Pentru că nu prea sunt multe știri interesante astăzi am avut timp să mă gândesc la povestea cu creierul ăla al nostru care se tot reduce și în consecință devenim tot mai proști.
Pentru că asta este de necontestat, devenim tot mai proști. O mulțime de probleme, de exemplu povestea aia din Ucraina, sau e-factura, sau evaziunea fiscală, ar putea fi rezolvate extrem de simplu. Și totuși nu se face nimic în această privință.
Și m-am tot gândit, după care am făcut puțină conversație și cu Chat GPT să văd ce părere are și el, iar rezultatul îl puteți citi mai jos:
Față de trecut, când fiecare dintre noi eram nevoiți să inovăm procedee pentru a lucra mai ușor și a trăi puțin mai bine, în prezent beneficiem de o bunăstare nemaiîntâlnită în istoria omenirii. Tehnologia modernă și avansurile științifice au transformat viețile noastre într-un mod semnificativ, oferindu-ne acces la confort și eficiență fără precedent. De la medicină și comunicații până la transport și divertisment, progresul tehnologic ne-a adus într-o eră a abundenței și a posibilităților nelimitate.
De exemplu, în urmă cu vreo 50 de ani, pentru că un radio era scump, mulți copii își construiau propriul radio, un radio simplu format dintr-o bobină, un condensator variabil, o diodă cu germaniu și o pereche de căști.
Sau, aproape orice copil știa să-și facă o colibă mică, un cuib, în care să nu-l ploaie.
Unii o făceau din stuf, alții din bucăți de lemn găsite prin gospodărie.
Sau, un strungar sau un frezor trebuia să-și creeze propriile dispozitive care îl ajutau să lucreze mai ușor.
De multe ori aceste dispozitive erau niște adevărate invenții sau inovații.
Contabilul descoperea, pe baza observațiilor empirice, tot felul de metode de a-și verifica calculele, de exemplu dacă într-o balanță contabilă diferența dintre soldul greșit și cel corect împărțită la 3 dădea un rezultat fără zecimale, era probabil că undeva fuseseră inversate niște cifre, de exemplu în loc de 1326 scrisese din greșeală 1236 (așa-i că nu știați șmecheria asta?). Astfel putea să verifice mult mai ușor unde este greșeala.
Acum aceste lucruri au dispărut, strungarul lucrează la un strung automat pe care nu are voie decât să-l șteargă de praf.
Copilul nu mai este nevoit să-și facă singur un radio pentru că părinții îi cumpără un „smartphone” care poate fi folosit și ca telefon, și radio care recepționează toate posturile de radio de pe planetă, și aparat foto șo tot ce mai vrei.
Ziaristul poate să ia un articol oarecare, chiar și în altă limbă și să roage o inteligență artificială să-l transcrie în alt stil și în limba sa natală. Și obține rezultatul înainte de a-și ridica degetul mâna de pe butonul “Enter” al tastaturii.
Dacă nu credeți că așa ceva este posibil nu trebuie decât să citiți mai jos, unul din articole este în întregime generat de AI, preluând datele relevante din alte părți. Chiar dacă la o căutare veți găsi informațiile relevante, nu veți găsi niciunde acest articol, nici în presa românească, nici în cea străină. Inclusiv poza este generată de AI. Mi-a luat mai puțin de 2 minute “să-l scriu”, probabil că îmi va lua mult mai mult să îl citesc (pentru că, mărturisesc că nu l-am citit încă).
Contabilul nu mai este nevoit să corecteze greșeli pentru că s-a ajuns ca contabilitatea să însemne niște clickuri de mouse și preluarea automată a unor date. Mulți contabili nici nu mai știu ce înseamnă conturi.
Majoritatea locurilor de muncă, chiar și cele de conducere, s-au transformat în niște locuri în care fiecare angajat execută niște taskuri simple, cel care stabilește ce taskuri trebuie executate execută și el niște taskuri stabilite de către altcineva dar nimeni nu mai cunoaște un anumit fenomen în întregul său.
Câți oameni mai știu, de exemplu, cum funcționează telefonul ăla pe care îl au în buzunar? Sau ce are în interior cardul de la bancă?
Imaginați-vă că cineva i-ar aduna pe toți economiștii din țara asta și i-ar întreba cum ar trebui schimbat sistemul contabil astfel încât acesta să fie mult simplificat, să dea naștere la mult mai puține erori și să ofere mai multe date relevante. Majoritatea lor, probabil peste 90%, nici nu ar înțelege întrebarea.
Și aici intervine Chat GPT, pe care l-am întrebat ce ar fi de făcut.
Iată răspunsul său:
Reducerea Dimensiunilor Creierului. Ce Ar Trebui Făcut pentru a Preveni Acest Fenomen?
– Educație și Stimulare Cognitivă:
Promovarea educației care încurajează gândirea critică, creativitatea și rezolvarea de probleme.
Implementarea programelor educaționale care să pună accent pe dezvoltarea abilităților cognitive complexe și nu doar pe memorare și repetare.
