Iar după ce au băut laptele acela care stă în depozit de câteva luni fără să se strice, dinții și ochii copiilor vor radia pe întuneric o frumoasă lumină verzuie.
***
Normal ar fi ca aceste lucruri să funcționeze pe bază de reciprocitate, dau americanii legea asta, în ziua următoare publică și chinezii o hotărâre prin care tuturor membrilor partidelor republican și democrat din SUA și rudelor pânăla gradul IV le este interzis să pășească pe teritoriul Chinei sau să aibă o afacere în China.
Sunt curios cine ar avea mai mult de pierdut.
***
Rețineți, că altfel mai vă și bat ăștia:
Este interzis să vă întruniți pentru a desfășura activități culturale sau științifice, concerte sau, Doamne ferește, vreun miting de protest, ceva, dar puteți liniștiți să mergeți în cantonament pentru a vă admira reciproc pulpele asudate.
Puteți merge și la drive-in, dar numai cu familia oficială.
Fata din vecini pe care doreați să o tăvăliți după aceea pe bancheta din spate, sau amanta, are voie la drive-in numai cu ta’su sau cu soțul.
În rest rămâne ca până acum.
Bine că facem legi pentru drive-in, de parcă țara e plină de așa ceva, dar nu suntem în stare să avem o lege care să-i pedepsească pe cei care taie copacii.
***
Acest fenomen este ceva normal în actualul stadiu de evoluție al omenirii.
Vremurile în care 8 din cei 10 copii născuți mureau înainte de a ajunge adulți au trecut de mult, la fel cum a trecut și epoca în care era nevoie de urmași pentru a-și întreține părinții.
Și adevărul este că nu ne simțim mai bine când suntem mai mulți, dimpotrivă, cei care fac mulți copii nu fac nici un bine omenirii.
În loc de a fi recompensați ar trebui penalizați.
Numai în societățile primitive oamenii puiază ca șobolanii pentru a asigura țării cât mai mulți ostași.
***
În sfârșit au înțeles.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
***
Probabil asta este explicația pentru care, sistematic, de fiecare dată când postez un comentariu incorect politic primesc o cerere de prietenie din partea unei americance sexoase.
Sau de ce, urmărind de unde vine mailul de la bancă, în care mi se cerea să-mi înscriu datele de pe card într-un formular, am constatat că acesta fusese trimis de la un spital din Chicago.
Nu că ar fi avut cineva ce să ia ceva din contul acela.
***
Există un mare risc ca din exportator de democrație, cum au fost la sfârșitul anilor ‘80, rușii să se întoarcă la haos.
Putin, chiar dacă într-un fel are dreptate, nu se gândește la ce va urma după ce el va fi bătrân și sclerozat, că vine și chestia asta la un moment da, mai repede decât se crede,
Nu și-a pregătit un urmaș, un viitor tătuc al poporului care să-i continue munca în același spirit și care să fie promovat deja de acum, astfel încât să fie iubit de popor atunci când va fi cazul.
Pe de altă parte, nici pe el nu l-a promovat nimeni, în 31 decembrie 1999, când Elțîn a spus numele lui Putin la televizor nu știa nimeni cine e ăsta, toată CIA și Departamentul de Stat, toți specialiștii în Uniunea Sovietică și Rusia au început să-i caute numele în ziare sau în diverse alte documente.
Sau poate se gândește că după ce își va fi terminat el treaba Rusia va fi o democrație evoluată în care poporul nu va mai avea nevoie de tătuci, ci de tehnicieni calificați să administreze treburile țării.
***
Iar ne-a mințit cineva.
Ăia spuneau că au plecat toți covizii din spitale.
Omul acesta care mie îmi inspiră încredere, dacă nu îl confund e medic de a treia generație, bunicul său, Voinea Marinescu a participat la prima operație pe cord deschis din țară, spune că nu e adevărat, sunt oameni care pleacă din spitale, dar numai după ce sunt siguri că nu mai au nici urmă de virus.
