Cuba e „o problemă” nu pentru că ar fi un pericol existențial pentru planeta Pământ, ci pentru că, la un moment dat, niște oameni de acolo au avut prostul obicei să nu mai fie de acord să trăiască într-un parc de distracții pentru familii mafiote din SUA.
Cazinouri, bordeluri, zahăr, rom și multă corupție unsă cu dolari – epoca de aur a libertății capitaliste.
Când cubanezii au zis „mulțumim, ne descurcăm și singuri”, brusc au devenit o amenințare globală. Embargou, sancțiuni, democrație la pachet, tot tacâmul.
Între timp, americanii mai au nevoie și de Groenlanda.
De ce?
Simplu: poziție strategică, resurse, viitor.
Că acolo trăiesc niște oameni, cu opinii, dorințe și dreptul de a decide pentru ei?
Detalii tehnice.
Oricum, dacă nu sunt de acord, se mai explică o dată, eventual cu harta în mână.
Cu Venezuela, aparent, s-a „rezolvat”.
SUA și-a luat petrolul și pământurile care „le aparțin”, așa cum a spus-o chiar președintele Donald Trump, cu sinceritatea brută care îl caracterizează.
Fără metafore, fără ipocrizie: ale noastre sunt.
Și gata.
Democrația vine după, dacă mai e timp.
Partea cu adevărat interesantă este alta: nimeni nu se mai întreabă ce vor popoarele.
Nu guvernele, nu elitele, nu „liderii pro-europeni” crescuți, aproape fără excepție, în incubatoare ideologice, ci oamenii ăia de rând din Cuba, Groenlanda, Kosovo, poate din Donbas sau Crimeea.
Ce vor ei, concret?
Cum ar vrea să trăiască?
Cu cine?
Sub ce formă de organizare?
În schimb, aflăm ce nu au voie să vrea.
Aflăm de la o Kallas, de la câte un nimeni din România, de la diverși funcționari reciclați, care nu au fost aleși de nimeni pentru a gândi în numele altora, dar care știu sigur ce e „corect”.
Și, mai ales, ce nu trebuie recunoscut.
Dreptul popoarelor la autodeterminare e foarte bun… atâta timp cât produce rezultatul corect.
Autodeterminarea e un drept universal, dar cu drept de veto al celor puternici.
Revenind la Venezuela, presa occidentală e nedumerită.
Cum de opoziția nu a ieșit în stradă să țopăie de bucurie, ca noi în România acum vreo 36 de ani?
Cum de nu sunt piețele pline, cum de nu cad statuile, cum de nu se cântă „Oda bucuriei”?
Păi, poate pentru că opoziția nu e chiar atât de semnificativă pe cât ni s-a spus ani de zile.
Poate pentru că realitatea de pe teren nu seamănă cu graficele frumos colorate din studiourile TV.
Poate pentru că oamenii, chiar săraci fiind, nu trăiesc exclusiv din sloganuri.
Da, e adevărat: cam 3–3,5% dintre venezueleni au emigrat în SUA de la venirea la putere a lui Hugo Chávez, adică din 2 februarie 1999.
Pare mult.
Sună dramatic.
Bun material de talk-show.
Dar poate ar fi util să ne uităm puțin mai aproape, chiar la România.
Din România au emigrat între 16% și 24% dintre cetățeni.
Adică de cinci până la șapte ori mai mult, proporțional.
Și acum întrebarea indecentă:
Au plecat românii pentru că trăim într-un regim represiv?
Pentru că nu avem libertate?
Pentru că suntem oprimați politic?
Păi atunci hai să dăm mână cu mână și să-i stârpim pe tirani.
Sau poate pentru că „modelul corect” nu produce, de fapt, o viață decentă pentru foarte mulți oameni?
Răspunsul este scurt și urât: pentru că modelul „occidental” nu a fost gândit niciodată să producă viață decentă pentru toată lumea.
A fost gândit să producă profit pentru corporații.
Când creșterea nu se traduce în salarii și servicii publice decente pentru majoritate, oamenii pleacă.
Când pleacă destui, sistemul începe să se clatine demografic și economic, dar narativa rămâne: „mergeți înainte, e vina voastră că nu sunteți suficient de competitivi”.