– Activități Practice și Proiecte DIY:
Încurajarea proiectelor de tip DIY (do-it-yourself), cum ar fi construirea de dispozitive simple, pentru a stimula creativitatea și abilitățile practice.
Ex: Ateliere de electronică, cursuri de programare, meșteșuguri și alte activități care necesită implicare activă și rezolvare de probleme.
– Limitarea Dependenței de Tehnologie:
Promovarea unui echilibru între utilizarea tehnologiei și activitățile care necesită gândire independentă și interacțiune directă cu mediul.
Ex: Jocuri de societate, sporturi, activități în aer liber și hobby-uri care nu implică tehnologia modernă.
– Joburi care Stimulează Creativitatea:
Încurajarea locurilor de muncă care necesită inovare, gândire critică și adaptabilitate.
Ex: Roluri în cercetare și dezvoltare, design, antreprenoriat și alte domenii unde rezolvarea de probleme și inovația sunt esențiale.
– Învățarea Continuă:
Promovarea învățării pe tot parcursul vieții pentru a menține creierul activ și stimulat.
***
Creierul uman s-a micșorat, dar nimeni nu știe exact din ce cauză
Creierul oamenilor moderni este cu aproximativ 13% mai mic decât cel al lui Homo sapiens care a trăit acum 100.000 de ani. Este acesta rezultatul schimbării climatului sau e cauzat unora dintre abilitățile pe care le-am dobândit? – scrie BBC
Fost comandant NATO in Europa: America este cea mai mare amenințare pentru America
Cea mai mare amenințare pentru Statele Unite nu este Rusia, China și Iran, ci dezacordurile din cadrul societății americane, această opinie a fost exprimată într-o rubrică pentru Bloomberg de către amiralul în retragere al Marinei SUA și fostul comandant suprem aliat al NATO în Europa, James Stavridis. „Ce mă îngrijorează cel mai mult? Răspunsul vă poate surprinde: […]
Ungaria respinge planul de pace al lui Volodimir Zelenski: „Avem nevoie în sfârșit de negocieri de pace, reale!”
Formula de pace a lui Volodimir Zelenski nu primește susținere unanimă din partea statelor membre ale Consiliului Europei. Ungaria tocmai a respins rezoluția, iar ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a explicat decizia.
Provocările Financiare ale Europei în Finanțarea Războiului din Ucraina
Guvernele europene se confruntă cu necesitatea de a crește împrumuturile, taxele și de a reduce cheltuielile din sectorul public pentru a-și finanța bugetele militare în continuă creștere. Membrii europeni ai NATO sunt pe cale să cheltuiască anul acesta o sumă record de 380 de miliarde de dolari pe apărare – o decizie greu de acceptat pentru alegători.
Dacă vrei să îți amintești de amenințările de securitate cu care se confruntă lumea de astăzi, privește cât de mult au crescut guvernele cheltuielile de apărare. Bugetele militare globale au ajuns anul trecut la 2,44 trilioane de dolari (2,25 trilioane de euro), aproape cu 7% mai mult decât în 2022. A fost cea mai abruptă creștere anuală din 2009, înregistrată în al doilea an al invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Pentru fiecare bărbat, femeie și copil, cheltuielile militare mondiale sunt acum la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece – 306 dolari pe persoană.
În fața unui conflict de asemenea amploare, țările occidentale au intensificat ajutorul militar pentru Ucraina, în timp ce alte tensiuni crescânde cu Rusia, Orientul Mijlociu și Asia au determinat guvernele să își întărească apărarea, într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial.
În 2024, Statele Unite au alocat 886 de miliarde de dolari pentru apărare, o creștere de peste 8% în doi ani. Pentru prima dată, partenerii europeni ai NATO sunt proiectați să atingă ținta stabilită de alianța militară de a cheltui 2% din produsul intern brut (PIB). Numai în acest an, aceștia au bugetat colectiv 380 de miliarde de dolari pentru apărare, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, în februarie.
În timp ce Germania încă încearcă să ajungă din urmă alți membri NATO – ajutată de fondul special de 100 de miliarde de euro al cancelarului Olaf Scholz pentru modernizarea forțelor armate ale Bundeswehr – Polonia va cheltui 4,2% din PIB pe apărare anul acesta, cel mai ridicat procent din alianța militară. Alte țări de pe flancul estic al NATO depășesc deja sau vor depăși în curând ținta de 2%, din cauza amenințărilor de securitate crescânde la granițele lor.
Ca rezultat, guvernele se confruntă cu o alegere din ce în ce mai dificilă privind modul de finanțare a acestor noi angajamente de apărare, în timp ce multe economii se slăbesc din cauza tensiunilor geopolitice globale și a inflației persistente. Multe țări sunt deja întinse financiar.
„Angajamentele pe termen scurt pentru echipamente militare pentru Ucraina ar trebui finanțate prin datorii suplimentare. Așa au fost finanțate războaiele istoric”, a declarat Gunther Wolff, senior fellow la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, pentru DW. „Dar pentru cheltuielile de apărare pe termen lung, fie trebuie să crești taxele, fie să reduci alte cheltuieli.”
