Reabilitările domnului Robu – Parcul Central

„Am reabilitat și modernizat până acum patru mari parcuri ale orașului nostru: Parcul Justiției, Parcul Alpinet, Parcul Central și Parcul Pădurice”

La sfârșitul lunii iulie 2017 știrea era pe prima pagină a tuturor ziarelor locale:

În imaginea de mai sus ni se arăta și cum va arăta intrarea în parc după reabilitare.

Comunicatul domnului primar ne promitea:

„Conceptul de modernizare propune armonizarea stilului peisagistic al fondului general al amenajării existente cu accente în stil geometric clasic, la care se vor adăuga elemente noi cum sunt foişorul de muzică, gradene verzi, labirint. Înainte de a fi ales stilul în care va fi modernizat parcul, a fost realizat un sondaj, ale cărui rezultate au arătat că timişorenii îşi doresc o reamenajare în stil vienez Lucrările vizează refacerea aleilor, instalarea unui nou sistem de irigare, montarea de mobilier urban nou, plantarea de material dendrofloricol”.

Autoritățile nu s-au lăsat influențate de “răuvoitorii” care încercau să conteste sau să modifice minunatul proiect al primarului de transformare a Parcului Central într-o grădină a palatului Schönbrunn, după cum putem afla din presa vremii:

„Primarul Nicolae Robu a reacţio­nat vehement pe marginea polemicilor apărute, zilele acestea, cu privire la propunerile de reamenajare a Parcului Central, aduse pe de o parte de re­pre­zentanţii Asociaţiei Peisagiştilor şi ai Ordinului Arhitecţilor, iar pe de alta, de o echipă de peisagişti în devenire. Pri­marul este de părere că aceste acuze sunt formulate intenţionat tardiv, de către „persoane care au o poziţionare critică în raport cu tot ceea ce se în­tâmplă” (Timpolis)

Termenul de execuție era de fix 12 luni și toată minunăția urma să coste 6.500.000 lei, cam un milion și jumătate de euro, la cursul BNR de la acea dată.

Imediat după ce s-a anunțat începerea lucrărilor parcul a fost închis, întreg perimetrul a fost înconjurat cu cârpe verzi.

Și a început așteptarea…

În pozele de jos se poate vedea că în 06.07.2018, la un an de la începerea lucrărilor, nu se făcuse nimic, buruienile ajunseseră mai înalte decât arboretul, nu alei, nu reparații la mobilierul urban al parcului.

De fapt, așa cum putem vedea dacă comparăm fotografiile făcute în diferite perioade, în parc s-a început cu adevărat să se lucreze abia în luna iulie 2018.

În sfârșit, în 02.08.2019, la doi ani de la începerea lucrărilor, domnul Nicolae Robu anunța pe Facebook:

„ASTĂZI AM INAUGURAT PARCUL CENTRAL. A IEȘIT MINUNAT!”

Am mers în parc la două zile după inaugurare, așteptându-mă să văd ceva asemănător cu poza de mai jos:

Iată însă ce am găsit acolo:

Nenumărate porțiuni în care vegetația a fost înlocuită, nu cu coajă de copac decorativă, cum probabil era prevăzut în proiect și în facturile plătite de primărie, ci cu lemn tocat, lemn care provenea probabil de la nenumărații copaci tăiați în oraș:

Elemente în privința cărora nici măcar nu s-a simulat tentativa de a face ceva:

Placajele soclurilor legate cu o bandă textilă, o parafrazare a bunei tradiții românești în care orice se poate fixa prin legarea cu o bucată de sârmă:

Sau încercarea de a le înnegri pentru a da impresia unor placaje făcute cu materiale mai scumpe decât cele folosite în realitate:

Schimbarea pavajului vechi, făcut din materiale de înaltă calitate, cu altul făcut din niște plăci ieftine, niște simple dale de pavaj, și amplasarea băncilor într-un spațiu care nu beneficiază de umbră în niciun moment al zilei:

Soclul monumentului distrus printr-o improvizație ordinară (marmura originală acoperită cu faianță de baie):

Am pierdut o mulțime de timp căutând “Labirintul” în formă de ginkgo biloba despre care se tot pomenea în comunicatele primăriei.

Conform promisiunilor, mă așteptam la un labirint asemănător cu cel de la Schönbrunn.

Cred că nici într-un film cu Monty Python această glumă cu firicele înalte de vreo 30 de cm, printre care nu poate trece decât cel mult un copil de 3 ani, nu ar fi fost numită ”labirint”:

***

Adevărul este că s-a făcut puțin și ceea ce s-a făcut s-a făcut prost.
Dacă lucrările s-ar fi limitat la niște reparații, acolo unde era nevoie, rezultatul ar fi fost mult mai fericit.

De fapt, ceea ce a fost un test în parcul Alpinet devenise procedură de lucru în Parcul Central:

1. Se înconjoară parcul cu un gard, astfel încât trecătorii să nu poată vedea ce se întâmplă în interior.

2. Lăsăm iarba și buruienile să crească timp de un an, doi, pentru ca locul să arate cât mai părăginit.
În acest interval cetățenii orașului vor uita cum a arătat parcul înainte de a se începe lucrările.

3. Tundem buruienile și mutăm florile între ele pentru a crea impresia că s-au adus plante noi.
Nu interesează dacă florile noi sunt mai urâte sau mai ieftine decât cele vechi, important este să se vadă că s-a schimbat ceva…

4. Obligatoriu schimbăm pavajul, nu contează dacă cel nou e mai ieftin decât cel vechi, important este să fie schimbat, deoarece pavajul este primul lucru care se vede.

5. Spunem despre anumite lucruri că au fost făcute cu ocazia reabilitării, chiar dacă realitatea e alta, oricum după atât timp nu mai ține minte nimeni ce a fost acolo.

6. Mai facem una sau două amenajări ieftine dar spectaculoase, o groapă cu apă, un podeț, un chioșc, ceva.

La inaugurare, atât datorită contrastului dintre etapa de paragină provocată intenționat și cea în care locul a fost curățat, cât și datorită elementelor decorative adăugate, cetățenii vor avea impresia că banii lor au fost cheltuiți cu folos.

***

Trăgând linie și făcând totalul, putem constata că în intervalul 2015-2019, în schimbul a cel puțin 4 milioane de Euro timișorenii nu s-au ales nici măcar cu un metru pătrat de parc în plus.

În schimb, au pierdut gardurile de protecție la trei parcuri, s-au ales cu un parc transformat în crescătorie de țânțari, un altul care era frumos și acum este ruginit, unul la care trebuie să cheltuie o mulțime de bani pentru a-i înlocui în permanență florile sterpe, atunci când nu este folosit pe post de parcare pentru că primarului nu îi plac parcurile cu gard, și unul căruia trebuie să îi schimbe periodic panglicile folosite pentru legarea soclurilor de la statui pentru că altfel acestea se vor descompune.

***

Citește și: Reabilitările domnului Robu – Parcul Alpinet

Scriem pentru timișoreni. Aflați mai multe despre noi!