167 de milioane de lei.
Atât s-ar fi încasat la buget, în doar trei luni, din taxa aplicată coletelor provenite de pe platforme precum Temu.
167 de milioane de lei luați, în cele din urmă, din buzunarul românilor care au ales să cumpere o pereche de pantofi, un gadget, un accesoriu pentru casă sau tot felul de alte produse de pe o platformă precum Temu, pentru că erau mai ieftine și de o calitate comparabilă, sau chiar mai bună decât cele cumpărate de la comercianții români.
Iar aici este problema pe care cred că trebuie să o discutăm: taxa nu a apărut pentru că românii au devenit brusc mai bogați și aveau nevoie să contribuie cu încă niște bani la buget. A apărut pentru că statul a ales să taxeze o anumită formă de consum.
Sigur, există argumente legate de concurență, de protejarea comercianților locali, de combaterea importurilor care eludează anumite reguli sau de faptul că produsele vândute în România trebuie să respecte anumite standarde.
Dar, dacă acesta este argumentul, atunci să avem o discuție sinceră despre el.
Pentru că, dacă un român cumpără de pe Temu fiindcă găsește acolo un produs cu 30, 50 sau 70% mai ieftin decât în România, problema nu se rezolvă pur și simplu punând încă o taxă peste prețul plătit de consumator.
Poate că problema este și la noi.
La costurile comercianților, la taxe, la adaosuri, la birocrație, la eficiența administrației.
Punând o taxă suplimentară pe consumatorul final, nu faci magazinul local mai competitiv — doar faci produsul ieftin mai scump. Consumatorul plătește, iar problema de competitivitate rămâne.
Dar să lăsăm deoparte, pentru moment, discuția despre Temu.
167 de milioane de lei nu înseamnă mare lucru dacă rămânem doar la cifra în sine.
Ca să înțelegem ce înseamnă suma, trebuie să o comparăm cu alte sume pe care statul român le cheltuiește sau le pierde.
Un stadion la Brașov: aproximativ 164,4 milioane de lei.
Adică aproape cât s-a încasat din taxa Temu în trei luni.
Un stadion la Bistrița: aproximativ 318 milioane de lei.
Viitorul stadion din Timișoara: aproximativ 603 milioane de lei.
Iar cele 13 motoare de rezervă pentru avioanele F-16 au costat în jur de 200 de milioane de lei.
Întrebarea este dacă sunt acestea prioritățile pentru care era absolut necesar să mai luăm bani de la consumator?
Pentru că atunci când statul vine și spune „mai punem o taxă”, mesajul implicit este că banii contribuabilului sunt necesari și că trebuie să găsim încă o sursă de venit.
Dar aceeași exigență ar trebui să existe și atunci când statul cheltuiește banii.
Și aici lucrurile devin și mai interesante.
Într-un singur an, Curtea de Conturi a constatat prejudicii de peste 206 milioane de lei.
Iar într-un caz legat de industria jocurilor de noroc, Curtea de Conturi a apreciat că lipsa monitorizării și controlului operatorilor a provocat bugetului un prejudiciu de 149,48 milioane de lei.
Nu este o „cheltuială”, este chiar mai frumos de atât.
Sunt bani pe care statul ar fi trebuit să-i încaseze, dar nu i-a încasat pentru că mecanismul de control nu și-a făcut treaba așa cum trebuia.
Și mai avem un exemplu:
În 2025, subvențiile acordate partidelor au însumat aproximativ 232 de milioane de lei.
Cu alte cuvinte, într-un singur an, partidele politice au primit de la buget o sumă cu aproximativ 40% mai mare decât cei 167 de milioane colectați în trei luni prin taxa Temu.
Și atunci apare întrebarea pe care cred că ar trebui să o punem cu toții:
De ce este mai simplu să luăm încă niște bani de la milioane de consumatori decât să recuperăm banii pe care statul îi pierde prin lipsă de control, administrare defectuoasă sau cheltuieli discutabile?