„Este dureros din punct de vedere politic? Desigur! Dar dacă distribui povara între diferite departamente guvernamentale, va fi mai puțin dureros.”
Germania reduce bugetele ministerelor, cu excepția apărării
Germania, care se confruntă cu perspectiva unor venituri fiscale mai mici din cauza creșterii economice slabe, a redus cheltuielile în majoritatea departamentelor guvernamentale și a vizat ajutorul pentru dezvoltare internațională pentru o reducere de aproape 2 miliarde de euro în acest an.
„Germania are de făcut compromisuri foarte semnificative”, a declarat Jeffrey Rathke, președintele Institutului American-German de la Universitatea Johns Hopkins din Washington D.C., pentru DW. „Acestea trebuie gestionate politic pentru a nu eroda sprijinul public pentru întărirea securității și apărării.”
Partidele politice de stânga din mai multe țări au cerut pace între Rusia și Ucraina și au alimentat dezbaterea privind dacă noile cheltuieli militare ar putea fi mai bine cheltuite pe sănătate sau programe sociale.
Rathke a remarcat că frâna datoriei din Germania, care limitează capacitatea guvernului de a împrumuta bani pentru a acoperi golurile din buget, înseamnă că coaliția lui Scholz are mai puțin spațiu de manevră comparativ cu, să zicem, Franța.
În timp ce finanțele Poloniei sunt în mult mai bună stare decât ale multor țări din Europa de Vest, prim-ministrul Donald Tusk, care a înlăturat guvernul populist de dreapta în octombrie anul trecut, se luptă să-și îndeplinească promisiunile electorale, inclusiv creșterea limitei înainte de impunerea impozitului pe venit, din cauza bugetului de apărare mult mai mare.
Alte state UE se confruntă cu ținta NATO
Alte țări, cum ar fi cele afectate cel mai grav de criza datoriei europene din 2011, au deja măsuri de austeritate adânci și orice reduceri suplimentare ar putea afecta calitatea serviciilor publice.
Italia, de exemplu, este de așteptat să cheltuiască doar 1,46% din PIB pe apărare anul acesta și a avertizat că atingerea țintei de 2% a NATO până în 2028 va fi dificilă. Raportul datorie-PIB al țării este preconizat să ajungă la 137,8% anul acesta.
Alte țări aflate în situații fiscale similare, precum Spania, ar putea găsi limite în privința oricăror deficite suplimentare necesare pentru a finanța noile cheltuieli militare, care ar putea fi între 0,5% și 1,5% din PIB. Anul trecut, Madrid a crescut bugetul de apărare cu 26%.
„Criza datoriilor europene a forțat ajustări bugetare de 5% până la 7%, chiar 10% pentru Grecia”, a spus Wolff. „Din fericire, aceste reduceri vor fi mult mai puțin dureroase decât orice a trebuit să suporte sudul Europei.”
Suedia, Norvegia, România și Țările de Jos au datorii mai mici. Dar chiar și așa, extremistul de dreapta olandez Geert Wilders planifică cheltuieli semnificative pe securitatea socială, locuințe și agricultură pentru a-și asigura noua coaliție formată din patru partide.
„Pe lângă capacitatea fiscală și problemele de îndatorare, această dezbatere a resurselor este suprapusă unei diferențe continue de percepție a amenințării în Europa”, a spus Rathke, astfel că țările situate mai departe de Ucraina ar putea fi mai puțin dispuse să prioritizeze apărarea decât cele de lângă granița sa.
Următoarea țintă: 3%?
Se așteaptă ca cheltuielile de apărare să continue să crească în următorul deceniu. Ținta de 2% a NATO pentru cheltuielile de apărare a fost stabilită prima dată în 2014, după izbucnirea războiului între armata ucraineană și separatiștii susținuți de Rusia în estul țării și anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea din Ucraina.
Anul trecut, la o întâlnire din Vilnius, Lituania, liderii NATO au convenit că ținta ar putea depăși adesea 2%. Germania, care până acum a avut dificultăți în atingerea țintei inițiale, a propus acum perspectiva unei ținte bugetare de 3%, care ar avea și mai mari implicații pentru finanțele guvernamentale.
Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50%
Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beficiază angajații Guvernului, care acum cer najorări și fac grevă japoneză: sunt nu mai puțin de 11 sporuri și drepturi înșirate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, care suplimentează venturile salariale.
Sociologul Mirel Palada, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. Ce urmează pentru fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta
Palada a primit o sentință de 1 an și 8 luni cu suspendare, informează G4Media. Acesta mai are o condamnare din 2021.
A ajuns la Timișoara primul din cele 17 tramvaie galbene livrate de turcii de la Bozankaya
Sâmbătă, 18 mai, Bozankaya a livrat la Timișoara primul tramvai galben din lotul de 17 pentru care a semnat contractul la începutul anului. Până acum, Timișoara a primit 21 de tramvaie mov în baza înțelegerii cu producătorul turc.
Ce facem astăzi, 19 mai 2024, în Timișoara?
Duminică, 19 mai, puteți merge la mai multe spectacole de teatru, proiecții, expoziții și la un târg de carte și vinil.