Dar despre asta, desigur, nu se face comparație.
Pentru că una e propaganda, și alta e aritmetica.
Iar aritmetica are prostul obicei să nu țină cu nimeni.
(Foto: Catia La Mar, La Guaira State, Venezuela, a day after Venezuela’s leader Nicolas Maduro was captured in a US strike. (Federico PARRA / AFP)
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
***
Trump: Avem nevoie de Groenlanda
Statele Unite au nevoie de Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, în scopuri de apărare, a declarat președintele danez Donald Trump într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, a spus Trump, adăugând că „celelalte părți trebuie să decidă singure ce înseamnă acțiunea militară în […]
Rubio: Guvernul cubanez e o „problemă uriașă”
Într-un interviu acordat NBC, secretarul de stat american Marco Rubio a numit guvernul cubanez o „problemă uriașă”. Cu toate acestea, el a refuzat să dezvăluie detalii despre următorii pași ai Washingtonului sau despre politica viitoare față de Cuba. Armata americană va continua să atace ambarcațiunile legate de traficul de droguri și să rețină navele aflate […]
Donald Trump își extinde amenințările, după raidul din Venezuela.
Președintele SUA, Donald Trump, a lansat noi amenințări cu folosirea forței militare în America Latină, de această dată vizând direct Columbia, într-un context internațional deja tensionat după operațiunea spectaculoasă a armatei americane în Venezuela.
Aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, Trump a declarat că o eventuală operațiune militară a SUA în Columbia “sună bine”, atunci când a fost întrebat direct de jurnaliști dacă Washingtonul ia în calcul o astfel de intervenție. Liderul american l-a atacat dur pe președintele columbian Gustavo Petro, pe care l-a descris drept “un om bolnav”, acuzându-l că ar permite producerea și exportul de cocaină către Statele Unite. Trump a adăugat că Petro “nu va mai face asta prea mult timp”.
Intervenția americană în Venezuela: versiunea oficială versus realitățile geopolitice
Într-o lume în care informația circulă cu viteza fulgerului, urgența de a publica cu orice preț poate adesea să aibă prioritate față de nevoia de reflecție aprofundată, promovând astfel dezinformarea și reacțiile emoționale.
Imperiul aroganței și al violenței lui Trump
Jeffrey D. Sachs
Cel mai recent memorandum al președintelui privind Strategia de Securitate Națională tratează libertatea de a constrânge pe alții ca fiind esența suveranității SUA. Este un document de rău augur care – dacă este permis să rămână – se va întoarce să bântuie Statele Unite.
Strategia de Securitate Națională (NSS) din 2025, lansată recent de președintele Donald Trump, se prezintă ca un plan pentru o putere americană reînnoită. Este concepută în mod periculos de greșit în patru moduri.
În primul rând, NSS este ancorat în grandoare: convingerea că Statele Unite se bucură de o supremație de neegalat în fiecare dimensiune cheie a puterii. În al doilea rând, se bazează pe o viziune machiaveliană asupra lumii, tratând alte națiuni ca instrumente care pot fi manipulate în avantajul american. În al treilea rând, se bazează pe un naționalism naiv care respinge dreptul și instituțiile internaționale ca fiind piedici la adresa suveranității SUA, mai degrabă decât ca cadre care consolidează împreună securitatea SUA și globală.
Trump încearcă să facă din nou o schimbare de regim măreață în Venezuela
Sâmbătă dimineață devreme, trupe ale forțelor speciale americane au zburat spre Caracas și l-au capturat pe președintele Nicolas Maduro într-un raid îndrăzneț care a lăsat guvernul venezuelean fără cap, Caracasul în flăcări și administrația Trump cu o victorie majoră asupra principalului său dușman din emisfera vestică. Capturarea lui Maduro este punctul culminant al lungii lupte pe care ambele administrații Trump au dus-o cu omul puternic sud-american, începând din 2017. Campania economică de „presiune maximă” a lui Trump nu a reușit să producă rezultate în timpul primului său mandat, o lecție pe care aparent a luat-o în serios. În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a început o acumulare de resurse militare americane în Caraibe pentru a exercita o presiune puternică asupra regimului, resurse care au fost folosite cel mai eficient în această dimineață.