De ce omul care își cumpără o pereche de pantofi mai ieftini trebuie să fie „soluția” pentru buget?
De ce omul care încearcă să-și cumpere un gadget cu 100 de lei în loc de 300 trebuie să fie cel care contribuie suplimentar?
De ce nu începem cu banii pe care statul îi pierde deja? Sau cu eficiența instituțiilor, cu contractele publice, cu recuperarea prejudiciilor și controlul acolo unde știm deja că există pierderi?
Și mai ales, de ce atunci când statul are nevoie de bani, primul reflex este să se uite în buzunarul cetățeanului, și nu în propria sa curte?
Poți să-i spui taxă de protejare a economiei românești, sau măsură fiscală.
Dar pentru omul care plătește, rezultatul este mult mai simplu: produsul pe care îl cumpăra pentru că era ieftin devine mai scump.
Iar într-o țară în care salariile și puterea de cumpărare sunt încă departe de nivelul celor din Vest, fiecare taxă pe consum este, în cele din urmă, o sifonare a unor bani din buzunarele oamenilor.
*
Au început lucrările la Pasarela Îndrăgostiților.
Și, cum se întâmplă de fiecare dată când se umblă la un loc pe care îl știm de-o viață, mi-am amintit de o chestie pe care mulți timișoreni de astăzi probabil nu o mai știu.
Pasarela Îndrăgostiților nu s-a numit dintotdeauna așa.
De fapt, dacă ne întoarcem câteva decenii în urmă, numele acesta nici măcar nu exista.
Pentru timișorenii de atunci era Podul de la Parcul Pionierilor.
Atât.
Nimic romantic, nimic instagramabil, nimic care să sune a loc de jurăminte eterne. Era pur și simplu podul de la Parcul Pionierilor.
„Ne vedem la pod?”
„Care pod?”
„Ăla de la Pionieri.”
Toată lumea știa despre ce era vorba.
Cândva după Revoluție însă, locul a primit o poveste nouă. Au apărut lacătele prinse de balustrade de către îndrăgostiți, iar podul a început să fie cunoscut drept Pasarela Îndrăgostiților.
Ideea lacătelor nu era tocmai invenția noastră. Fenomenul devenise celebru la Pont des Arts, la Paris, unde îndrăgostiții își lăsau lacătele ca simbol al iubirii „pentru totdeauna”.
Și noi am importat moda.
Și uite așa, încet-încet, o denumire relativ nouă a ajuns să pară foarte veche.
Asta mi se pare fascinant la memoria orașului.
În timp, uităm când au apărut lucrurile și ajungem să credem că au fost dintotdeauna acolo.
Și nu e singurul exemplu.
Deși sunt timișorean născut și crescut aici, cu părinți și bunici timișoreni, despre faptul că una dintre laturile Corso-ului este numită „Surogat” am aflat și eu abia după Revoluție.
Adică am crescut în Timișoara, am trăit printre locurile astea, am avut bunici și străbunici care cunoșteau orașul cu ochii închiși și totuși unele dintre denumirile pe care astăzi le considerăm „tradiționale” mi-au fost complet străine.
De fapt un „Surogat”, o latură a străzii pe care ar fi fost obligați să circule săracii, nici nu ar fi fost posibil în Timișoara.
Nu pentru că nu aveam săraci, ci pentru că săracii noștri locali, muncitori, mici meseriași sau ce or fi fost aveau conștiință propriei valori.
Săracii noștri nu erau țărani veniți la oraș să se facă paznici, cum se întâmpla în anii ’80.
Săracii noștrii nu arătau ca niște săraci când mergeau duminica pe Corso, nu mergeau acolo în opinci și cu ițari ci aveau un costum, poate singurul, dar curat, aveau pantofii făcuți și aveau o pălărie pe cap pe care o ridicau când se salutau cu „habe die Ehre”.
Iar dacă nu aveau costum și pălărie nici nu le trecea prin gând să meargă „în oraș”.
Ei știau că străbunicii lor au făcut Timișoara, cârând pământul cu sacii sau cu roaba.
