Un copil, bineînțeles român, pentru că numai un copil din România este capabil de o asemenea performanță, a citit la vârsta de 11 ani 1000 de cărți.
Să facem niște calcule:
Prespunem că acel copil era un geniu și a început să citească în clasa I-a, la vârsta de 6 ani. Nu prea cred dar să presupunem că așa e, el de fapt știa să citească de când era mai mic dar a început să citească serios abia atunci.
Ar fi 5 ani, adică 1826 de zile.
Adică o carte la 1.8 zile.
În timpul ăsta a mai mers și la școală, a mâncat, probabil a și dormit, mă gândesc că fiind copil s-a mai și jucat puțin.
România a mai cumpărat niște arme care nu vor fi folosite niciodată. Nu mare lucru, câteva sute de mii de euro.
E-factura este subiectul principal al acestor zile. Începe să fie mai important chiar și decât “masa tradițională și îmbelșugată de Crăciun”. Și a început să apară o nouă problemă la care nimeni nu s-a gândit, bine, cum facem să citim e-facturile primite, că noi primim numai un fișier *.zip, probabil 90% din populația României nu știe ce este acela un fișier *.zip și ce se face cu el, iar dacă decomprimăm acea arhivă găsim înauntru niște fișiere XML pe care nu putem să le citim pentru că nu înțelegem ce scrie acolo.
Cam așa ca în poza de sus arată un fișier XML (l-am mai scurtat eu puțin, să iasă poza frumoasă), din care cineva, nu un IT-ist, nu contabilul, că nu contabilii se ocupă de chestia asta, nu s-au ocupat niciodată, nici nu au voie să se ocupe de așa ceva, ci gestionarul, cel care primește bunurile și răspunde cu averea personală și cu capul de ele, trebuie să afle dacă după măsurarea, cântăritea și numărarea acestora, dacă factura corespunde cu ceea ce se recepționează. Contabilii pot, sunt obligați, să facă un singur lucru, dacă nu e e-factură, să nu o înregistreze în contabilitate.
Nu știați de chestia asta domnule Prim-ministru și domnule Ministru de Finanțe, așa-i? De unde să știți dumneavoastră din astea, că nu sunteți meseriași în domeniu, sunteți miniștri, adică niște oameni care prin definiția românească a acestui cuvânt nu știu să facă nimic. La fel cum nu v-ați gândit că pentru ăla care stă în stradă și se uită lung după vreun potențial client este o povară să cumpere și programele alea cu care-și fac unii reclamă mai nou, și semnături electronice, și un IT-ist care să pună toate astea cap la cap, să le arhiveze periodic că XML-urile astea trebuie păstrate cumva, și nu poți chiar să le salvezi pur și simplu pe laptopul pe care-ți ții gestiunea sau pe un stick, și multe altele.
Și gândiți-vă că nu ne-a impus cineva chestia asta, vreo Uniune Europeană sau vreun NATO, nici pe departe. Cei care administrează țara asta s-au dus la Uniune și au rugat-o să-i lase să ne-o tragă tuturor.
Mai sunt câteva zile până la 1 ianuarie și ce să vezi, ieri, o mare parte a celor care au încercat să folosească sistemul au primit erori de validare.
Asta înseamnă că oamenii ăia nu și-au putut trimite facturile, clienții nu le-au primit și ca atare nu au putut nici să le plătească. Unii se bazau pe babii ăia, aveau nevoie de ei să plătească salarii, poate să dea o primă de Crăciun angajaților sau să-și plătească și ei facturile.
Adică, ca să scurtăm lanțul, niște oameni au cheltuit niște bani, sau poate efort, niște oameni au muncit să sape șanțuri sau să facă alte servicii pentru statul român și au rămas cu ochii în soare până când cei de la Ministerul de Finanțe se joacă frumos pe cine știe câți bani.
Si să vă mai spun o chgestie: poate că subiectul ăsta pane neinteresant pentru unii, dar facturile astea sunt sângele economiei. Așa cum dacă nu e sânge nu are cine să transporte oxigenul dintr-o parte în alta a corpului, așa se întâmpla și cu facturile, dacă nu sunt nu are cine să transporte banii dintr-o parte în alta. Dacănu sunt facturi nuvor fi nici bani de salarii, nici de internet, nici de hârtie igienică, nici măcar pentru impozitele din care se cumpără arme.
***
România a încheiat un contract pentru livrarea a 4 sisteme de apărare antiaeriană de la Rheinmetall
Producătorul de arme german Rheinmetall a anunţat vineri că a încheiat un contract cu guvernul României în vederea modernizării sistemelor de apărare antiaeriană ale ţării, transmite DPA, preluat de Agerpres.
E haos printre antreprenori. Mai este foarte puțin până în 2024, iar mulți nu știu de obligația e-Factura. Au firme mici, iar contabilitatea și-o țin singuri. Așadar, nu au un contabil care măcar să-i anunțe că trebuie să facă unele lucruri.
E-factura, nu e-factura | 4 misiuni pentru antreprenori
Pentru că mulți antreprenori sunt pasionați de jocuri video, guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a gândit să le ofere o provocare celor care se încăpățânează să facă afaceri în România.
Sistemul e-Factura devine obligatoriu de la 1 ianuarie 2024, în relația business-to-business (B2B), astfel că, firmele, PFA-urile, ONG-urile vor trebui să declare facturile prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin alte softuri dedicate.
Răspunsul corect la întrebarea ”A fost mai bine în comunism decât acum?” este ”Depinde pe cine întrebi”.
Privilegiații din nomenclatură trăiau decent, în timp ce alții mureau prin închisori. Totuși, existau diferențe mai mici între acei privilegiați ai sistemului și marea masă, față de actuala prăpastie dintre ”elita” îmbogățită după Revoluție și oamenii muncii adânciți în sărăcie.
