Prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, a oferit public următoarele informații pentru a ne ajuta să trecem cu bine de perioada extrem de caldă a acestui an.
„„Sick Building Syndrome”. Sindromul asociat utilizării aerului condiționat. Fenomenul se accentuează în perioadele de caniculă
Ochi iritați, tuse seacă, senzație de gât uscat, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare. Sunt câteva dintre simptomele pe care le acuză multe persoane după ce petrec mai multe ore în spații puternic climatizate. Adesea, acestea sunt puse pe seama aerului condiționat.
În realitate, vorbim despre „Sick Building Syndrome” (Sindromul Clădirii Bolnave), un fenomen asociat calității necorespunzătoare a aerului din spațiile închise și utilizării incorecte a sistemelor de climatizare.
Canicula favorizează apariția și accentuarea acestui sindrom.
Temperaturile ridicate determină oamenii să petreacă perioade tot mai lungi în încăperi climatizate, iar atunci când instalațiile de aer condiționat nu sunt întreținute corespunzător, aerul este prea uscat sau ventilația este insuficientă, pot apărea numeroase manifestări, de la iritații ale căilor respiratorii până la cefalee și stare de oboseală. Sick Building Syndrome nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome. De cele mai multe ori, acestea se ameliorează după părăsirea clădirii, însă expunerea repetată poate afecta calitatea vieții și poate agrava afecțiunile respiratorii preexistente.
Un alt risc îl reprezintă filtrele necurățate ale instalațiilor de climatizare. Acestea pot acumula bacterii, precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter, dar și fungi, acarieni și polen, care pot agrava alergiile și afecțiunile respiratorii.
Nu doar temperatura contează, ci și calitatea aerului pe care îl respirăm. Filtrele instalațiilor de aer condiționat trebuie curățate sau înlocuite periodic pentru a preveni acumularea bacteriilor, fungilor, acarienilor și a altor particule care pot ajunge în căile respiratorii. La fel de important este să evităm diferențele foarte mari de temperatură. Trecerea repetată de la 18-20 de grade Celsius în interior la peste 35 de grade în exterior obligă organismul să își activeze permanent mecanismele de termoreglare. Acest stres termic repetitiv favorizează deshidratarea, accentuează oboseala, durerile de cap și poate irita căile respiratorii, chiar și la persoanele care nu au afecțiuni pulmonare. De aceea, este important ca temperatura aparatului de aer condiționat să fie setată cu cel mult 6-8 grade Celsius sub temperatura exterioară.
Expunerea repetată la aer condiționat și la diferențe mari de temperatură poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii. Uscarea mucoasei bronșice și încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate, iar asta poate favoriza multiplicarea virusurilor respiratorii, precum rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sincițial respirator. La persoanele vârstnice, la pacienții cu boli pulmonare cronice și la cei cu imunitatea scăzută, aceste infecții pot evolua către pneumonii care necesită spitalizare”.
Cum am dorit să obținem mai multe informații referitoare la legătura dintre bolile pulmonare și folosirea aerului condiționat, am avut un dialog suplimentar pe această temă cu profesorul Oancea.
*
– De se întâmplă să te deplasezi cu taxiul și șoferul întreabă „aer condiționat sau fereastra deschisă”, ce alegi și de ce?
– Teoretic, în primul rând, fereastra deschisă ar putea să fie o opțiune de aer ventilat. Sau dacă este climă, e important ca clima să nu bată direct pe pasager sau pe șofer, că trebuie să ne gândim și la șofer. Deși șoferul, cum stă toată ziua în mașină, e mai protejat. Dar dacă nu are schimbare de temperatură.
– Și de ce ai alege fereastra deschisă? Pentru că ai numit-o prima.
– Da, pentru că termoreglarea noastră, fără să stresăm prea mult organismul, reacționează mult mai bine la un aer ventilat atmosferic decât la o climă bruscă.
– Este întrebarea „folosiți aer condiționat” una intrată în setul de întrebări puse de pneumologii timișoreni celor ce vin cu afecțiuni pulmonare specifice?
– Da, acum că vin cu afecțiuni pulmonare specifice. În practica mea medicală, mai ales vara, mai ales la cazurile de pneumonii mai atipice. Îi întreb dacă stau în climă, dacă au climă la serviciu, dacă bate clima pe ei, dacă în mașină fac treceri bruște, repetate, cald-rece, cald-rece, cald-rece.
În setul meu de întrebări, mai ales la pneumonii care mi se par mai atipice, intră. Nu e o întrebare nici în practica noastră pneumologică curentă de rutină, dar în setul meu de întrebări intră pentru că sunt clădirile acestea care au ventilație încorporată, și atunci la ultimul etaj au niște filtre imense prin care circulă volumele de aer. Acele filtre trebuie să fie în primul rând curățate și dezinfectate periodic, pentru că sunt germeni, sunt polenuri, acarieni, sunt tot felul de microbi. Sau schimbate după normele producătorului. Dacă nu sunt schimbate, trebuie scoase periodic, suflate cu aer, să se curețe, și dezinfectate cu soluții bineînțeles speciale.
– Aminteai de bacilul piocianic, Pseudomonas aeruginosa. E o bacterie de care se poate și muri, care e pe lista infecțiilor nosocomiale (deci intraspitalicești) și care afectează grav persoanele cu imunitatea scăzută. Ce părere ai despre conștientizarea pericolului ce vine și prin neîntreținerea aparatelor de aer condiționat din spitale? Cât de mult înțeleg cei din spitale că zona de probleme nosocomiale se datorează și aerului condiționat?
