medicul care nu o va folosi”.
– Din cine e citatul?
– Din Eric J. Topol. Este un cardiolog de vârf, care a scris cărți de cardiologie, ce spune foarte clar acest lucru. De aceea, dacă dorești să te oprești ca să fii mai prost, e treaba ta și problema ta. Încă un lucru. La acest congres, pentru prima oară la Societatea Europeană de Cardiologie s-a prezentat (fiind multe sesiuni de inteligență artificială) un chatbot care se numește ESC-Chat, care poate fi folosit de oricine și care are la bază toate ghidurile Societății Europene de Cardiologie, ca atunci când ai o nelămurire, ca medic, de a da indicații, în ESC-Chat poți să scrii despre ce e vorba și îți dă răspunsul cel mai corect, din ghidurile europene.
– Foarte faină idee. Asta ar trebui să existe pe toate ramurile de medicină.
– Da, sigur. Îl puteți descărca. Puteți să vă uitați pe site-ul https://www.escardio.org/, se numește ESC-Chat, poate fi descărcat pe telefon sau pe calculator și este un element pe care medicul îl poate folosi pentru a avea garanția că ceea ce face este după ultimele ghiduri. (N.n.: https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/esc-chat/ )
– Și recomandați ghidul ăsta rezidenților cu care lucrați?
– Da, sigur. Eu le-am spus de el, și toți rezidenții mei au deja pe telefon instalat chatbot-ul ăsta.
– Să vorbim și public despre el, atunci.
– N-am vreo problemă cu asta. Este cea mai nouă noutate în domeniul inteligenței artificiale la nivel de Societatea Europeană de Cardiologie – care societate ne pune la dispoziție aceste lucruri ca să le folosim. Sigur că nu este un model care folosește, de exemplu, și limba română. Dar pentru medici, în general, engleza este la fel de bună.
Acest chatbot va fi o unealtă ca tu să fii un medic mai bun, ca tu să faci mai puține erori, ca tu să ai totdeauna toată informația la îndemână. Asta trebuie să înțelegem legat de Inteligența Artificială. Nu-i vorba de copiere – nimeni nu are cum să țină în minte o carte Harrison de cinci mii–șase mii de pagini, să o știe din cap. Și atunci, asemenea chatbot-uri, asemenea elemente care te ajută pe tine în practica de zi cu zi, este logic să fie folosite. Nu trebuie să ne fie frică de un lucru care te ajută.
*
Din explicațiile oferite de Societatea Europeană de Cardiologie, legate de chatbot-ul despre care ne-a vorbit profesorul Daniel Lighezan, spicuim următoarele:
„ESC Chat este un instrument chatbot bazat pe inteligență artificială care a fost instruit exclusiv pe baza unor Ghiduri de Practică Clinică ESC selectate, permițându-i să ofere răspunsuri detaliate la întrebări conexe. Scopul său este de a oferi acces rapid și conversațional la Ghidurile ESC, sprijinind utilizarea și implementarea practicilor bazate pe dovezi în domeniul sănătății. Chatbot-ul este încă în curs de învățare și evoluție pentru a îmbunătăți calitatea răspunsurilor sale.
ESC Chat răspunde doar la întrebări și oferă răspunsuri legate de conținutul Ghidurilor de Practică Clinică ESC actuale. Acest lucru se aplică întrebărilor ulterioare, întrebărilor despre referințe suplimentare și întrebărilor care combină diferite ghiduri. Este conceput pentru a ajuta utilizatorii să înțeleagă mai bine recomandările ghidurilor, definițiile, criteriile de diagnostic, evaluările riscurilor și căile de tratament acoperite de aceste ghiduri.
ESC Chat înțelege întrebările în mai multe limbi, dar răspunde doar în engleză.
ESC Chat este singurul instrument de inteligență artificială aprobat de ESC, conceput pentru a sprijini înțelegerea și aplicarea celor mai recente bune practici, oferind răspunsuri bazate exclusiv pe Ghidurile de Practică Clinică ESC. Spre deosebire de alți chatboți, acesta oferă răspunsuri specifice ghidurilor, cu link-uri directe către secțiuni relevante ale ghidurilor integrale. Acest lucru îl face o resursă care economisește timp pentru cardiologi, îmbunătățind accesibilitatea, utilizabilitatea și implementarea recomandărilor bazate pe dovezi în practica zilnică.
Feedback-ul utilizatorilor este neprețuit, aceștia fiind încurajați să împărtășească orice comentarii sau nelămuriri utilizând funcția „Adăugați comentariu” din interfața ESC Chat. Contribuția lor ajută la îmbunătățirea instrumentului și la asigurarea că vor fi oferite cele mai precise și utile informații.
Pentru a ajuta la îmbunătățirea performanței și a experienței utilizatorului pentru ceilalți, întrebările sunt stocate, dar nu sunt atribuibile utilizatorilor (acestea sunt anonimizate). Aceste întrebări nu sunt partajate cu nimeni din afara echipelor de dezvoltare și de proiect, care le-ar putea utiliza pentru a îmbunătăți performanța instrumentului. Este necesar să nu fie partajate niciodată date, pe nicio platformă publică, inclusiv ESC Chat, care ar putea dezvălui identitatea pacientului.
ESC Chat este un sistem de informații care ajută la îmbunătățirea accesului la Ghidurile de practică clinică ESC și nu trebuie utilizat ca înlocuitor pentru sfaturile avizate ale profesioniștilor din domeniul sănătății.”