Știau că bogații nu puteau să se descurce fără ei, pentru că pe vremea aceea meseriașul nu putea fi înlocuit ușor.
Pentru a ajunge meseriaș făcea 2-3 ani de ucenicie, poate după aceea mai mergea prin lume să vadă cum fac alții lucrurile pe care fusese el învățat să le facă și abia după aceea era destul de pregătit pentru a lucra într-o fabrică sau un atelier.
Saracii din Timișoara citeau cărți din acelea scrise cu litere gotice, mai târziu mergeau să facă jazz, sau de Crăciun mergeau sa vadă „Liliacul” la Operă. Făceau teatru de amatori împrumutând costumele de la Krauser. Mergeau la cursuri de dans ca să nu se facă de rușine când ieșeau în lume.
Fetele noatre sărace erau educate la Notre Dame, aveau ăia o secție pentru săraci, finanțată de cei bogați. Sau mergeau la Scoala de ucenici.
Iar pe oamenii ăstia nu puteai să-i obligi să meargă numai pe o parte a străzii, mergeau pe o parte și se întorceau pe cealaltă.
De fapt explicația că oamenii se plimbau mai mult pe partea dreaptă este mult mai simplă: acolo erau restaurante, magazine frumoase, locuri în care cei care se plimbau aveau ce vedea. În timp ce pe partea cealată nu prea era mare lucru câteva magazine, după care nu mai era nimic.
***
Vine o nouă ordine mondială.
Semnele unei schimbări majore în ordinea mondială sunt peste tot – de la războaie care se prelungesc și alianțe testate, la o Americă tot mai retrasă din rolul său tradițional de garant global.
Marile companii industriale germane cer revenirea la săptămâna de lucru de 40 de ore, de la actualul standard de 35, fără majorări semnificative de salarii.
Martin Brudermüller, președintele Consiliului de Supraveghere al Mercedes-Benz Group, susține că munca a devenit prea scumpă în Germania în raport cu alte țări și că economia germană și-a pierdut avantajul de productivitate față de principalii concurenți. El consideră că revenirea la săptămâna de 40 de ore ar trebui analizată serios.
Documente interne: Peste 140.
Volkswagen ar urma să închidă 4 fabrici în Germania în următorii 8 ani. Închiderea acestor uzine ar putea duce la eliminarea a peste 140.000 de locuri de muncă, potrivit unor documente interne ale consiliului de supraveghere.
Serviciul de robotaxi se lansează pe străzile aglomerate ale Londrei
Cele două companii au anunțat că încep cu o mică lansare de vehicule electrice Ford Mustang Mach-E echipate cu tehnologia de vehicule autonome Wayve, potrivit AP.
Comparativ cu SUA și China, țări în care taxiurile funcționează autonom în mai multe orașe, fără șofer uman, Europa a adoptat o abordare mai prudentă în ceea ce privește taxiurile autonome.
„Țeapa secolului” în Estonia: țara a cumpărat rachete pentru Ucraina de 70 de milioane de euro de la o firmă care nu fabrica rachete.
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a demisionat din funcție după ce a fost păcălit de o companie indiană, care practic a sustras statului baltic aproximativ 70 de milioane de euro din buget.
Estonia dorea să cumpere rachete pentru Ucraina și a plătit în avans un total de 70 de milioane de euro unor antreprenori indieni, care nu vânduseră niciodată rachete.
Trump spune că Europa ar putea plăti retroactiv pentru armele americane trimise Ucrainei pe vremea lui Joe Biden
Donald Trump a sugerat că Statele Unite ar putea cere aliaților europeni să acopere, inclusiv retroactiv, costurile armelor și munițiilor furnizate gratuit Ucrainei în perioada administrației Joe Biden.
