Revista presei – 26.02.2025

Sper că cititorii noștri nu mai au nevoie de o prezentare a lui Jeffrey Sachs, economist de renume mondial, profesor la Universitatea Columbia și fost consilier al mai multor guverne și organizații internaționale. Cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul dezvoltării durabile și al politicilor economice globale, Sachs a fost implicat în tranziția economică a fostelor state comuniste și a avut un rol important în programele ONU pentru reducerea sărăciei.
Cei care ne urmăresc de mai puțin timp s-ar putea să nu fie la fel de familiarizați cu acest subiect, dar pot găsi cu ușurință milioane de referințe despre unul dintre cei mai influenți economiști ai lumii.

Discursul susținut în Parlamentul European de către Jeffrey Sachs, urmat de răspunsurile la întrebările unor europarlamentari (din păcate nici unul din România), a evidențiat câteva adevăruri fundamentale despre diplomație, pace și viitorul Europei.

Principalul mesaj transmis a fost că diplomații trebuie să fie diplomați în adevăratul sens al cuvântului, nu miniștri de război.
Rolul lor esențial nu este acela de a escalada conflicte sau de a adopta o retorică belicoasă, ci de a găsi soluții pașnice, prin negocieri directe și fără intermediari, fie că aceștia sunt SUA sau Ucraina.
Nu mai este admisibil sa pretindem că știm ce dorește cealaltă parte, dar să refuzăm discuțiile comune.

Războiul în Ucraina este ca și terminat și europenii trebuie să fie conștienți că vor trăi alături de Rusia în următoarea mie de ani.

Unul dintre punctele esențiale subliniate de Sachs a fost necesitatea ca Europa să își asume propria responsabilitate în asigurarea păcii pe continent. Pacea europeană nu trebuie să fie dictată din afara Europei, ci să fie un efort susținut de liderii europeni în interesul propriilor cetățeni.
Aceasta implică decizii strategice independente de influențele externe și un angajament ferm pentru diplomație autentică, fără presiuni din partea unor actori care au interese diferite de cele ale Europei.

Sachs a demontat și un mit frecvent vehiculat: acela al unui „Vest colectiv” unitar.
În realitate, a explicat el, nu există un astfel de bloc monolitic cu interese omogene.
În schimb, există două mari entități distincte: Statele Unite, alături de Marea Britanie – care încă își mai păstrează iluzia unui rol dominant în politica globală – și Europa, care are propriile interese, adesea diferite de cele ale Washingtonului sau Londrei.
Această diferențiere este crucială pentru a înțelege dinamica geopolitică actuală și pentru a putea contura un viitor în care Europa să acționeze autonom, în beneficiul propriilor săi cetățeni.

Un alt aspect esențial al discursului a fost concluzia că viitorul poate fi unul pozitiv, dar numai cu condiția ca liderii săi să nu contribuie la autodistrugerea Europei.
Escaladarea tensiunilor, deciziile pripite și lipsa unei strategii realiste de pace pot duce la consecințe devastatoare.
Tocmai de aceea, Sachs a subliniat că este momentul ca Europa să adopte o politică matură, echilibrată și orientată spre soluții reale, nu spre conflicte prelungite dictate de interese externe.

Industria de armament, pentru că este în permanență finanțată, este cea care contribuie foarte mult la inovație șî la dezvoltarea celorlalte industrii.
De acea Europa nu mai trebuie să cumpere arme din exterior ci să-și dezvolte propria industrie, contribuind astfel și la dezvoltarea industriilor conexe, adică la progresul tehnologic al Uniunii.

Pe scurt, rezumând întregul discurs la câteva cuvinte, concluziile sunt:
Afară cu zeițele războiului sau cu idioții care susțin continuarea războiului din Ucraina;
Nu 5% pentru NATO ci poate 2, cel mult 2,5% pentru Armata Uniunii Europene;
Discuții cu zămbetul pe buze cu oricine care ne poate ajuta, fie că vorbim despre China, India, Rusia, sau alte țări;
Dumnezeu să ne apere dacă unul ca Boris Johnson sau frații săi de peste canal se ocupă de pacea Europei;
Și poate ar fi timpul ca să facem o Constituție a Uniunii Europene.