***
Întrebarea importantă este pentru cine bate, vor rămâne șomeri muncitorii de acasă, germanii, sau vor pleca cei din filialele de peste hotare?
Va avea mai multă importanță patriotismul sau profitul?
***
Este o ipocrizie să se spună chestia asta.
Soluțiile există, le-au propus o mulțime de persoane, atât specialiști cât și simpli cetățeni.
Cât beau o cafea voi enumera câteva soluții simple, în ordinea în care îmi vin în minte, care nu necesită cheltuieli:
Taxe de parcare modice, să spunem 1 leu/oră în parcările de cartier. Astfel vor fi mulțe persoane care se vor gândi de două ori înainte de a-și cumpăra o mașină.
Desființarea tuturor parcărilor din zona ultracentrală a orașului, inclusiv cele destinate instituțiilor. Este vorba de perimetrul delimitat de Canalul Bega la sud și la est și de rambleul căii ferate – Strada Aristide Demetriade la vest și la nord.
Eliminarea a câte unei benzi de circulație pe fiecare drum unde există mai mult de două benzi, transformarea spațiului recuperat în piste pentru biciclete și trotinete și eliberarea trotuarelor în folosul exclusiv al pietonilor.
Ridicarea oricărui autoturism parcat ilegal, asta însemnând inclusiv cele parcate pe trotuar.
Plantarea de garduri verzi pe linia de delimitare a pistelor de biciclete cu carosabilul la drumurile unde traficul depășește o anumită valoare (mă gândesc la străzile de genul Liviu Rebreanu, Circumvalațiunii, Calea Șagului, Gheorghe lazăr, Calea Aradului, Lipovei, Buziasului etc.)
Elaborarea unei hotărâri locale prin care este interzisă existența unor străzi fără trotuare, trotuare care sa respecte normele minimale de lățime în funcție de trafic prevăzute de legislație. Sau, în cazul în care acest lucru este imposibil, străzile să fie definite a fi străzi rezidențiale.
Încurajarea companiilor, dar și a instituțiilor de stat, de a folosi sistemul de “home working” acolo unde este posibil, astfel încât să se reducă traficul de la domiciliu la locul de muncă al angajaților care locuiesc în suburbii (Dumbrăvița, Giroc, Mosnița etc).
Reabilitarea zonei verzi de protecție care delimita Zona Soarelui și Calea Girocului de zona industrială din Calea Buziasului și interzicerea oricărei construcții în această zonă, cu excepția amenajărilor destinate agrementului.
De altfel, construirea de blocuri în această zonă cred că nu reprezintă decât o imensă escrocherie a samsarilor imobiliari și a primăriei la adresa potențialilor clienți.
Acolo, la mică distanță, avem fabrica de detergenți, Azur, Spumotim și încă o mulțime de alte fabrici, uzine și depozite.
În stânga este Calea Buziașului, o zonă cu trafic extrem de intens și generator de poluare, iar în dreapta avem bulevardul Liviu Rebreanu, o altă șosea cu trafic și poluare mult peste limitele normale pentru o zonă de locuit.
A te muta acolo înseamnă să fi iresponsabil și să nu îți pese de sănătatea familiei tale.
Probabil condiții mult mai sănătoase de viață sunt la Cernobîl, în orășelul acela rămas acum pustiu.
Reabilitarea acestei zone se poate face prin simpla abandonare a acelui spațiu care în câțiva ani va fi ocupat de vegetația spontană, micro păduri formate din mai multe soiuri de copaci. Este o metodă modernă și practic gratuită de ecologizare practicată de un timp în țările civilizate.
Ar mai fi și altele, dar s-a terminat cafeaua și unii oameni mai merg și la serviciu.
***
Nu vă faceți nici o grijă, cel puțin în următorii 100 de ani, dacă România va mai rămâne atât timp o țară de sine stătătoare, o astfel de lege nu va exista.
