Ramona Băluțescu January 28, 2021

 

Ciudate timpuri trăim: dai de un om normal la cap, primar tânăr și (cum citesc de peste tot) vrednic de comună timișeană, aflat la al doilea mandat ca primar și… îți vine să te crucești și să te piști pentru a te asigura că nu visezi, când îl auzi că spune că din parcul lui (și al oamenilor din comună) nu se va tăia nimic. A ajuns să ne mire normalitatea… Poate de aceea și bucuria e pe măsură!

 

Am fost, zilele trecute, în Moșnița Nouă, împreună cu profesorul universitar Florin Lobonț de la UVT. Aflaserăm de intenția unora de a băga drujba în o parte însemnată din vechiul parc – parcul acela, cu tei de zeci și zeci de ani, e primul lucru de care îmi amintesc dacă aud pronunțat numele localității. Așa că ne-am uitat pe plan, am mers până la Moșnița să identificăm despre ce parcelă e vorba (e exact zona din fața bisericilor reformată și catolică) și să vedem ce ne spune primarul despre lucrul ăsta.

Să dai de neghiobi ce vor să taie parcuri nu e ceva de mirare, după ce locuiești la Timișoara și l-ai avut în cârcă pe primarul-drujbă Nicolae Robu. De altfel, ultima întâlnire oficială pe care am avut-o cu prof. Florin Lobonț a fost exact lângă rămășițele unui copac protejat (vorba vine), o tisă ce avusese de suferit din partea ipocriziei administrației liberale, și a murit până la urmă. Iar acum, la Moșnița, am dat de primarul Florin Bucur, tot liberal, cu un cu totul alt discurs, ceea ce ne-a arătat că puncte de primenire a haloimăsului liberal județean există.

 

 

 

Planul de defrișare este semnat de SC Chrom Arta and Architects SRL din Timișoara, având-o ca reprezentant legal pe Dana Aura Sărăndan, și ca șef de proiect pe arhitecta Cristina Janina Bogdan, și poartă titlul de „Modernizare parc” – asta pentru cazul că vor avea și alți creduli ideea de a lucra cu ei. Și… primarul Florin Bucur ne explică felul în care s-a ajuns la a se ridica lumea din comună pentru că ar urma să li se distrugă parcul și monumentul.

 

– Chiar un stâlp de iluminat de vrei să-l amplasezi, acela ia din procentul de ocupare. Dumnealor (Nn: de la firma de arhitectură) nu au reușit să-și proiecteze viziunea.

– Vă rog să-mi spuneți foarte clar ce le-ați cerut. Că ziceați că ați cerut să nu se taie nimic. Dar ați fost specific?

– Păi dacă spui „nu defrișa” înseamnă că nu te atingi de nimic ce înseamnă vegetație. Adică nu le-am luat un număr de 1, 2, 10 copaci, ci „nu vă atingeți de absolut nimic din ce înseamnă floră”. Din punctul nostru de vedere tocmai de aceea voi retrage proiectul de hotărâre din ședința viitoare, pentru că în proiectul de fezabilitate și în caietul de sarcini apăreau aceste defrișări. Lucru cu care nu sunt de acord.

– A, deci ei au construit caietul de sarcini posibil.

– Corect. Și în studiul de fezabilitate în care au transpus lucrurile respective în planșe apărea că se va defrișa o anumită cantitate de vegetație. Lucru cu care eu nu am fost de acord. A apărut pe rețelele de socializare, lucru de care eu m-am bucurat.

 

 

– Se pare că aveți niște oameni cu spirit civic.

– Corect. Și atunci am spus în felul următor – nici noi, primăria, nu suntem de acord, nici nu este viziunea noastră, nici cetățenii nu sunt de acord, atunci va trebui să reglementăm situația. Nu pot să-l retrag înainte de ședință dar îl voi retrage atunci, în 28, am discutat deja cu proiectanții și le-am spus că ceea ce noi am cerut nu este în acord cu ceea ce dumnealor au făcut, și va trebui să ne facă mai multe propuneri, pe care ulterior le vom băga în dezbatere publică.

– Cum au fost aleși acești indivizi cu care ați lucrat?

– De pe platforma de unde noi, instituțiile publice, facem achiziții. Noi am fost categorici de la bun început cu tema. Nu există varianta în care să ne atingem nici măcar de un fir de ceva de acolo, nu de copaci. Și dacă legea permitea să iei o firmă prin atribuire directă, nu am fi discutat de altceva.

– Oamenii ăștia vor fi și plătiți pentru munca de până acuma?

– Nu. Doar în momentul predării documentației așa cum noi o vom agrea. Nu am semnat un contract, nu au primit un avans.

