18 septembrie 1985 este este una dintre zilele cele mai negre din întreaga istorie a rugby-ului timișorean. În urmă cu 40 de ani, Universitatea Timișoara înregistra cel mai sever eșec din întreaga existentă. În etapa a III-a a sezonului 1985-1986, Timișoara se deplasa la Constanța, pentru duelul cu Farul. Gruparea de pe Litoral pleca în mod cert cu prima șansă, dar ceea ce s-a întâmplat pe teren a fost o umilință totală pentru timișoreni. După ultimul fluier, arbitrul de centru delegat la meci, bucureșteanul Gheorghe Huștiu, a fost nevoit să refacă de mai multe ori calculele, pentru că nu se mai confruntase cu o asemenea situație. Jurnaliștii prezenți la acea partidă nu au relatat dacă tabela a putut afișa rezultatul, dar cert este că, după 80 de minute de joc, umilința avea un cod: 150-0, căci acesta a fost rezultatul final. La pauză fusese „doar” 76-0.
Au început meciul în 14 și l-au terminat în 11
Și, totuși, care au fost cauzele care au condus la un asemenea dezastru din punct de vedere sportiv? Conștient de faptul că echipa sa nu are nicio șansă în meciul de la Constanța, antrenorul Dumitru „Titi” Ionescu a decis să trimită pe Litoral echipa a doua cu dorința de a-i menaja pe jucătorii din formația „A”, pentru meciul din etapa următoare, când Timișoara întâlnea, „acasă”, pe Dinamo. Numai că nici măcar această echipă de tineret nu era completă. Pe foaia de joc au fost trecuți 14 jucători. Încă un amănunt: nici măcar antrenorul Titi Ionescu nu a făcut deplasarea la Constanța.
Problema efectivului s-a înrăutățit pe parcursul partidei, când trei jucători bănățeni nu au mai putut continua partida din cauza accidentărilor. În minutul 55, s-a accidentat primul jucător din echipa Timișoarei, pentru ca următorii doi să se accidenteze în minutele 68 și 70, astfel că Universitatea a început meciul în 14 și l-a terminat în 11.
Strategie nerespectată de conducătorul delegației
Povestea este confirmată chiar de actualul manager al secției de rugby de la SCM Timișoara, Dănuț Borzaș, care era jucător la Universitatea la momentul respectiv. „În acea perioadă se juca în ritm duminică-miercuri-duminică și s-a luat decizia ca pentru meciul de la Constanța să facă deplasarea echipa a doua, pentru că noi, duminică, aveam meci cu Dinamo. Cei de la club l-au delegat pe Ovidiu Șerban să se ocupe de deplasare și i-au transmis ca după 15-20 minute patru jucători să «cadă» accidentați și, astfel, partida se întrerupea, iar scorul rămânea cel din momentul întreruperii jocului. Doar că Ovidiu Șerban și-a luat prea în serios rolul de conducător al delegației și a crezut că poate să facă surpriza cu Farul. Nu mai știu de ce au fost trecuți pe foaie doar 14 jucători, pentru că de la Timișoara au plecat 15”, a povestit Dănuț Borzaș, pentru InfoTimișoara.ro.
„Tăvăliți” în Sportul
În zilele care au urmat, gazetarii de la Sportul au alocat două editoriale nefericitului eveniment. Unul scris de Geo Raețchi, apărut în ediția din 21 septembrie, și celălalt de specialistul pe rugby al ziarului, reputatul Dimitrie Callimachi, apărut în 24 septembrie. Ambii jurnaliști au lăudat maniera profesionistă în care Farul a abordat partida, fără să se menajeze nici măcar un minut, dar a înfierat strategia antrenorului Titi Ionescu.
„Să fie chiar o atît de mare diferență între echipa Litoralului – a cărei valoare este cunoscută – și reprezentanta studenților din Banat? Departe de noi gândul de a accepta o asemenea idee. E vorba de altceva, de atitudinea față de campionat, de două moduri diferite de a trata întrecerea internă numprul 1. Pe de o parte atitudine responsabilă; pe de alta, superficicialitate crasă – ce deziluzie! – tocmai din partea echipei, atît de salutată cândva, care a cucerit – pentru provincie – primul ei titlu (…) De unde această atitudine condamnabilă de non-combat?”, scria Dimitrie Callimachi în Sportul.
Este drept, în meciul următor, socoteala din târg s-a potrivit cu cea de acasă, iar Timișoara a învins-o pe Dinamo cu 9-7, după ce Beraru a culcat balonul în terenul de țintă, eseu transformat de Alexandru Domocoș. Același Domocoș a reușit o lovitură de pedeapsă de la circa 50 de metri. O victorie de prestigiu pentru bănățeni, dar în condițiile unui 0-150, cu doar trei zile înainte, se mai poate vorbi de prestigiu?
Sancțiuni dure din partea federației
Gestul oficialilor Timișoarei, dar, mai ales, diferența de scor înregistrată nu a fost trecută cu vederea de conducerea Federației Române de Rugby. În ședința din 27 septembrie 1985, membri Biroului Federal au apreciat că rezultatul partidei a adus grave prejudicii campionatului național și au considerat că Universitatea Timișoara a desconsiderat competiția, iar sancțiunile au fost pe măsură:
– neacordarea punctului pe care echipa pierzătoare îl primea, conform regulamentului;
– suspendare pentru o perioadă de trei luni și penalizarea cu „retragerea unei gradații din retribuție pe aceeași perioadă” a antrenorului Dumitru Mihai Ionescu;
– imputarea cheltuielilor legate de participarea la meci tuturor persoanelor care au aprobat deplasarea unei echipe de tineret în locul garniturii de bază;
– avertizare publică a echipei de rugby Universitatea Timișoara.
Rezultatul e în top 10 european
Dintr-o documentare a InfoTimișoara.ro rezultă că meciul pierdut de Universitatea Timișoara la Constanța face parte dintr-un nedorit top 10 al celor mai severe înfrângeri din rugby-ul european. Mai mult, la nivelul primei ligi, ocupă locul al doilea, după cel din campionatul Danemarcei.
2015: Royal Kituro – Soignies 356-3, campionatul Belgiei
În acest caz a fost vorba despre un protest al jucătorilor echipei oaspete, legat de comportamentul arbitrului de dinaintea partidei, care nu s-au opus la nicio acțiune, ceea ce a permis celor de la Kituro să marcheze 56 de eseuri și 38 de transformări;
1984: Lavardac – Vergt 350-0, a treia divizie a campionatului Franței
Ca și în partida din campionatul Belgiei, rezultatul a fost „rodul” unui protest al oficialilor echipei oaspete, nemulțumiți de suspendarea a patru jucători. Acțiunea de protest a început cu o etapă înainte;
1984: Vergt – Gujan Mestras 0-236, a treia divizie a campionatului Franței;
1973: Comet – Lindo 194-0, campionatul Danemarcei
Acesta este cea mai mare diferență de scor consemnată de celebra Guiness Book la nivelul de campionat. Oficialii Guiness Book nu au luat în calcul meciurile încheiate la difrențele de peste 200 puncte, prezentate în acest material, pentru că rezultatul acestora a fost distorsionat de proteste, nefiind stabilit exclusiv pe linie sportivă;
2009: Alcester – Coventry Saracens 194-3, campionat regional al Angliei;
2023: Blackburn – Kirkby Lonsdale 190-0, campionat regional al Angliei;
2013: Llanidloes – Holyhead 181-0, a treia divizie a campionatului Țării Galilor;
1996: Norwich – Eccles&Attleborough 177-3, Norfolk Cup.