Sondaj: Americanii nu sunt de acord cu Trump în privința Venezuelei
Americanii privesc în mare parte cu o privire nefavorabilă acțiunile președintelui Donald Trump în Venezuela, conform unui sondaj YouGov din 4 ianuarie realizat pe 991 de adulți americani. La întrebarea „aprobați sau dezaprobați modul în care Donald Trump gestionează Venezuela?”, doar 39% dintre americani au răspuns favorabil, comparativ cu 46% care și-au exprimat dezaprobarea.
Membrii partidului președintelui par mulțumiți de reținerea lui Maduro: 76% dintre republicani au declarat că aprobă acțiunile sale, comparativ cu 13% care nu au făcut-o. Democrații, așa cum era de așteptat, au fost nemulțumiți. Treisprezece% dintre democrați și-au exprimat aprobarea pentru modul în care a gestionat situația din Venezuela, în timp ce 77% au dezaprobat-o. Independenții, însă, au fost în general sceptici față de acțiunile președintelui: 48% au declarat că dezaprobă politica lui Trump față de Venezuela, iar 39% au exprimat o dezaprobare fermă. Doar 26% au fost în favoare.
Garda lui Maduro a fost masacrată, iar „civili nevinovați” au fost uciși în operațiunea SUA în Venezuela.
O mare parte din echipa de securitate a lui Nicolas Maduro a fost ucisă în operațiunea militară de sâmbătă a SUA, în cursul căreia președintele venezuelean a fost capturat, a anunțat duminică ministrul Apărării din…
Bilanțul victimelor după intervenția SUA în Venezuela: Militari, dar și civili uciși în Caracas
Cel puțin 40 de persoane au fost ucise în atacul SUA asupra Venezuelei de sâmbătă, spune un oficial venezuelean din guvernul lui Maduro, potrivit The New York Times. Oficialul a declarat că printre morți se…
FOTO Care e atmosfera acum pe străzile din Venezuela, după capturarea lui Maduro: De ce nu au ieșit susținătorii opoziției să sărbătoarească
Venezuela intră într-o nouă eră, una de mare incertitudine, după capturarea și înlăturarea bruscă a lui Nicolas Máduro, cel care a fost președintele țării din ultimii 12 ani până la operațiunea militară americană de sâmbătă.…
Ce se întâmplă în Venezuela la o zi după capturarea lui Maduro de către SUA
Caracas, capitala țării, a fost neobișnuit de liniștită duminică, cu foarte puține vehicule în trafic, scrie AP.
Magazinele alimentare, benzinăriile și alte afaceri au fost, în mare parte, închise.
Sâmbătă, se formaseră cozi uriașe la magazine și benzinării, în timp ce venezuelenii, cuprinși de incertitudine, își făceau provizii în eventualitatea izbucnirii unor revolte.
Drumurile, de obicei pline de alergători și bicicliști, erau pustii, iar palatul prezidențial era păzit de civili înarmați și de militari.
În afara capitalei, în statul La Guira, familiile ale căror case au fost avariate de exploziile din timpul operațiunii de capturare a lui Maduro și a soției sale încă strângeau dărâmăturile. Unele clădiri au rămas cu pereții spulberați.
Mii de oameni în fața ambasadei SUA din Madrid, pentru Maduro VIDEO
Mii de oameni sunt în fața ambasadei SUA din Madrid. S-au adunat pentru a denunța o ‘agresiune imperialistă’, după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro.
Papa Leon al XIV-lea cere ca Venezuela să rămână o țară independentă:”Nu trebuie să întârziem în a porni pe căile dreptății și păcii”
Papa Leon cere ca Venezuela să rămână o țară independentă. Acesta a declarat că urmărește evoluția situației după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către SUA cu „sufletul plin de îngrijorare”.
Primul papă american a cerut, totodată, respectarea drepturilor omului și a statului de drept „așa cum sunt consacrate” în constituția Venezuelei, scrie Reuters.
UE reacționează după atacul SUA din Venezuela: „O lume a excepțiilor este periculoasă”
Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, a exprimat duminică, 4 ianuarie, rezerve serioase față de acțiunile Statelor Unite în Venezuela, subliniind că acestea generează „mari semne de întrebare cu privire la dreptul internațional”.