 

 

 

– Suntem într-o etapă nouă a liberalismului timișean. L-am schimbat pe Robu (mă subinclud în plural, locuind în Timișoara) de la conducerea partidului dumneavoastră, județeană, și de la primăria mea. Avem un alt om ce conduce Primăria Timișoara și un alt conducător al PNL-ului județean. Robu și-a legat numele de infamul lucru că tăia tot ce prindea. Este o linie verde aceea pe care mergeți pentru că v-a sugerat-o dl Alin Nica, actualul șef al PNL Timiș, sau este ceva propriu? Să înțeleg și să sper că lucrul ăsta poate fi regăsit și în alte localități conduse de primari liberali?

Citește și:  New York, New York

– Nu are nici o legătură. Primarul Robu ce a făcut dumnealui și-a asumat, nu-i treaba mea.

– Nu e firesc ca partidul să vă spună: domnule, va trebui ca de acum să avem mai multă grijă cu mediul?

– Ba e firesc să ne spună lucrul ăsta. Eu exclud din start persoana primarului Robu, exclud din start persoana președintelui consiliului județean Alin Nica.

– Stați, nu ca președinte de consiliu județean l-am amintit, ci ca șef de partid. Ceea ce mi-aș dori, fără să vă forțez răspunsul, este să știu dacă în PNL-ul actual, dacă aveți o linie verde – adică dacă se dorește programatic să se protejeze mai mult mediul.

– Cu siguranță așa este. Dar să știți că și cu primarul Robu am fost când s-au plantat peste 5000 de copaci pe raza comunei noastre.

– Una sunt plantările, una sunt tăierile. Nu se compensează defrișările cu plantările.

– Corect, dar linia noastră este foarte clară, ne preocupă mediul, nicidecum nu vrem să-l distrugem, și ca și partid, politic. Tocmai de aceea retrag acest proiect, nu merg mai departe, nu se va aproba un centimetru din ceea ce au propus până când nu vor veni cu forma pe care am cerut-o.

 

Am verificat copacii ce ar fi urmat să cadă. Am studiat și amplasamentul celor două monumente din interiorul parcului (chiar dacă posesiunea asupra pământului pe care se află cele două este diferită. Zvonurile din comună nu erau apărute de la firul ierbii, din parc, pentru că monumentul cel mai la iveală nici nu intră în perimetrul plănuit pentru defrișat. Abia celălalt, apropiat Bisericii Ortodoxe, ar fi putut fi amenințat. Dar, după spusele primarului Florin Bucur, toate rămân la locul lor, și monumente, și copaci, și tot.

 

 

Ar putea spune cineva că primarul ne învârte, și că va lăsa povestea să meargă mai departe. L-aș contrazice. Azi, 28 ianuarie, când public, povestea asta, cu defrișarea, am încredere că va fi retrasă. Cât am mai stat de vorbă despre noutățile din comună, din ultimii patru ani și mai bine, a fost clar că Florin Bucur lucrează pentru cetățenii din comuna lui, nu pentru interese obscure, că știe și vrea. Florin Lobonț chiar spunea despre cât de repede și de bine s-au rezolvat dorințe ale celor din comună despre care știuse și el. Plus că am văzut că aici se comunică – primarul ne-a spus că numărul lui de mobil de primărie e public, că are grupuri de whatsapp unde trimite imediat cererile și sesizările, și că unele lucruri ajung să fie rezolvate chiar înainte să apuce omul să le înregistreze, ca doleanță, la primărie.

 

Și mai e ceva. Ceva ce nu te minte, dacă ai ochiul format să prețăluiești un primar. Am cunoscut primari-petardă, ce se lăudau cât de grozavi sunt, și primul care le bătea la ușă, în timpul dialogului, era dat urgent afară. Aici n-a fost așa. S-a petrecut un fapt mic dar care ne-a arătat că primarului îi pasă de cele de acum, gândindu-se și la mâine. L-am întrebat ce reprezintă ursul de pe stema comunei, cum nu cred să fi coborât urși până aici. Ne-a spus: nu știu, dar întreb – și a dat telefon imediat, pentru că, așa cum a și spus. „e ceva ce e util să știu”. Că e legat de Urseni, ce ține de Moșnița Nouă, da, bănuim toți. Dar de unde a venit numele localității, e un prilej pentru un alt dialog.

 

Și revin la ce spuneam. Peste tot se întâmplă greșeli – de data asta a firmei care a fost aleasă, după cum se vede nu într-un mod fericit, pentru a se colabora la modernizarea parcului. Dar un primar care să spună „de aici nu se taie nimic” e ceva ce am visat de atâta vreme, pentru Timișoara mea, pentru județ, pentru România. Suntem ce udăm la rădăcină, ce respirăm, ce protejăm. Moșnița Nouă și localitățile de pe raza ei sunt un exemplu de urmat, din acest punct de vedere! Și îmi doresc să descoperim și alte aspecte bune, aici, cât mai repede!

 

Ramona Băluțescu

Leave a comment.

Your email address will not be published. Required fields are marked*