YouTube: Libertatea de exprimare se termină acolo unde începe Internetul monetizat
Babalîcii care-și mai aduc aminte de Internetul firav și năuc de început al anilor 2000 știu că, în ciuda conexiunii mai slabe, online se respira mai bine. Mai extravagant. Mai liber. Era Tierra Incognita și corporațiile încă nu învățaseră tehnica românească de-a înconjura fiecare palmă de loc cu sîrmă ghimpată, că de aia au murit ei la Revoluție, să fie libertate de îngrădire.
„Mirosul de bătrânețe” are o explicație biologică.
Unul dintre principalii factori este un compus chimic numit 2-nonenal, relatează The Guardian, într-un articol care reunește explicațiile mai multor specialiști și rezultatele unor cercetări în domeniu.
Mașini chinezești cu scoruri maxime pe bandă rulantă la EuroNCAP.
Modelul electric Cupra Raval a avut nevoie de sprijinul EuroNCAP pentru a trece testul de siguranță cu notă maximă, după ce primul scor îi adusese doar 4 stele. Pentru a putea primi 5 stele, Raval a fost testat suplimentar de specialiștii EuroNCAP în versiunea echipată cu pachetul opțional de siguranță. Chiar și așa, scorul n-a fost printre cele mai reușite din această serie de teste de impact, pentru că alte trei modele, toate din China, au primit 5 stele curate, cu scoruri peste modelul spaniol, relevă datele Profit.ro.
China a construit un lift de 288 de metri pentru copiii unui sat izolat.
Un drum care dura mai mult de trei ore într-un singur sens a fost transformat într-o călătorie de câteva zeci de minute. În China, un lift din sticlă, construit pe peretele unui canion, îi ajută acum pe copii să ajungă mai ușor la școală.
Putin, reacție după acuzațiile Germaniei și presiunea UE-NATO: Au plantat probe
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut declarații după acuzațiile aduse de Germania cu privire la incidentele cu drone de pe aeroportul Leipzig.
Ion Cristoiu: Scandalul Dronei de la Leipzig: o diversiune pusă la cale de Svejk
„Dacă n-am ști că a ridicat și continuă să ridice tensiunea internațională până în pragul declanșării unui război Mondial, am râde și cu fundul de scandalul declanșat în chip oficial de conducerea Germaniei, în frunte cu cancelarul Merz”, își începe publicistul Ion Cristoiu cel mai nou jurnal zilnic.
Inspectoratul Școlar Cluj le cere școlilor să trimită câte o clasă la slujba de la catedrală, în prima zi de școală.
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj a transmis școlilor o adresă prin care le anunță că, în prima zi a noului an școlar, va avea loc o slujbă Te Deum la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. În document se precizează că școlile din municipiu „vor asigura participarea unei clase de elevi”. Adresa este transmisă către „toate unitățile …
S-au auzit clopote într-o miercuri, la ora 21:25, în care nu era sărbătoare religioasă.
Ies pe balcon, cu treabă. Clopotele se aud în continuare. Au trecut deja vreo 10 minute de când se aud, ceva cu siguranță nu este în regulă.
Eu am citit altfel discursul președintelui în Catedrală.
Nicușor Dan a decis că poate lua cuvintele și lăsa marfa pe raft. Practic, ia lada de scule și refuză casa pe care ăia voiau s-o construiască cu ea.
Incursiune în lumea preoților care îl susțin pe Călin Georgescu.
Călin Georgescu face un tur de forță, aproape în fiecare week-end, în diverse zone din țară. Se axează pe piețele țărănești și pe biserici. În general, mediul bisericesc care îl primește cu brațele deschise se exprimă rar în afara zidurilor mănăstirilor respective. HotNews a discutat cu duhovincul mănăstirii Cârțișoara, Dimitrie Papacioc. Dimitrie Papacioc este duhovnicul …
Piața muncii e mai jos ca oricând: aproape 100 de oameni se bat pe un singur loc de muncă
Românii au depus aproape 9,1 milioane de candidaturi pentru locurile de muncă disponibile pe platforma eJobs în primele opt luni ale anului, cu 28% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, iar competiția diferă puternic de la un domeniu la altul.
Record: peste 9 milioane de aplicări pentru joburi în 2026.
