Mii de protestatari au ieșit în stradă la o lună după răpirea lui Nicolas Maduro de către forțele SUA.
Am verificat știrea, a publicat-o și France24, și NY Timess, și Al Jaeera, și Anadolu Ajansi, și BBC, ABC și mulți alții.
Există două explicații posibile, fie că venezuelenii – vorbesc despre oamenii de rând, nu despre cei care primesc premii Nobel – habar nu au ce este bine pentru ei, fie că nu este chiar cum ne spuneau ăstia care scriu în ziarele noastre, că Maduro ar fi fost un fel de Ceaușescu 2.
*
O femeie de afaceri din România a pierdut peste 2,5 milioane de dolari după ce un bărbat s-a dat drept „prințul moștenitor al Dubaiului” și a convins-o să investească într-o fundație umanitară, amestecând promisiunile financiare cu cele romantice.
Nu o să discutăm de unde avea o femeie nu prea inteligentă din România atâția bani.
În schimb, merită să vorbim despre o specie umană pe care mulți dintre noi am întâlnit-o măcar o dată în viață: indivizii care „te fac” din vorbe.
Au povești impecabile.
Au fotografii cu mașini care nu sunt ale lor.
Au prieteni imaginari în poziții înalte și au și poze cu ei.
Și, mai ales, au talentul rar de a te face să simți că ai fost ales.
De aceea, mai ales că am cunoscut de-a lungul vieții câțiva astfel de oameni, permiteți-mi câteva sfaturi simple — nu academice, nu sofisticate — ci de bun-simț defensiv:
1. Ferește-te de celebritățile apărute peste noapte.
Dacă un prinț te caută pe LinkedIn, probabil nu e prinț. Prinții, în general, nu fac networking sentimental.
2. Verifică, nu admira.
Diplomele de pe Facebook sunt la fel de ușor de fabricat ca pozele din vacanțe exotice.
3. Bogăția reală nu cere bani.
Un om care administrează sute de milioane nu are nevoie de taxa ta de „deblocare”.
4. Graba este metoda preferată a escrocului.
Dacă trebuie să trimiți bani „azi”, răspunsul corect este „niciodată”.
5. Povestea prea frumoasă este, aproape întotdeauna, o poveste.
Viața nu oferă basme financiare necunoscuților.
6. Nu amesteca iubirea cu transferul bancar.
În momentul în care romantismul vine cu factură, nu mai e romantism — e contabilitate penală.
Există însă o lecție mai mare aici.
Escrocii nu vând iluzii banale — ei vând excepționalul.
Nu îți promit o viață decentă, ci una spectaculoasă.
Nu spun „vei fi bine”, ci „vei fi aleasă”.
Și, din păcate, dorința de a fi ales ne face uneori să renunțăm la cea mai importantă formă de inteligență: scepticismul.
Poate că regula de aur ar trebui să fie aceasta:
Cu cât cineva pare mai important, mai bogat și mai perfect, cu atât trebuie verificat mai atent.
Pentru că oamenii serioși inspiră încredere treptat.
Doar impostorii o cer imediat.
Iar dacă un prinț îți scrie din senin, cel mai sănătos gest nu este să-i răspunzi.
Fă-ți o cafea, să zâmbește și blochează-l.
Eleganța, uneori, înseamnă și să știi cui să nu răspunzi.
Iar dacă chiar vrei să te măriți, alege-l pe băiatul ăla care îți promite că dacă vă căsătoriți o să munciți amândoi să vă cumpărați în rate un apartament și mobilă pentru acesta, nu pe prințul care îți promite că te duce în Seychelles, dar chiar acum nu are bani să plătească cafeaua pe care chiar ați băut-o.
*
Ați pățit-o probabil fiecare dintre voi, discutați cu un prieten la telefon despre o pereche de pantofi și după câteva minute pe Facebook sau pe unde vă pierdeți timpul care ar putea fi folosit mai bine, au început să vă apară reclame cu pantofi.