Unul din doi români regretă comunismul. Imaginați-vă un tren foarte lung, împărțit în două. Prima jumătate e formată din vagoane de lux, cu restaurante de cinci stele și cușete VIP, din ce în ce mai puțin strălucitoare pe măsură ce ne îndepărtăm de locomotivă. În a doua jumătate avem doar bou-vagoane, cu locuri în picioare, mizerie și suferință. Așa arată România după 33 de ani de capitalism sălbatic.
„Doar nu credeați că doar ASF își serbează ziua cu salarii extra de „Ziua ASF”, scrie vineri deputatul USR, Claudiu Năsui, care prezintă ce salarii și prime, inclusiv de „Ziua cercetătorului” a încasat, acum 2 ani, George Artur Găman, director general al Institutului de cercetare pentru securitate minieră (INSEMEX), fost vicepreședinte al PSD Petroșani. Contactat de HotNews.ro, Găman se apără susținând că nu este bugetar și că are colegi mai bine plătiți.
Fostul șef al STS, generalul Florin Mihalache, condamnat pentru corupție
Tribunalul București a emis o sentință de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru generalul în rezervă Florin Mihalache, fost șef adjunct al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) în perioada 2001-2005. Decizia, pronunțată joi, 21 decembrie, este legată de mai multe fapte de corupție, inclusiv trafic de influență, spălare de bani și […]
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna noiembrie, (cu 5,4 puncte) la valoarea de 47,6 puncte, potrivit unui comunicat transmis vineri de Asociația Analiștilor Financiari Bancari.
Trista modă a colindelor triste
În panoplia personală de roluri și ipostaze pe care le-am îndeplinit până în prezent, un loc de cinste l-a ocupat vocația sezonieră de colindător. Toți anii în care am mers la colindat, fie la biserică, fie la liceu, fie hoinărind în toiul nopții de Ajun pe la prieteni și cunoscuți până spre dimineață, fie în felurite vizite misionare, mi-au îmbogățit nu doar cufărul cu amintiri, ci și zestrea culturală personală cu zeci și zeci de cântece. Mai recent, la facultate, oportunitatea și necesitatea m-au împins să-mi asum, în cadrul câtorva grupuri informale în care am activat, încă un foarte interesant rol: acela de dirijor de cor – bineînțeles, unul amatorisim. Și totuși, din postura de organizator al unor grupuri de colindători, pe care cred că am îndeplinit-o cu (poate prea multă) seriozitate, m-am simțit îndreptățit în mai multe rânduri să acționez, spre nemulțumirea colegilor, ca un veritabil cenzor, eschivându-mă sau chiar refuzând expres și cu obstinație să repet sau să dirijez anumite „cântece de sezon” pe care le detestam fie din rațiuni de estetică muzicală, fie pentru că versurile lor îmi păreau profund repugnante. Ca și când tolba de colinde și cântece de stea populare s-ar fi golit pe nesimțite, ultimele câteva decenii (iar, dintre acestea, ultimul deceniu îndeosebi), ne-au făcut martori la o avalanșă de noi cântece încadrate prea generos în categoria colindelor, foarte diverse ca sursă de inspirație, gen muzical și ifos. Dintre acestea, în prea multe dintre ele accentul alunecă – în opinia mea, strident și dăunător – spre antrenarea unor emoții false, a unui impact emoțional excesiv, în disonanță flagrantă cu duhul sărbătorii.
Copilul care a citit 1.000 de cărți și a publicat propriul volum de povești
Un copil de 11 ani a citit până acum 1.000 de cărți și a publicat un volum de povești.
Rămas fără mașina de serviciu, care a fost incendiată acum două săptămâni, directorul Piețe SA, Mirel Pop, folosește acum o mașină închiriată, pe banii companiei, deși ar putea utiliza alte mașini de serviciu aflate deja în patrimoniul societății. Mașina închiriată este un Renault Arkana de ultimă generație, conform renasterea.ro. Suma pe care Piețe SA Timișoara […]
Program plin de concerte, pe scena din centrul Timișoarei. Cine cântă de Anul Nou
A fost stabilit programul ultimelor concerte din acest an și din primele zile ale anului viitor, pe scena din centrul Timișoarei. Invitatul principal al serii de revelion vor fi cei de la The Motans. Astfel, miercuri, 27 decembrie, va avea loc un concert Direcția 5. Revelionul va fi unul plin, cu numeroși interpreți apreciați pe…
Primăria Timișoara asigură din fonduri proprii finalizarea reabilitării Turnului de Apă din Iosefin
Primăria Timișoara se vede nevoită să suporte costurile finale pentru reabilitarea Turnului de Apă din Iosefin, din cauza unor probleme survenite în derularea proiectului. Situația […]
Administrația USR a făcut din Timișoara orașul cu cele mai mari impozite din țară
Într-o comparație a impozitelor practicate în marile orașe ale României pentru proprietățile nerezidențiale aparținând persoanelor fizice și juridice, Timișoara se află pe primul loc. În orașul de pe Bega impozitul de acest tip este de 1,95% din valoarea impozabilă a clădirilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. La Cluj-Napoca, de exemplu, impozitul este de 1% pentru firme și de 0,2% pentru simplii cetățeni; la Iași avem 0,95% pentru persoanele juridice și 0,2% pentru cele fizice; la Oradea valorile sunt de 1,15% și 0,7%; la București – 1,5% și 0,2%; la Craiova – 1,43% și 1,3%.
Ce facem astăzi, 23 decembrie 2023, în Timișoara?
Sâmbătă, 22 decembrie, în Parcul Rozelor are loc un protest pentru oprirea genocidului din Gaza. Seara, puteți merge la petreceri în oraș.