Costul orar al forței de muncă a scăzut ușor în trimestrul al doilea din 2026, însă numărul românilor care își caută un loc de muncă a crescut semnificativ. Peste 9 milioane de aplicări au fost înregistrate pe eJobs de la începutul anului, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Locul în care ne aflăm
Uităm prea des că România va fi o țară cu adevărat occidentală atunci când va fi prielnică vieții și, mai ales, unei vieți decente pentru cât mai mulți.
Stăm zilnic cu ochii în indicatori care au sens doar dacă ei ar reflecta ceva în viețile oamenilor. Orice indicator macro – de la PIB, balanțe comerciale, colectare TVA – trebuie pus la final de zi în corespondență cu alți indicatori, mai mici, mai mărunți, aș zice, care reflectă direct calitatea vieții oamenilor. Spre exemplu: una din trei mame care a născut anul trecut în România nu a ajuns niciodată la un control medical în timpul sarcinii. Iar dacă punem lupa, lucrurile arată după cum urmează: „În cazul mamelor minore, situația este cu atât mai dramatică cu cât vârsta adolescentei este mai mică: peste 43% dintre cele sub 15 ani nu au ajuns niciodată la un control de specialitate, iar pentru mamele cu vârste între 15 și 19 ani, proporția depășește 32%, potrivit raportului Salvați Copiii «Starea copilului în România», publicat în iunie 2026”.
Schimbare majoră la bancomatele din România așteptată de mulți ani
Atât BNR, cât și Guvernul sunt de acord cu măsura propusă ca posesorii de carduri bancare să poată retrage de la bancomatul oricărei bănci din România suma dorită, fără a fi puși în situația de a alege sume prestabilite, așa cum se întâmplă acum în majoritatea cazurilor când retrag numerar de la bancomatele băncilor la care nu sunt clienți.
OFICIAL Taxă pe colete.
În primele trei luni ale acestui an, din taxa de 25 lei aplicată fiecărui colet intrat în România din afara UE, s-au încasat la buget aproape 167 milioane lei, conform datelor Guvernului analizate de Profit.ro. Încasările pe primele trei luni sunt invocate de Guvern acum pentru a nu susține inițiativa legislativă a AUR de a elimina această taxă.
Cartierul Diasporei din Oradea, lansat de Ilie Bolojan în 2019, are 7.
Proiectul lansat de Ilie Bolojan în 2019, prin care voia să-i încurajeze pe românii plecați în străinătate să se întoarcă acasă, nu a ajuns nici după șapte ani la atribuirea terenurilor.
Inspector ANAF din Timișoara, plasat sub control judiciar pentru o mită record de 1,6 milioane de euro: Cum funcționa schema rambursărilor ilegale de TVA
Inspector superior ANAF Timișoara, cercetat de DNA sub control judiciar pentru o mită de 1,6 milioane € oferită de un om de afaceri. Vezi detaliile dosarului!
A fost semnat contractul de execuție pentru viitorul pod Solventul
Primăria Timișoara a semnat contractul pentru construirea podului rutier peste Bega, cel de la Solventul, care va crea o nouă legătură rutieră, de transport public, velo și pietonală între cele două maluri ale Begăi, între cartierele Dâmbovița și Ronaț. Noul pod va contribui și la preluarea unei părți din traficul care traversează în prezent zona…
Au început lucrările la Pasarela Îndrăgostiților din Timișoara.
Primăria Timișoara a finalizat recepția bazei sportive Costică Rădulescu.
Primăria Timișoara a anunțat finalizarea procesului de recepție pentru noua bază sportivă ”Costică Rădulescu”. Aceasta a fost realizată pe bani de la bugetul de stat, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, fiind predată municipalității în vederea utilizării. După stadionul din Ronaț, municipalitatea se poate lăuda cu o nouă bază sportivă. De această dată a fost…
Programul de lucrări al SDM în ziua de 4 septembrie 2026
Ce facem astăzi, 4 septembrie 2026, în Timișoara?