Sau ați discutat pur și simplu într-o încăpere despre ceva, nu la telefon, și, din nou, după câteva minute au început să apară reclamele corespunzătoare.
Poate ați crezut că este o coincidență.
De fapt nu a fost coincidență.
Telefoanele vă ascultă, televizoarele vă ascultă dacă sunt „smart”, chiar și atunci când sunt oprite, internetul „vă ascultă” prin intermediul WhatsApp, Facebook, Instagram, Google și care or mai fi.
Ceea ce se întâmpla până acum, și poate ne amuza, sau poate ne speria, este dus la un cu totul alt nivel de Palantir, o companie înființată cu finanțare CIA.
Aștia vă vor spune ce pantofi să cumpărați înainte de a se găuri talpa celor pe care-i purtați acum.
Doar că, în loc de pantofi, vorbim uneori despre suspecți, rețele și comportamente umane.
Compania aceasta nu produce gadgeturi drăguțe și nu organizează lansări cu baloane colorate.
Ea produce putere.
Puterea de a aduna date, de a le conecta și de a transforma haosul informațional într-o hartă lizibilă a lumii.
Un fel de glob de cristal digital — doar că funcționează.
Statele au visat mereu la așa ceva.
Fiecare guvern, de la faraoni încoace, ar fi vrut să știe cine complotează, cine minte și cine pregătește vreo nebunie. Diferența este că pe vremuri aveau turnători; azi au algoritmi.
Sigur, povestea oficială sună impecabil: combaterea terorismului, prevenirea criminalității, eficiență operațională.
Dar, problema nu este ce face o unealtă când e folosită bine — problema este ce poate face când ajunge pe mâini greșite.
Adevărul incomod este acesta: lumea modernă a fost dresată să ceară securitate totală și vrea și libertate totală în același timp — două lucruri care rareori stau liniștite la aceeași masă.
Pe de altă parte, să nu uităm că creșterea explozivă recentă arată că cei de la Palantir nu mai depind doar de stat odată cu implicarea companiilor private în această afacere.
Deci pericolul nu mai e doar guvernamental — corporații private pot face „profiling” masiv cu el.
*
Intre prețul real a ceva, fie că vorbim despre argint, aur, alimente sau locuințe, și prețul de piață, este o mare deosebire.
In mod normal argintul nu se poate scumpi de la o zi la alta, pentru că argintul nu este folosit astăzi cu 40% mai mult decât ieri, și nici zăcămintele din care este extras acesta nu s-au înjumătățit.
La fel, locuințelor în Timișoara, de exemplu, nu le poate crește prețul de la o lună la alta, pentru că populația orașului nu crește de la o lună la alta, și nici cei care fac deja parte din aceasță populație nu se îmbogățesc peste noapte.
De fapt, dacă vorbim despre locuințe, în următorii ani prețul acestora va scade, odată cu înlocuirea locurilor de muncă bine plătite de către automatizare.
Povestea cu argintul e, de fapt, o lecție clasică despre cum funcționează entuziasmul de turmă — acea stare în care oamenii nu mai cumpără un lucru pentru valoarea lui reală, ci pentru că „se scumpește” și pare că toți ceilalți se îmbogățesc.
Cei care s-au aruncat să cumpere argint exact când prețul urca nu au cumpărat metalul, ci iluzia siguranței.
În mintea lor, piața era un fel de mecanism moral: dacă cererea crește, prețul trebuie să crească la nesfârșit.
O lege aproape naturală, ca gravitația.
Numai că piața nu e o lege a naturii — e mai degrabă o dispoziție colectivă, schimbătoare, uneori capricioasă, alteori manipulată de jucători mult mai mari decât micii investitori cu lingoul în sertar.
Capitalismul despre care se vorbește atât de romantic, în care „piața decide”, nu e o democrație economică.
Nu fiecare cumpărător are același vot.
Marile fonduri, speculatorii profesioniști și instituțiile financiare pot muta prețurile cu o singură decizie.
