Retragerea parțială a trupelor americane din România, anunțată de administrația Trump, provoacă îngrijorare în Europa de Est și deschide o nouă etapă în confruntarea globală dintre SUA, Rusia și China. Turneul președintelui american în Asia și reacțiile presei internaționale conturează schimbări majore în politica de securitate a Washingtonului.
Administrația Trump a informat aliații NATO că va retrage o parte din trupele americane dislocate în România, potrivit publicației Kyiv Post. Măsura marchează o schimbare în strategia militară a Statelor Unite, care își mută atenția către regiunea Indo-Pacifică, în contextul tensiunilor crescânde cu China, scrie Rador.
Revista armatei americane Stars & Stripes notează că „planul prevede încetarea rotației unei brigăzi care dispunea și de o serie de elemente dispersate în mai multe țări din regiunea Mării Negre”. Ministerul român al apărării a transmis că decizia „ține cont că NATO și-a întărit flancul estic, fapt care le permite Statelor Unite să-și reevalueze poziția militară în regiune”.
Publicația Politico subliniază că, de fapt, este vorba despre o „reducere”, nu o retragere completă, iar măsura vizează întreaga Europă, nu doar România. Conform datelor oferite de ziarul bulgar Sega, „aproximativ 2.300 de soldați americani vor rămâne în România. 700 vor fi retrași. În total, aproximativ 10.000 de soldați vor fi retrași de pe întregul flanc estic al NATO”.
NATO a calificat această măsură drept o simplă „ajustare” a prezenței americane, precizând că trupele Statelor Unite vor rămâne „mai numeroase” decât înainte de 2022, potrivit postului France 24. Însă nu toți sunt de acord cu această mișcare: CNN relatează că liderii celor două comisii de supraveghere a armatei din Congresul american „se opun ferm” deciziei, susținând că reducerea „îi transmite Rusiei semnalul greșit, tocmai în momentul în care președintele Trump aplică presiune pentru a-l forța pe Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor pentru a se obține o pace durabilă în Ucraina”.
Ziarul italian Il Fatto Quotidiano consideră că această schimbare este aplicarea concretă a „Doctrinei Trump”, anunțată în februarie, ce prevede „reducerea resurselor militare desfășurate în Europa și concentrarea lor tot mai mult în regiunea Indo-Pacifică împotriva Chinei”.
Pe fondul acestor mișcări strategice, presa internațională a analizat și turneul președintelui Trump în Asia. Potrivit BBC, „Donald Trump a susţinut un discurs în Coreea de Sud în faţa altor şefi de stat şi oameni de afaceri cu prilejul Forumului de Cooperare Asia-Pacific (APEC)”, urmând să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping.
Le Monde notează că vizita în Coreea de Sud a adus „finalizarea unui acord comercial important negociat vreme de mai multe luni”, vizând reduceri de taxe vamale și cooperare în domeniile auto, naval și energetic. În Japonia, premierul Sanae Takaichi a primit la rândul său sprijinul liderului american. „Oricând aveți vreo întrebare, vreo îndoială, orice v-ați dori, orice favoare ați avea nevoie, orice lucru cu care pot eu ajuta Japonia, noi vom fi acolo”, a declarat Trump, citat de The Financial Times.
În același timp, Foreign Policy scrie că Rusia „intenționează să-i bage frigul în oase Ucrainei pentru a o forța să se supună”, bombardând infrastructura energetică a Kievului înainte de iarnă. În replică, Euronews arată că Ucraina a lovit „20% din capacitatea de rafinare a petrolului a Moscovei”.
Publicația ucraineană Kyiv Post citează experți ai Centrului pentru Studii Estice din Polonia care avertizează că „invazia Rusiei în Ucraina nu reprezintă un conflict local, ci face parte dintr-un război «sistemic» împotriva Occidentului”. Tot ei spun că strategia rusă include „agresiune informațională” și „acțiuni hibride coordonate” menite să intimideze țările europene.
În acest context tensionat, The Guardian relatează despre tentativa agenților ruși de a-l elibera pe mercenarul Horațiu Potra, arestat în Dubai și acuzat de conspirație pentru „răsturnarea ordinii constituționale” în România. „Tentativa de ultim moment de a bloca extrădarea mercenarului româno-francez” ar fi fost dirijată de persoane cu legături directe cu diplomația rusă, scrie publicația britanică.
Analiștii internaționali atrag atenția că decizia Washingtonului de a-și reconfigura forțele din Europa ar putea avea consecințe directe asupra echilibrului de securitate din regiune. Deși retragerea nu este masivă, ea marchează începutul unei noi faze în politica globală a administrației Trump, în care Asia și China devin priorități.
foto (c) Facebook / Donald J. Trump
