John Bolton susține că Iranul ar fi putut obține o armă nucleară din Coreea de Nord.
Nu a obținut-o, de fapt nu știm nici dacă ăia din Coreea de Nord au așa ceva, dar ar fi putut să o obțină.
Când spune asta John Bolton, la Washington probabil se ridică sprâncene serioase, se pregătesc rapoarte alarmante și cineva începe să caute pe hartă unde se mai poate instala o bază militară.
Și, dacă tot spune Bolton așa ceva, poate că a meritat.
Poate că a meritat ca Statele Unite să cheltuiască ani la rând sume astronomice pentru războaie în Orientul Mijlociu — acum, în Iran, se vorbește despre două miliarde de dolari pe zi.
La aceste sume se adaugă miliardele aruncate de aliați, sumele pierdute de alte popoare datorită acestor războaie, și, desigur, o chestiune mai puțin contabilizată în rapoartele strategice: viețile oamenilor care au murit în acele războaie.
Dar cine este, totuși, acest John Bolton?
Mulți cititori probabil că nu sunt familiarizați cu numele lui, nu a inventat nimic, nu trimiet oameni pe Lună, nu face mașini electrice…
Nu apare pe coperta revistelor glossy și nu joacă în filme de Hollywood.
În schimb, este unul dintre acei oameni care, din birouri confortabile și bine securizate, pot influența decizii capabile să aprindă jumătate de planetă.
Născut în 1948, în Baltimore, Bolton este avocat, diplomat și una dintre figurile clasice ale curentului neoconservator din politica americană.
A fost ambasador al Statelor Unite la ONU și, mai târziu, consilier pentru securitate națională al președintelui Donald Trump.
Este ușor de recunoscut: poartă o mustață atât de impresionantă încât ai impresia că ascunde în ea jumătate din strategia geopolitică a Americii.
Ideologia sa este simplă și clară.
America trebuie să fie puterea dominantă a lumii.
Iar dacă diplomația nu funcționează, există întotdeauna portavioane, bombardiere și rachete de croazieră.
Bolton aparține curentului neoconservator, care consideră că Statele Unite trebuie să conducă lumea, războaiele preventive sunt acceptabile, iar instituțiile internaționale sunt utile doar dacă sprijină politica americană
De-a lungul carierei, Bolton a susținut invazia Irakului din 2003, bombardarea Coreii de Nord, atacuri preventive împotriva Iranului, intervenții militare frecvente ale SUA
Cu alte cuvinte, dacă undeva pe glob apare o criză diplomatică, reflexul lui Bolton pare să fie același: „Unde sunt rachetele?
Bolton este celebru și pentru disprețul său față de ONU.
Despre clădirea organizației a spus cândva că dacă ar dispărea zece etaje, n-ar conta prea mult.
Nu e tocmai genul de diplomat care crede că problemele lumii se rezolvă la o masă de negocieri.
Criticii îi reproșează mai multe lucruri.
În primul rând, rolul său în promovarea războiului din Irak, justificat atunci prin existența unor arme de distrugere în masă care nu au fost găsite niciodată.
În al doilea rând, acuzațiile că ar fi presat analiști de intelligence să modifice evaluări pentru a susține politici mai agresive.
În al treilea rând, preferința sa pentru unilateralism: America decide, iar restul lumii ar trebui să se conformeze.
Istoria are uneori un simț al ironiei destul de dezvoltat.
Imaginea lui Bolton depinde, desigur, de tabăra politică.
Pentru admiratorii politicii externe dure, el este un apărător neînfricat al intereselor americane.
Pentru criticii intervenționismului militar, este simbolul unei ideologii simple și periculoase: dacă lumea are probleme, iar problemele sunt cuie, atunci America trebuie să fie ciocanul.
Iar când ciocanul este foarte mare, tentația de a lovi devine, uneori, irezistibilă.
*
Un liceu din România a montat camere video în toaleta fetelor, pentru a le prinde dacă fumează.
Și se presupune că oamenii ăstia ar trebui să ne facă copii mai deștepți.
*
O știre recentă spune că o femeie a fost dispusă să plătească 147.000 de lei pentru a avea dreptul de a participa la Târgul de Crăciun din Craiova.
Nu pentru a cumpăra câțiva metri pătrați dintr-o piață, nu pentru a vinde heroină, nu pentru a închiria un magazin permanent, ci doar pentru a avea o tarabă într-un târg de iarnă care durează câteva săptămâni.