*

Într-o notă oarecum legată de acest subiect, în ultimele zile se discută mult despre resursele minerale din Ucraina, mai ales despre elementele rare, atât de căutate în industrie. Subiectul e adesea prezentat ca o mare revelație, dar în realitate lucrurile sunt mai simple decât par.

Ucraina a împrumutat sume colosale de bani – sute de miliarde de dolari. Ce au făcut exact cu acești bani e treaba lor.
Important este că orice împrumut trebuie, mai devreme sau mai târziu, returnat.
Iar când vine momentul plății, fie returnezi banii în mod clasic, fie compensezi prin resurse, concesii economice sau alte forme de plată.

Dacă privim în oglindă, România nu este într-o situație cu mult diferită, doar că la o scară mai mică.
Și noi ne-am angajat la cheltuieli uriașe, cumpărând armament de care nu aveam o nevoie imediată.
Am fi putut investi acești bani în dezvoltarea propriei industrii de apărare, ceea ce ne-ar fi adus și locuri de muncă, și independență tehnologică.
Sau am fi putut măcar să contribuim la consolidarea unei industrii europene comune în acest domeniu. Dar în loc de asta, am ales calea mai ușoară – achiziții directe de la alții.

Și, la fel ca în cazul Ucrainei, vine o zi în care nota de plată trebuie achitată. Diferența e că noi nu mai avem nici măcar atuurile unor resurse minerale strategice, pe care să le oferim la schimb.
Așa că vom fi nevoiți să rupem de la gura noastră și a copiilor noștri pentru a plăti niște datorii făcute de niște idioți care într-un fel ne-au trădat.

*

În încheiere, pentru a rămâne în același registru, poate că diseară sau în orice moment liber veți avea, veți arunca o privire peste acest mini-documentar.

Deși subiectul este aproape epuizat, vă va fi util, deoarece atunci când le veți povesti nepoților despre evenimentele din ultimii ani, le veți transmite realitatea autentică, nu versiunea modelată de politicieni și mass-media.

***

Consiliul de Securitate al ONU cere pace rapidă în Ucraina, dar fără a menționa integritatea teritorială

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni – cu susţinerea Rusiei – o rezoluţie americană prin care cere o pace rapidă în Ucraina, însă fără să evoce integritatea teritorială a acestei ţări, în pofida…

SUA votează împotriva rezoluției ONU, acuzând pe deplin Rusia pentru războiul din Ucraina

Statele Unite au votat marți împotriva unei rezoluții de trei pagini ale Națiunilor Unite care atribuie vina pentru conflictul în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina doar asupra Rusiei. Rezoluția a venit cu ocazia celei de-a treia aniversări de la începutul Războiului din Ucraina și a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU cu voturi de 93 pentru și 18 împotrivă, cu abținerea a 65 de țări.

Statele membre ale UE sunt foarte departe de un consens privind sprijinirea Ucrainei, declară ministrul ungar responsabil cu afacerile UE

Statele ale UE sunt foarte departe de un consens în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și arhitectura europeană de securitate, iar aceasta nu este doar o casă de redactare, ci de diferență de opinie politică fundamentală, care nu au fost încă depășite, a declarat marți, la Bruxelles, ministrul ungar responsabil cu afacerile Uniunii […]

Dan Dungaciu: E vremea deciziilor, nu a lașității strategice

Hurezeanu, mesaj împotriva Rusiei la Consiliul Permanent OSCE

România condamnă încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către Rusia, în contextul războiului de la graniță, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu.

Kelemen Hunor: „Nu trupelor românești în Ucraina”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seară că, la consultările de miercuri care vor avea loc la Palatul Cotroceni va spune „nu trupelor românești în Ucraina, în acest moment”, înainte de încheierea unui acord…

Noi trotuare din Timișoara, modernizate de primărie FOTO