Când aceștia marchează profitul și ies din joc, prețul cade — iar ultimii intrați rămân ținând în brațe metalul, dar fără lichidități.
Adevărul incomod e că piața nu pedepsește naivitatea din răutate, ci pur și simplu o exploatează.
Orice bulă financiară se hrănește din convingerea sinceră a oamenilor obișnuiți că „de data asta e diferit”.
Nu e. Aproape niciodată nu e.
Există și o ironie discretă aici: mulți dintre acești cumpărători se credeau realiști, poate chiar mai lucizi decât „fraierii” care țin banii în bancă.
Au vrut să joace rolul investitorului dur, imun la manipulare — dar au ajuns exact masa de manevră fără de care marile câștiguri nu ar fi fost posibile.
Piața e liberă, desigur.
Dar libertatea asta seamănă uneori cu libertatea de a intra singur într-un cazinou: nimeni nu te obligă să joci, însă regulile sunt făcute astfel încât casa să nu piardă.
Iar argintul rămâne ce a fost mereu — un metal.
Nu o promisiune de îmbogățire.
Promisiunile apar doar în mintea celor care confundă creșterea rapidă cu destinul inevitabil.
***
Cea mai mare companie deținută privat din lume va lucra la un „soare conștient”, dar ce înseamnă asta?
Elon Musk a creat cea mai valoroasă companie deținută privat din lume, evaluată la impresionanta sumă de 1,25 trilioane de dolari, prin fuziunea companiei sale aerospațiale SpaceX cu startup-ul său de inteligență artificială xAI, iar…
Companiile SpaceX și xAI ale lui Elon Musk au fuzionat.
SpaceX, compania spațială a lui Elon Musk, a achiziționat xAI pentru 250 de miliarde de dolari, astfel încât magnatul american să își poată urmări ambiția de a câștiga cursa inteligenței artificiale prin dezvoltarea de centre de date în spațiu, scrie Financial Times.
Miliardarul Elon Musk crede că un nou „război civil” a început în SUA
Publicația pro Maga a publicat ieri o analiză pe platforma X în care explică, folosind referințe istorice, cum se desfășoară protestele din Minneapolis care au dat peste cap establishment-ul american.
„Este timpul să acceptăm că Războiul Civil 2.0 a început deja”, este titlul analizei conservatoare. Iar miliardarul Elon Musk a reacționat: „așa se simte”.
NASA amână din nou lansarea misiunii Artemis II, prin care patru astronauți vor fi trimiși în jurul lunii.
NASA a făcut anunțul după ce a finalizat, marți, un test care simulează aproape integral ziua lansării. În cadrul acestuia, racheta Space Launch System (SLS) este alimentată cu combustibil criogenic extrem de rece, iar echipele urmează procedurile reale de numărătoare inversă, fără a aprinde motoarele. Testul reprezintă o etapă esențială înaintea lansării și are rolul de a identifica și remedia eventualele probleme tehnice. Artemis II va fi prima misiune cu astronauți care va zbura spre Lună după mai bine de 50 de ani.
Mii de venezueleni au ieșit în stradă la Caracas pentru eliberarea lui Nicolás Maduro
Manifestanții au scandat „Venezuela are nevoie de Nicolás” și au purtat imagini cu Maduro și cu soția sa, Cilia Flores, care a fost, de asemenea, capturată în aceeași operațiune și se află în custodie în SUA, potrivit AFP.
Participanții erau, în majoritate, angajați din sectorul public și susținători ai mișcării conduse anterior de Hugo Chávez. Mulți fluturau steaguri venezuelene și purtau culorile roșii ale partidului.
Marșul a fost organizat de guvernul interimar condus de Delcy Rodríguez, care încearcă să mențină sprijinul atât din partea administrației de la Washington, cât și al acoliților lui Nicolás Maduro și al populației.