Urmează să voteze Senatul, după care vine la rând Curtea Constituțională, sigur cineva va înainta o contestație, după aceea trebuie organizat un referendum, trebuie modificată Constituția, undeva toată povestea se va împotmoli.
Chiar dacă nu se împotmolește, se va spune că a fost un referendum consultativ, nu ar fi prima oară.
La fel, nu va exista nici un DNA al pădurilor și nici șefii din jandarmerie nu vor fi pedepsiți, cum nu au fost pedepsiți nici părinții lor spirituali care au tras după noi pe stradă la Revoluție sau la mineriade.
Aceste lucruri se întâmplă pentru că noi nu avem un stat, mă refer la oamenii din care este formată conducerea țării, format din tehnicieni, oameni serioși, care își cunosc meseria, onești, niște tehnicieni care să conducă țara după niște reguli impuse de știință, legi coerente și de bunul simț.
La noi statul este format din bișnițarii care în anii ‘90 și-au schimbat geaca de vinilin și pantofii cu cerceluși, sau în anii 2000 tricoul negru și blugii, cu un costum lucitor, alții sunt fiii traficanților de mașini postrevoluționari sau ai cârciumarilor de la marginea orașelor.
O mare parte a averii acestor oameni provine și din tăierea pădurilor de care au beneficiat mai mult sau mai puțin cinstit în urma insistențelor făcute pe de o parte de fruntașii țărăniști, de fapt o clică de foști ofițeri de securitate cărora nu li s-au stins nici acum stelele de pe epoleți, sprijiniți de fruntașii liberali, că țărăniștii nu erau chiar singuri la guvernare.
Poate nu face Popescu bani din tăierea pădurilor, dar face fratele său Georgescu. Iar Popescu a primit altă pleașcă verde, poate întreținerea parcurilor dintr-un mare oraș, sau pavarea străzilor, sau producția de biocide, sau altceva.
Și toată clica asta protejează și în același timp este protejată de alții, militari, polițiști, jandarmi, oameni din justiție.
Că fiecare știe ceva despre ceilalți, polițistul știe cine a fost patronul ăla înainte de revoluție, jandarmul, jandarmeria fiind una din instituțiile cele mai harnice în culegerea de informații, știe cine cu cine și-o pune, dar si despre jandarm poate se știe că are câteva zeci de mașini pe care niște amărâți fac taxi, o mulțime de venituri neimpozitate, milițianul are și el o firmă de securitate unde în acte patron e ta-su, dom’ senator sau dom comisar de la ANAF are o firmă de contabilitate, “mergeți la firma domnului senator să vă facă contabilitatea, așa sigur nu veți avea necazuri cu controalele”, avocatul a fost securist înainte de revoluție, pastorul care se plânge ce persecutat era de comuniști a fost înainte de revoluție ambasador sau ceva atașat la o ambasadă sau pur și simplu turnător…
Până și tinereii frumoși și curați, cu meserii nobile, consultanți sau ce or fi, depind de ceilalți, că și consultanța asta e o afacere cu statul doar că uneori nu plătește statul, ci clienți privați.
Băieți buni tinerii ăștia, cei de la vârf școliți la școli de calitate de pe “dincolo”, dar să nu-i întrebi de unde au avut părinții lor atâți bani ca șă-și trimită copiii la școală prin străinătățuri, pe bani mulți și cu casă și masă, că la revoluție nu prea avea nimeni mai mult de o leafă pusă deoparte și un CEC de 5000 pentru Dacie, iar Bill Gateși care să fi făcut avere cinstit și onest nu prea am avut mulți aici la noi, niciodată în istoria țării.
Toți sunt șantajabili, toți au interese comune și de aceea nu își vor da în cap reciproc și nici nu își vor strica afacerile unii celorlalți, poate vor face puțin teatru pentru pulime, dar niciodată nu se va merge mai departe.