Suma nu este mică, este vorba despre aproape 30.000 de euro.
In unele locuri se poate cumpără o garsonieră la prețul ăsta.
Sunt oameni care câștigă banii ăstia prin muncă grea în trei ani.
Acum apare întrebarea firească: ce fel de profituri se fac acolo, dacă cineva este dispus să scoată din buzunar o asemenea sumă doar pentru a avea dreptul să vândă câteva zile?
*
Pe drumul care leagă Timișoara de Becicherecu Mic, un șofer de 80 de ani a intrat pe contrasens și s-a izbit frontal de un autoturism care circula regulamentar.
Din fericire, nimeni nu și-a pierdut viața, dar incidentul e un semnal clar: vârsta nu e doar o cifră pe buletin, ci și un factor care, uneori, dictează legea gravitației și a reflexelor.
Datele statistice din România nu mint: șoferii trecuți de 65 de ani sunt mai vulnerabili și implicați mai frecvent în accidente.
Și, sincer, e aproape de înțeles.
După o anumită vârstă, atenția distributivă scade, reflexele încetinesc, iar bolile specifice vârstei mai pun câte un bețisor în roata siguranței rutiere.
Cu toate astea, așa cum îmi spunea ieri o cunoștință din SUA, la noi încă este bine.
La noi, problemele par mărunte, dopurile de plastic legate de sticlă, cozile de la ghișee, facturile de plătit și câte o nenorocire din aceasta.
La ei, însă, oameni trecuți de mult de vârsta când ar trebui să se limiteze la a spune povești nepoților, hotărăsc soarta lumii.
***
Cum sunt antrenați roboții umanoizi într-o „școală de roboți” din China
În laborator, antrenorii folosesc ochelari de realitate virtuală și controllere pentru a ghida mișcările roboților în timp real. Practic, mâinile instructorului devin „mâinile” robotului, iar sistemul înregistrează fiecare mișcare, arată Euronews. Datele colectate sunt apoi încărcate în cloud. Ulterior sunt transformate în seturi de date care permit roboților să învețe modul corect de a executa diferite acțiuni.
Viitorul BMW va fi fabricat de roboți umanoizi. Primii „muncitori” au ajuns în fabrica din Leipzig, Germania
Fabrica din Leipzig, Germania, a efectuat teste pentru a integra această „IA fizică” în linia de producție, iar acești roboți vor începe să „lucreze” în iunie. Aceasta este prima dată când BMW Group a adus această tehnologie în Europa, având ca scop integrarea roboticii umanoide în producția de automobile și, de asemenea, explorarea unor noi aplicații pentru acești „muncitori” în producția de baterii și alte componente.
Porsche pregătește noi concedieri pe fondul scăderii vânzărilor în China
Anunțul a fost făcut miercuri de către directorul general al Porsche, Michael Leiters.
Măsurile sunt menite să compenseze impactul tarifelor comerciale și costurile ridicate ale schimbării strategiei companiei privind mașinile electrice, notează Bloomberg.
Germania a trimis Ucrainei rachete care costă peste 3 milioane de euro pachetul. Zelenski: „Ne-ar fi plăcut să primim mai mult”

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că Ucraina a primit un nou pachet de sprijin militar din partea Germaniei, constând în rachete de tip PAC-3 pentru sistemele Patriot, livrare care face parte dintr-un pachet de ajutor din partea partenerilor internaționali ai Kievului, informează agenția spaniolă de presă EFE. „Partea germană a acestor rachete a sosit …
Meloni critică atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului
Meloni a lansat miercuri, în parlamentul de la Roma, cea mai dură critică de până acum la adresa conflictului, descriind campania militară din Orientul Mijlociu ca parte a unei tendințe tot mai accentuate de intervenții „în afara cadrului dreptului internațional”, relatează Politico.
Atacurile asupra Iranului s-au dovedit profund nepopulare în Italia, unde opinia publică este în mare măsură ostilă ideii ca țara să fie atrasă într-un conflict în Orientul Mijlociu.
Ursula von der Leyen a dezvăluit cât au costat zece zile de conflict în Orientul Mijlociu Uniunea Europeană
Creșterea prețurilor la energie, provocată de tensiunile din Orientul Mijlociu, a generat costuri suplimentare de aproximativ trei miliarde de euro pentru Uniunea Europeană în primele zece zile de conflict. Anunțul a fost făcut de președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen.