Ucraina în dosarele Epstein – „show de comedie” și „corupție sofisticată”
”Politica din Ucraina este amuzanta, dar este corupție sofisticată și se fac sume enorme de bani”, Jeffrey Epstein
Palantir rupe toate aşteptările Wall Street cu profituri triplate şi creşteri record în SUA în timp ce Europa rămâne în urmă
Cum au rămas investitorii de retail fără bani din cauza creşterii şi scăderii abrupte a argintului pe pieţele internaţionale? În doar câteva zile, preţul metalului preţios a scăzut cu 40%.
Semnalele de avertizare ale economiei globale nu mai funcționează.
De la piețele financiare la consum și datorie, indicatorii economici care, în mod tradițional, ofereau indicii fiabile despre direcția economiei se dovedesc tot mai puțin de încredere.
Sfârșitul ordinii confortabile.
Reuniunea discretă a liderilor europeni de la Castelul Alden Biesen marchează un moment de inflexiune pentru Uniunea Europeană, prinsă între subvențiile americane, dominația industrială a Chinei și propriile limite ale modelului pieței libere. Industrial Accelerator Act devine testul prin care Europa încearcă să decidă câtă intervenție economică poate accepta fără a-și submina regulile juridice și comerciale.
Un nou record marca Bolojan.
România a încheiat 2025 cu o inflație anuală de 8,6%, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Deși în Uniunea Europeană rata inflației a scăzut la 2,4% în noiembrie 2025, România a rămas țara cu cele mai mari scumpiri și cu o inflație record. Inflația din România a înregistrat cea mai mare valoare din Uniunea Europeană, a crescut de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie. La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în Cirpu, 0,1%, Franța 0,8% și Italia, 1,1%. La popul opus s-a aflat România 8,6%, Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%.
Creșterea TVA se dovedește un eșec de proporții
Guvernul a câştigat 11 miliarde de lei (2 mld. euro) în 2025 din TVA faţă de veniturile din aceeaşi sursă din 2024. Dar consumul – mai precis creşterea lui – s-a redus de la 8,6% în 2024 la 0,4% (datele la noiembrie 2025), transmite ZF. „Dar cu inflaţia cum rămâne?” se întreabă economistul Laurian Lungu. […]
Kelemen Hunor îi va cere lui Bolojan să reducă taxele locale: „Dacă nu guvernezi pentru oameni, atunci nu mai are rost”
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță că îi va solicita premierului Ilie Bolojan să revină asupra majorărilor recente ale taxelor și impozitelor locale.
Kelemen, despre prima zi de concediu medical neplătită: N-am înțeles raționamentul
Kelemen Hunor a fost întrebat, marți seara, la Digi 24, cum i se pare faptul că prima zi de concediu medical va fi neplătită.
„Nu e bună (reglementarea – n.r.). Nu știu de unde a apărut. Sincer. Ce să vă spun? Nu e bună. Și acest lucru trebuie schimbat. Nu e bună. Care-i raționamentul? Nu am înțeles. Ok. S-a întâmplat. Eu nu cred că am discutat despre acest lucru în coaliție, dar poate fi corectat. N-am înțeles eu raționamentul. Sincer. Ce să vă spun altceva?”, a răspuns Kelemen.
Kelemen Hunor, despre lipsa unui șef la SRI: Nu avem niciun control civil asupra serviciilor
Liderul UDMR a subliniat, marți seara, la Digi24, că actuala stare de fapt blochează orice formă reală de control asupra serviciilor de informații și amână pe termen nelimitat o reformă necesară.
„Se vorbește de controlul civil și de servicii de inteligență civile. Nu avem niciunul dintre aceste două chestiuni. Controlul parlamentar e cum e, când nu ai director civil, nici măcar acest control nu poate fi exercitat cum ar fi trebuit. (…) Important este ce se va întâmpla pe termen mediu și pe termen lung cu aceste servicii, fiindcă dacă ne gândim la o reformă de demilitarizare, nu se poate face de la o zi la alta”, a spus Kelemen Hunor.