– Da, pe lângă piocianic, pe lângă acest Pseudomonas aeruginosa, sunt și alte bacterii, cum este legionella – ele se pot dezvolta, mai ales legionella, în sistemele de climatizare, acolo unde folosesc apă pentru răcire. Sunt anumite hoteluri, clădiri mari în care folosesc apă pentru răcire. Și atunci acel bazin poate să fie un rezervor de germeni. Mai sunt diferite aparate care, dacă nu sunt curățate, produc acești germeni. – Eu mă gândesc la spitale, că acolo sunt oameni mulți cu imunitatea scăzută.
– Da. Noi, de exemplu, în spital recomandăm dimineața și seara, când vârful de căldură a trecut, aerisirea obligatorie. Și avem firmă de mentenanță. Bineînțeles, firmele de mentenanță trebuie să vină periodic, cred că în spitale mai des decât în mediul privat, ca să facă acea mentenanță. Acum, e un domeniu care, într-un fel, nu prea ține de mine ca și specialitate. Ține mai mult de epidemiologie. Dar dacă vedem la pacienți că avem infecții nosocomiale de genul piocianic, legionella sau alți fungi, recomandarea este ca să ne gândim dacă a avut climă în salon, să ne gândim să căutăm și să luăm probe și din acel filtru de ventilație.
– Dacă pentru afară soluțiile de luptă cu temperatura ar fi circulatul în umbră (unde este), haine lejere și din materiale naturale, și o bună hidratare (sunt sigură că poți continua lista cu multe altele), care ar fi sfaturile de adaptare la regimul termic aparte al acestor zile pentru interior, ca să ne protejăm plămânii?
– În primul rând, trebuie să evităm vârfurile termice. Adică dacă vrem să ne facem cumpărăturile, hai să le facem dimineața, mergem la piață în orele 7 și 10. Sau seara după ora 18, că avem marketuri, avem magazine care sunt deschise. Apoi trebuie o hidratare adecvată. Adică degeaba stăm în casă, ne pregătim, dacă nu ne hidratăm și în perioada de caniculă, unde nu am explicat fiziologic fenomenul, că nu era de interes public. Dar noi ne adaptăm, prin evaporare, transpirație. Și atunci noi trebuie să aducem un aport fizic mai crescut decât într-un anotimp normal. E ca și cum ai fi expus la o saună uscată.
Să enumerăm purtatul hainelor albe, datul cu crème cu factor de protecție, cu cremă de protecție ultravioletă și de soare când ieșim din casă, purtatul pălărilor cu borul larg și ochelarilor de soare.
– Tânjim după rece. Este gheața periculoasă? Unii recomandă tocmai băuturi calde. În țările calde știu că se bea ceai de mentă, de exemplu în Maroc sau Egipt. Oare ei au dreptate, sau noi, care insistăm pe gheață?
– Eu cred că aici sunt două filosofii de sănătate. Cum ai zis tu, ceaiul de mentă, ceaiul de mușețel, ceaiul verde, da, ele au efecte revigorante, conțin antioxidanți, dau senzație de prospețime. Și mai e o chestie, uite, de exemplu, ceaiul verde ajută sistemul nervos când e afectat de căldură. Pe de altă parte, lichidele fierbinți stimulează transpirația. Adică când bei un ceai, stimulează transpirația. Prin transpirație, prin evaporarea transpirației, scade natural temperatura corpului. Numai că dacă nu ne hidratăm corespunzător, o băutură caldă ne poate ajuta în primele faze, dar tot evitarea acestor temperaturi e utilă. Dacă te uiți la ei, și ei evită deplasările și își închid magazinele, și când bei o băutură caldă, indiferent că e ceai, sau o supă, sau o ciorbă, ei nu ies rapid în canicule. Deci, practic, ei o beau și sunt staționari.
– Există o specificitate a bolilor pulmonare în perioada aceasta, dincolo de, eventual, alergii?
– Da. În primul rând, datorită uscării aerului. Pe timp de caniculă, în primul rând apar exacerbări acute ale simptomelor respiratorii gen astm, gen BPOC, și ceea ce este mai important e să fim atenți la insuficiența respiratorie provocată direct de acest aer fierbinte, pentru că noi nu avem doar o vreme caniculară. Avem și un aer care ne circulă acest volum fierbinte în tractul nostru respirator. Adică nu e de ajuns că suntem sub o cupolă de foc, știi? Dar noi avem și din când în când o briză caniculară care îți dă un fel de efect de foen. Adică ca și cum acel aer cald de la un foen îl inhalezi, și atunci ce se întâmplă? Mucusul se deshidratează, acest mucus pulmonar, apare fenomenul de inflamație. Și mai este acest efect, care încă se studiază, că acest dom de căldură intensifică formarea de ozon la nivelul solului. Adică ozonul coboară și se amplifică la nivelul solului. Iar ozonul, pentru plămâni, este un gaz toxic, care poate să dea crize respiratorii.
Pacienții resimt lipsa severă, de aceea și avem foarte mulți pacienți care, chiar dacă fac un efort mic, vor să ducă până la colț, sau să-și ia niște cumpărături, sau o plasă de 2-3 kile, resimt o lipsă severă de la efort minim.
Alternanța asta dintre caniculă și aer condiționat favorizează anumite faringite sau rinopatii de origine virală, în principal. Și, bineînțeles, un aspect care eu n-am intrat pentru că e zona cardiologilor – inima trebuie să se pompeze mai rapid pentru a răci corpul, pune presiune dublă pe plămânii deja afectați, crește tensiunea arterială.
Ramona Băluțescu