Iranul ar fi putut obține o armă nucleară din Coreea de Nord cu trei zile înaintea atacurilor lansate de Donald Trump, susține John Bolton
Iranul ar fi putut obține o armă nucleară din Coreea de Nord cu doar trei zile înainte ca președintele american Donald Trump să lanseze atacuri menite să slăbească regimul de la Teheran, potrivit fostului său consilier pentru securitate națională, John Bolton.
Politica externă a gangsterilor
Cine conduce spectacolul și unde ne duce asta?

Încă o dată, suntem implicați într-un nou război extern – nu este surprinzător, la cererea lui Benjamin Netanyahu. Administrația Trump a ales să intre în acest război ilegal fără aprobarea necesară din partea Congresului, așa cum a făcut-o și în războiul ilegal împotriva Venezuelei.
Timp de decenii, poporul american a votat în mod constant împotriva participării americane la războaie. În urmă cu un secol, candidatul Woodrow Wilson a făcut campanie pentru a ne ține departe de Primul Război Mondial. Mulți istorici consideră decizia sa de a intra în război ca fiind o cauză majoră a celui de-al Doilea Război Mondial, și mai distructiv. De atunci, candidat după candidat la președinție a promis că va rămâne departe de războaie. Dar, odată ce câștigă, încep invariabil noi războaie. De ce?
Ungaria a trimis o echipă de specialiști la Kiev pentru a inspecta starea conductei Drujba. „Acest petrol este al nostru“
Secretarul de stat al Ministerului maghiar al Energiei, Gábor Czepek, împreună cu o echipă de specialiști, se îndreaptă spre Kiev pentru discuții privind repornirea rapidă a conductei de petrol Drujba. Anunțul a fost făcut chiar de oficial pe pagina de Facebook.
Delegația maghiară se deplasează în Ucraina pentru a negocia repornirea conductei Drujba și pentru a inspecta starea acesteia.
Ucraina nu recunoaște delegația trimisă de Ungaria pentru a inspecta conducta Drujba: Au venit „ca turiști”
Ucraina nu recunoaște delegația trimisă de guvernul ungar pentru a inspecta conducta Drujba, afirmând că grupul nu are niciun statut oficial și că membrii săi au intrat în țară „ca turiști”. Echipa, condusă de secretarul de stat ungar pentru energie Gábor Czepek, a ajuns la Kiev pentru a verifica starea conductei care transportă petrol rusesc către Europa Centrală.
Sărăcia afectează peste un milion de copii din România. Aproape o treime trăiesc cu lipsuri materiale
Procentul copiilor români sub 16 ani afectați de privațiuni materiale este mai mult decât dublu față de media Uniunii Europene. Potrivit datelor prezentate de organizația Salvați Copiii România, 31,8% dintre copiii din România se confruntă cu lipsuri materiale, comparativ cu media europeană de 13,6%.
Salarii în armată de la 5. 000 de lei pentru civili, la 30. 000 de lei pentru ofițeri, fără sporuri

Grila oficială de salarizare a personalului militar și a celui civil angajat în armată arată diferențe mari de sume între diferitele grade ale Armatei Române. Ministerul Apărării a început procedurile de înscriere în învățământul militar și recrutarea.
Pentru că nu sînt bani, bugetul SRI crește anul ăsta doar cu 14 %

Pe de altă parte, dărnicia noului proiect de buget e perfect explicabilă. Trăim într-un context internațional așa cum e, deci avem nevoie mare de cît mai multă securitate. Dacă am refuzat umbrela nucleară franceză și apărarea am reformat-o în sensul militar al cuvîntului, adică scos din uz și trimis la pășune, să rezistăm măcar prin cultura petlițelor și a epoleților pe de maieu. Nepatrioții ar spune „Bravo, băi, hai să facem republică kaghebistă înainte să vină rușii, să nu se mai obosească ei!” Probabil că asta e și una din mize, să-i demaște pe trădătorii de neam, nenorociții care nu înțeleg că securitatea României este mai presus de orice.
Vot cu scandal în Parlament. România acceptă echipamente militare americane neofensive
Parlamentul a aprobat, cu 272 de voturi, solicitarea președintelui Nicușor Dan privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane neofensive. AUR, SOS și POT nu au participat la vot, iar ședința a fost marcată de proteste ale opoziției. Autoritățile spun că echipamentele sunt defensive și au rolul de a crește securitatea României.