USR cere partidelor să nu voteze proiectul privind statutul Academiei Române
Proiectul de lege a trecut, marți, de comisiile de specialitate din Senat. Acesta vizează modificări asupra modului în care Academia Română își administrează bunurile și își alege conducerea.
„Un grup de senatori încearcă să treacă în mai puțin de 24 de ore o lege care vizează Academia Română și are mai multe prevederi abuzive. În primul rând, se propune ca mandatele președintelui să nu mai fie limitate, ceea ce pare o lege cu dedicație pentru domnul Ioan-Aurel Pop. În al doilea rând, se propune o schemă de devalizare, prin care toate posesiile Academiei se pot muta într-o fundație privată. În al treilea rând, inițiativa prevede că Academia Română evită transparența și controlul asupra utilizării fondurilor publice. Dacă zilele acestea discutăm despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, Academia Română ar fi exceptată. Această lege și insistența cu care unii o împing în Senatul României seamănă foarte mult cu controversatul dosar Romexpo, acolo unde era un prejudiciu estimat la jumătate de miliard de euro pentru statul român”, a declarat senatorul USR Ștefan Pălărie.
EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Concedieri voluntare la Dacia, din martie: până la 50.
Strategia de resurse umane a companiei Automobile Dacia SA, care are în vedere reducerea personalului în acest an, ca urmare a unei posibile diminuări a producției de autovehicule, se bazează în special pe campanii de plecări voluntare, prin care persoanele care doresc încetarea contractului de muncă pot fi bonificate cu sume importante, în funcție de vechimea în uzină.
Radierea firmelor sau divorţul prin acord, scoase din instanţe
CSM anunţă că a înaintat către Ministerul Justiţiei propuneri legislative pentrue excluderea mai multor cauze pentru degrevarea instanțelor.
Politicienii noștri se feresc de ceasurile rele
Suveraniștii se hrănesc și cu invidie. Că altul are și ei n-au sau că altul are mai multe decât au ei ori că ale altuia sunt mai scumpe decât ale lor. E o invidie mioritică, gen „are oi mai multe, mândre și cornute”; când li se termină invidia și rămân în pană se găsește careva să vină cu prospătură.
Anca Alexandrescu a adus o chiflă proaspătă despre ceasul de la mâna lui Bolojan; în primă fază, îl estimase la vreo 30.000 de euro, luat la mâna a doua, dar, după cum spuneam, invidia hrănește și bulgărele de zăpadă crește – la fel ca (pe TikTok, Facebook) valoarea comorii de la încheietura lui Ilie, care ajunsese la 200.000 de euro („cât o vilă”, conform comentariilor).
„Frauda secolului“: O româncă i-a trimis 2,5 milioane de dolari „prințului din Dubai“.
Un escroc online, despre care presa internațională scrie că făcea parte din înalta societate nigeriană, s-a dat drept prinț din Dubai și a reușit să fure nu mai puțin de 2,5 milioane de dolari de la o româncă, relatează publicația Peoples Gazette.
Individul pe numele lui real Nzube Henry Ikeji s-a dat drept „prințul moștenitor al Dubaiului“ pentru a înșela o româncă îndrăgostită, cu care a intrat într-o relație pe internet. Pentru a reuși acest lucru a folosit numele șeicului Hamdan Mohammed Bin Rashid Al Maktoum.
Investigațiile efectuate de Organised Crime and Corruption Reporting Project au dezvăluit că Ikeji conducea o organizație criminală care viza femei „disperate, aflate în căutarea dragostei în străinătate“.
A Beautiful Mind: cum să iei Premiul Nobel cu un articol de 28 de rânduri
Unde este frontiera dintre geniu și boală mintală? Este posibil ca percepția distorsionată pe care un bolnav mintal o are asupra lumii să fie la originea unor idei de geniu? Ce și cum simt acest tip de oameni despre ei înșiși și despre lumea care-i înconjoară? Viața, realizările și dificultățile lui John Forbes Nash, laureat […]
