Primăria Municipiului Timișoara a anunțat implementarea unui nou mod de gestionare a cositului ierbii, printr-o strategie denumită „cosire responsabilă”. Potrivit administrației locale, această metodă vizează protejarea biodiversității, reducerea impactului asupra solului și menținerea unui echilibru ecologic. Însă, dincolo de formulările optimiste, apare și întrebarea: este aceasta o strategie ecologică reală sau doar o justificare pentru a reduce frecvența cositului?
Ce susține Primăria Timișoara
Conform comunicatului oficial, autoritățile vor aplica o cosire mozaicată, adică pe segmente, iar perioada dintre intervenții va fi extinsă pentru a favoriza polenizatorii, păsările și solul. Printre argumentele aduse se numără:
- Iarba mai înaltă reține mai bine apa și previne compactarea solului;
- Florile spontane, cum sunt păpădia și trifoiul, susțin populațiile de insecte polenizatoare;
- Vegetația mai bogată reduce temperatura la sol și scade necesarul de udare;
- Se economisește combustibil și se reduc emisiile de carbon.
Astfel, administrația locală afirmă că Timișoara va urma exemplul altor orașe europene care au adoptat o astfel de strategie pentru un mediu urban mai verde și sustenabil.
O realitate mai puțin idealistă?
În timp ce argumentele ecologice sunt reale și susținute de diverse studii, există și suspiciunea că această măsură este, de fapt, un mod de a reduce numărul intervențiilor de întreținere a spațiilor verzi. Timișorenii ar putea observa mai puține echipe de cosit pe teren, iar în unele zone iarba ar putea crește necontrolat, afectând aspectul orașului.
De altfel, experiențele anterioare au arătat că, atunci când cositul a fost redus drastic, vegetația a ajuns să fie neglijată, iar zonele verzi s-au transformat în terenuri cu buruieni, nu în oaze ecologice bine gestionate. Rămâne de văzut dacă această strategie va fi aplicată cu adevărat în mod controlat sau dacă este doar o formulare elegantă pentru a masca o reducere a intervențiilor.
Cum va arăta orașul peste câteva luni?
Teoretic, o astfel de abordare poate aduce beneficii reale, dar doar dacă este implementată corect. Dacă primăria chiar va cosi în mozaic, astfel încât să mențină un echilibru între estetica orașului și protejarea mediului, atunci strategia ar putea funcționa. Însă, dacă această decizie va duce la zone neglijate, pline de vegetație crescută necontrolat, nemulțumirea cetățenilor va fi inevitabilă.
Timișorenii vor observa rapid dacă această „cosire responsabilă” este un progres ecologic sau doar o metodă de a face economii. Până atunci, rămâne de văzut dacă orașul va deveni un model de biodiversitate urbană sau doar un loc unde iarba crește haotic.
