„Dar nu a fost bine la catolici?” – se vor fi întrebat toți, atunci când au auzit că italianul Massimo Cozzolino a ajuns la Islam, de unde se pregătea să devină călugăr franciscan. Nu așa se pune problema. Teoretic, depinde unde te trage inima, care sunt întâmplările vieții tale care te fac a alege. Iar dacă alegi islamul, într-o Europă a democrației, este firesc să ai loc pentru lucrul acesta. Să fii ajutat să îl îmbrățișezi. Și să nu ajungi a fi crezut un teorist. Pentru că a generaliza este un lucru ilogic, indiferent față de ce comunitate îl faci.
Ne întâlnim, la fine de martie, la invitația Institutului Intercultural din Timișoara, nu doar cu un om cu o poveste de viață aparte, dar și cu o temă interesantă, și care nu poate fi ținută sub preș, pentru că a devenit o realitate și în România, legată de musulmanii de lângă noi, și anume „Musulmanii europeni – experiențe de integrare prin colaborare interculturală”.
Ne-am întâlnit sub cupola UVT, nu doar prin spațiul oferit pentru întâlnire (la Institutul de Cercetări Avansate de Mediu al UVT) dar și datorită celor pe care directorul IIC Timișoara, domnul Călin Rus, i-a avut ca invitați, alături de oaspetele de peste hotare, pentru a modera discuția: de lect. dr. Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie și Psihologie a UVT, specialist în migrație și prof. dr. Silviu Rogobete, directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Sociologie și Științe Politice a UVT, specialist în studiul comunităților religioase, al relațiilor inter-religioase și al securității la nivel european.
În invitația lansată de organizator se menționa: „Evenimentul, intitulat „Musulmanii europeni – experiențe de integrare prin colaborare interculturală”, va permite discutarea unor aspecte de mare actualitate la nivel european, cum sunt fenomenele de radicalizare în comunitățile musulmane europene și exacerbarea islamofobiei și antisemitismului. Vor fi analizate de asemenea experiențe pozitive de colaborare inter-religioasă și de cooperare pentru asigurarea protecției locurilor de cult de amenințările teroriste. Participanții vor putea adresa întrebări legate de situația comunităților musulmane din Europa și de perspectiva acestora asupra societății și relațiilor interculturale.” Și așa a și fost, cum discuția cu domnul Massimo Cozzolino, Imam la Napoli, Secretar General al Confederației Comunităților Musulmane din Italia, lider al Asociației Islamului European și expert al Comisiei Europene în probleme privind prevenirea și combaterea radicalizării și terorismului a fost deosebit de interesantă și vie.
În timpul discuțiilor s-a subliniat importanța abordărilor temei prin prisma interculturală și transculturală. Massimo Cozzolino a arătat că trebuie să se treacă de prejudecata că musulmanii Europei sunt emigranți ajunși aici ilegal – cum pentru mai multe orașe mari vorbim chiar de a șasea sau a șaptea generație de musulmani, care, unii, nici nu mai vorbesc araba.
„E o lume complexă, se vorbeste de „islamuri”, comunități cu background sociologic foarte diferit” – a spus invitatul. De asemenea, a amitit enciclia „Fratelli tutti”, a Papei Francisc, cu lămurirea: „Suntem toți împreună în această casă comună”.
Decența nu este apanajul unei rase, al unei religi isau la unui sex, așadar îndemnul lui Massimo Cozzolino este acesta: „Avem probleme comune de discutat, avem de lucrat împreună”.
L-am întrebat pe imam care este istoria familiei sale. Ne-a vorbit despre rădăcinile sale pur italiene, cu toți strămoșii din sudul Italiei. În copilărie, după ce a ieșit din coma de după un accident, a simțit interes pentru religie, a studiat catolicismul, a stat în o mănăstire franciscană, voia să devină călugar, apoi a fost trimis să lucreze cu imigranți, și așa a descoperit islamul.
Massimo Cozzolino ne-a vorbit și despre amenințările pe care le-a primit, cum poziția lui, de a nu sprijini actele teroriste venind dinspre extremiștii palestinieni, l-a făcut să apară drept exemplu într-un material de presă ce arăta că „nu toti musulmanii sunt pro Palestina”.
„Pentru a fi fericit, trebuie să-i respecți pe alții” este învățătura de viață pe care imamul spune că o propovăduiește celorlalți. „E important pentru autoritățile locale să recunoască, să întrebe de problemele minorităților. La sfârșitul Ramadanului noi folosim un spațiu public ca imamul să se adreseze tuturor. E o întrebare provocativă – ați face asta aici, să dați un spațiu public, ca musulmanii din oraș să își arate credința?” – ne-a întrebat invitatul italian.
„Lăsați comunitățile să vină în spațiul public, să interacționeze cu societatea. Am avut mereu imigrație în istoria omenirii. Nu putem vorbi de democrație în Europa fără să vorbim și de integrarea minorităților” – arată Massimo Cozzolino.
Întrebări și îndemnuri binevenite într-o societate – din fericire – multietnică. Nimeni nu trăiește singur. Musulmanii din Timișoara există, și este firesc să îi cunoaștem, pentru că trăim împreună într-un oraș ce și-a câștigat faima exact din multiculturalismul său.
Ramona Băluțescu