Prețul la pompă în România crește din nou. Și va mai crește. Presiune pe fiecare familie și pe fiecare antreprenor – analiză președinte AEI
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, aracă cum creșterea prețurilor la benzină și motorină se transmite în costurile din transport, agricultură, construcții și comerț, amplificând presiunile inflaționiste asupra economiei și bugetelor gospodăriilor.
Escrocherie de sezon. O femeie din Gorj a fost convinsă să achite 150. 000 de lei pentru un stand la Târgul de Crăciun din Craiova
Un bărbat de 32 de ani, din Târgu Jiu, a fost reţinut pentru înşelăciune, după ce ar fi convins o femeie din Stăneşti să îi dea aproximativ 150.000 de lei în vederea acceptării firmei acesteia la Târgul de Crăciun din Craiova, informează Agerpres.
Un liceu din România a montat camere video la baia fetelor, pentru a-i prinde pe elevii care fumează. Unii părinți sunt revoltați
Liceul de Artă Gheorghe Tattarescu din Focşani a montat camere video pe culoarul cu chiuvete din zona toaletei fetelor, după ce mai mulţi elevi au reclamat că spaţiul era ocupat frecvent de colegi care fumau, ceea ce făcea dificilă utilizarea grupului sanitar în timpul pauzelor, a spus miercuri directorul unităţii de învăţâmânt, Ioana Constantinescu. Unii părinți sunt însă revoltați și spun că li se încalcă fetelor dreptul la intimitate.
FOTO. Teren de două hectare de lângă Lacul Balaurul, ecologizat de primărie. Va fi amenajată o zonă pentru relaxare
Primăria Timișoara a început curățarea unui teren de două hectare de lângă Lacul Balaurul, în zona Dâmbovița, unde va fi amenajat un nou spațiu verde pentru relaxare. Proiectul, propus de locuitori și votat prin bugetarea participativă din 2023, prevede alei, bănci și amenajări peisagere minimale.
Noi radare fixe în Timișoara, funcționale de săptămâna viitoare. Încă nu vor da amenzi
Primele radare fixe compatibile cu sistemul e-SIGUR apar în Timișoara. Două dispozitive au fost montate pe Calea Aradului și la Pasajul Michelangelo și vor începe testele din 16 martie. Deși pot detecta viteza șoferilor, amenzile nu vor fi trimise încă, până la finalizarea procedurilor tehnice și a protocolului cu Poliția.
Aproape 30 de străduțe din Timișoara primesc nume. Daniel Vighi, Petrică Moise și Fântâna Pașei, printre denumiri
Primăria Timișoara propune atribuirea de nume pentru 28 de străzi noi din 11 zone ale orașului și schimbarea denumirii uneia existente. Printre noile denumiri se regăsesc personalități locale, precum scriitorul Daniel Vighi sau cântărețul Petrică Moise, dar și nume inspirate din istorie sau geografie.
Batista pe țambal! Calitatea aerului în Timișoara nu mai e de interes. Orașul e plin de praf și seara miroase a chimicale

Ședințe, raportări lunare, planuri care mai de care mai elaborate, ba chiar și studii pe tema calității aerului în Timișoara erau necontenite acum câțiva ani, plus amenințarea cu declanșarea procedurii de infringement din partea Uniunea Europene pentru depășirea normelor de poluare. Cetățenii chiar aveau senzația că se întâmplă ceva, că se iau măsuri. Se pare că importantă era doar impresia oferită publicului larg.
Pe pagina de internet a Direcției Județene de Mediu Timiș, cel mai recent anunț referitor la raportarea emisiilor poluante datează din 31.03.2025, de acum un an. Pe odinioară celebra pagină calitateaer.ro, harta nu se poate deschide, iar datele care pot fi accesate sunt din 2017.
Accident grav provocat de un șofer de 80 de ani, lângă Timișoara. Oameni răniți, între care și un copil
TIMIȘOARA. Trei oameni au ajuns la spital, după ce două mașini s-au izbit frontal în apropiere de Timișoara. CITEȘTE ȘI: Abia mai vedea drumul. Un șofer rupt de beat a provocat un accident în lanț la intrare în Timișoara Accidentul a avut loc pe drumul care leagă orașul de Becicherecu Mic. Un șofer de 80 […]
Ce facem astăzi, 12 martie 2026, în Timișoara?



