Potrivit AFP, oficialul a atras atenția asupra pericolului aplicării unor „standarde duble” în relațiile externe.
„În calitate de organizație regională multilaterală dedicată democrației, drepturilor omului și statului de drept, Consiliul Europei consideră că orice recurgere la forță pe teritoriului unui alt stat ridică grave semne de întrebare cu privire la dreptul internațional, în special cu privire la principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite asupra suveranității, integrității teritoriale și non-ingerinței”, se arată într-un comunicat emis de Berset.
UE, declarație comună despre situația din Venezuela.
„Uniunea Europeană face apel la calm și reținere din partea tuturor actorilor, pentru a evita escaladarea și a asigura o soluție pașnică la criză. UE reamintește că, în toate circumstanțele, trebuie respectate principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU”, se arată în declarația comună.
Declarația mai afirmă și că membrii Consiliului de Securitate a ONU au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește respectarea principiilor. În prezent, SUA este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
„România ar trebui să fie clar de partea partenerului său strategic, Statele Unite”, spune un lider PSD, vicepreședinte al Parlamentului European
Vicepreședintele Parlamentului European și totodată prim-vicepreședintele PSD Victor Negrescu spune că România trebuie să aibă o poziție „echilibrată, fermă și consecventă cu valorile democratice pe care le susține constant, precum și cu parteneriatul strategic pe…
Patrick Andre de Hillerin: ”Nicușor Dan poate răsufla ușurat.
Prin intermediul unei postări pe Facebook, jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a comentat pe marginea capturării președintelui venezuelean Maduro de către trupele SUA și a făcut o paralelă cu alegerile anulate din România în decembrie 2024, când interesul internațional a fost aproape inexistent. El susține că astfel de operațiuni americane nu sunt noi și critică atât cinismul, cât și lipsa de consecințe reale pentru deciziile externe asupra politicii interne a altor state.
Se anunță concedieri pe bandă rulantă în 2026.
Puneţi-vă centurile de siguranţă! Se anunţă turbulenţe pe piaţa muncii în 2026! Companiile vor să continue restructurările masive începute anul trecut. Cei mai afectaţi vor fi angajaţii care se bucurau până acum de salarii mari sau erau foarte căutaţi.
IT-ul, call-centerele și industria auto vor fi cele mai lovite domenii. Companiile se concentrează pe eficientizare, automatizare și reducere agresivă a costurilor. În tehnologia informaţiilor, posturile de începători vor fi primele eliminate. Numărul angajărilor din acest sector a scăzut cu aproape 20% anul trecut, dublu față de media generală a pieței muncii.
„IT-ul suferă de 3 ani, nu ştiu ce să zic. Domeniul IT și Automotive au fost cele mai afectate. Ai acolo ORACLE, Tremend, Mai multe companii afectate de restructurări. Depinde foarte mult de AI și în Romania depinde daca se liniștesc schimbările fiscale. Că asta a afectat în ultimii 3 ani”, spun oamenii.
Românii care ar putea rămâne fără case în 2027.
Anul 2027 va marca o schimbare majoră pentru piața imobiliară din România. Avertismentul vine din partea analistului economic Adrian Negrescu.
Expertul atrage atenția asupra noilor reguli fiscale, care îi vor obliga pe proprietari să plătească impozite calculate pe valoarea reală de piață a locuințelor, stabilită prin platforma digitală e-Proprietatea.
Schimbarea vizează atât pensionarii, cât și persoanele cu venituri mici, care ar putea fi nevoite să se mute din oraș la țară, din cauza impozitului prea mare, scrie cugetliber.ro.
Sinecuriada 2026.
Nou al an aduce pentru coaliție noi împărțiri de funcții-cheie în statul român, unele fiind generatoare de venituri mari.
Majorarea salariului minim în 2026, praf în ochi? De ce există riscul să scadă puterea de cumpărare
Experții avertizează cu privire la faptul că majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 ar putea să nu se reflecte în îmbunătățirea veniturilor angajaților, în contextul în care inflația va rămâne ridicată.
Ce facem astăzi, 5 ianuarie 2026, în Timișoara?
Luni puteți merge la expoziții și în centrul Timișoarei.