*
Tot aici amintim și o explicație a prof. dr. Gheorghe Ioan Mihalaș, care a semnat volumul „Inteligența Artificială în medicină – ghid de conversație pentru medici, studenți și pacienți”, apărut anul trecut la Editura Victor Babeș din Timișoara a Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, care vorbește de Inteligența Artificială și despre folosirea ei în zona medicală: „Sunt lucruri la care, dacă nu le pătrunzi puțin mai în profunzime, și lucrul ăsta nu se poate întâmpla decât de la un anumit nivel de educație în sus, dacă nu știi puțin ce se întâmplă în spatele dialogului pe care îl inițiezi, atunci nici nu știi la ce anume să te aștepți, și asta creează în mod aproape automat dacă nu o teamă, cel puțin o rezervă cu privire la încrederea pe care poți să o ai în continuare.
Auzind de la cei din jur, unii fie exagerează partea încrederii, și au încredere oarbă, și atunci pot să cadă în greșeala de a utiliza și răspunsuri care nu sunt întotdeauna adecvate, alții, pe de altă parte, cad în cealaltă extremă – de obicei reacțiile celor neavizați sunt numai în cele două extreme.
În clipa în care ești puțin avizat, poți să ai o privire realistă, poți să discerni ceea ce este real față de ceea ce poate să fie o fabulație, și această teamă dispare odată cu înțelegerea mecanismului. Însă este această nevoie de a dori să înțelegi. Fiindcă ăsta este unul dintre lucrurile care fac dificilă predarea Inteligenței Artificiale la cei din domeniul medical, care nu numai că au poate și o tendință directă de a se feri de lucrurile prea teoretizate sau formalizate, dar uneori mie mi se pare că li se induce ideea că sunt lucruri mai complicate, și eu chiar aș dori să demonstrez altora că am încercat cu studenți de anul întâi care aveau inițial rezerve, și, cu toate acestea, au putut să înțeleagă și mecanisme și algoritmi care sunt ceva mai complicați. Deci nu sunt deloc de părere că studenții de la medicină nu pot înțelege ce face Inteligența Artificială. După părerea mea pot înțelege foarte bine, însă trebuie să fie cineva care are suficient talent didactic care să poată să știe cum anume să îi introducă în aceste noțiuni”.
*
Exact pentru ca Inteligența Artificială să nu mai fie o sperietoare pentru medici, universitățile de medicină din țară au început să ofere cursuri care vorbesc despre Inteligența Artificială – se află, în stadiu de implementare, un proiect al unei echipe de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara care vizează, într-un mod complex, acest aspect iar unele detalii despre acest lucru ne-au fost oferite anterior de prof. univ. dr. Iulia-Andreea Pînzaru, legat de proiectul cu finanțare PNRR care se numește „Creșterea gradului de inovare prin digitalizare în Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara”, legat de formarea în domeniul competențelor digitale a 1100 de persoane, din care 800 de studenți / masteranzi / doctoranzi și 300 de oameni de la personalul didactic, didactic auxiliar și de cercetare: „Nevoia acestui curs a fost identificată în urma unui proces sistematic de analiză internă a provocărilor cu care se confruntă comunitatea academică din UMFVBT în era digitalizării. Învățământul medical superior din România se confruntă cu o presiune crescută de a integra instrumente digitale moderne în procesul educațional și de cercetare. Lipsa unor competențe practice privind utilizarea etică și eficientă a inteligenței artificiale (AI) în redactarea științifică, analiza datelor, vizualizarea informației și evaluarea calității academice au constituit o barieră reală în activitatea cadrelor didactice și a studenților. La scrierea proiectului am pornit de la realitatea existentă în UMFVBT a tendinței din ce în ce mai generale din partea studenților și a cadrelor didactice de a folosi, indiscriminat, unelte de AI în activitatea lor de învățare, didactică și de cercetare și cea a unor teme de cercetare ce vizează dezvoltarea și folosirea de unelte și algoritmi AI în domeniul sănătate.
În cadrul UMFVBT, prin proiectele implementate sau aflate în curs de implementare, se observă un interes clar și concret în imagistică medicală asistată de AI, analiza datelor clinice, și integrarea AI în infrastructuri IoT medicale. Sunt în curs dezvoltări interdisciplinare solide (de ex. UMFVBT–UPT, UMFVBT-UVT), ceea ce creează un cadru propice pentru extinderea aplicațiilor AI în domeniul medical.
Prin acest proiect am pus la dispoziția studenților UMFVBT, pentru cinci ani, acces nelimitat la unul din cele mai complete și premiate programe de simulare de cazuri clinice: Full Code Medical Simulation. Mai mult, acest program poate fi folosit și de cadrele didactice în activitatea lor cu studenții, acestea având posibilitatea să recomande anumite cazuri studenților, să rezolve cu ei anumite cazuri și să urmărească evoluția individuală a studenților din grupele pe care le coordonează. Nu în ultimul rând, cadrele didactice pot genera, împreună cu specialiștii programului, cazuri clinice noi, adaptate nevoilor educaționale ale studenților lor”.
*
Așadar, vedem că în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Inteligența Artificială nu este privită cu frică, măcar din partea conducerii și la nivel de implementare de proiecte, și că există atât proiecte care facilitează deprinderea cu uneltele AI și cursuri care explică despre cum se fac lucrurile acestea, dar și cadre didactice care oferă verde studenților și rezidenților cu care lucrează pentru a înțelege și folosi ultimele unelte ale meseriilor lor, așa cum ne vine exemplul dinspre cardiologie.
Ramona Băluțescu
