Sunt curios cine va avea dreptate peste câțiva ani: Andrei Caramitru, care vede 2026 ca pe un an bun pentru economie, sau eu, care spun de prin anii 2000 că în jurul lui 2025 începe o etapă de ruptură serioasă, una care nu aduce imediat prosperitate, ci mai întâi distrugere, reașezare și multă confuzie. O etapă care seamănă mai degrabă cu arsul unei păduri bătrâne: focul e urât, miroase, face fum, dar fără el nu apare nimic nou. Doar că focul ăsta nu ține un sezon, ci probabil 5–8 ani.
Poate că domnul Caramitru are dreptate pe termen scurt, dar ceea ce se va întâmpla la anul este ca și cum am lega bara de direcție a unei mașini cu o sârmă, pentru a mai înainta câteva sute de metri.
Aici nu vorbim despre „crize” în sensul jurnalistic al cuvântului, ci despre o schimbare de ciclu istoric.
Dacă ne uităm la curbele Kondratiev – acele cicluri economice și sociale lungi, de 40–60 de ani – observăm un tipar destul de constant: o fază de expansiune bazată pe o tehnologie dominantă, urmată de saturație, apoi de o perioadă de declin, crize sociale și politice, după care apare o nouă paradigmă.
Revoluția industrială, electricitatea, petrolul, informatica – toate au avut momentele lor de glorie și apoi de epuizare.
Ce trăim acum e finalul unui astfel de ciclu, cel început prin anii ’70–’80, cu neoliberalismul, globalizarea și iluzia că banii pot produce bani la infinit, fără muncă reală, fără resurse, fără limite.
Curba asta nu mai urcă.
Ea coboară. Și când coboară, nu o face elegant, ci cu scârțâieli, războaie comerciale, polarizare socială, migrații masive și o nervozitate generalizată a sistemului.
De aceea spun că da, va fi mai bine, dar nu acum.
Nu în anul care vine, nu în 2026, și cu siguranță nu pentru toată lumea deodată.
Mai întâi mai coborâm puțin, mai pierdem niște iluzii, mai vedem niște instituții care crapă, niște meserii care dispar și niște „modele de succes” care se dovedesc simple baloane de săpun.
Abia după aceea vom începe, timid, să vedem lumina de la gura gropii.
Iar aici apare partea care mă irită cel mai tare în discursul optimist de tip Caramitru: ideea că soluția este „să muncim mai mult” și „să nu stăm în birturi”.
E un refren vechi, aproape feudal.
Parcă îl aud pe Neagu Giuvara, ușor dezamăgit, povestind cum țăranul nu mai pune genunchiul la pământ și nu mai sărută mâna boierului.
Munca multă, în sine, n-a salvat niciodată un sistem prost gândit. Sclavii munceau enorm. Iobagii la fel.
Rezultatul era tot sărăcie și dependență.
Problema nu e că oamenii muncesc prea puțin, ci că muncesc prost, ineficient, în structuri învechite, pentru obiective care nu mai au legătură cu realitatea.
Trăim încă într-o economie proiectată pentru secolul XX, cu instrumente mentale din secolul XIX, într-o lume care se mișcă deja spre altceva.
A cere „mai multă muncă” într-un astfel de context e ca și cum ai cere mai mulți cai la o diligență, în timp ce pe lângă tine trece trenul.
Ceea ce spun eu este că nu trebuie să muncim mai mult, ci mult mai inteligent.
Asta înseamnă educație reală, nu memorare; tehnologie folosită pentru a elibera omul, nu pentru a-l stoarce; regândirea muncii, a valorii și a distribuției bogăției. Înseamnă să înțelegem că productivitatea nu mai vine din ore suplimentare, ci din idei, organizare, automatizare și cooperare.
Lumea care vine nu va fi construită de cei care strigă „hai la muncă!”, ci de cei care înțeleg că vechiul model a murit și că, înainte să plantezi pădurea nouă, trebuie să lași focul să-și termine treaba.
Focul e deja aici.
Cine promite prosperitate rapidă fie nu vede flăcările, fie speră că ceilalți le vor stinge cu palmele goale.
*
În continuare am cerut sfatul a trei inteligențe artificiale în privința a ceea ce ar trebui să faceți, să facem fiecare dintre noi, în anii care vor urma.
Iată sinteza răspunsurilor care au fost aproape identice:
1. Primul sfat: Fugiți de meseriile care există doar pentru că sistemul încă mai mimează normalitatea.
Ce e vulnerabil:
joburi birocratice fără valoare reală (rapoarte pentru rapoarte, middle-management decorativ);
meserii repetitive, ușor automatizabile;
tot ce depinde exclusiv de consum discreționar (lux, mofturi, „experiențe premium”).
Astea sunt primele care cad când pădurea arde.
Ce are șanse să rămână:
meserii tehnice reale: electricieni, instalatori, mecanici, oameni care repară lucruri concrete. Nu glamour, dar indispensabil.
sănătate și îngrijire (inclusiv pentru vârstnici). Demografia nu iartă.
educație aplicată, nu „traineri inspiraționali”, ci oameni care chiar știu ceva și pot explica.
IT pragmatic, nu „blockchain evangelists”, ci cei care rezolvă probleme reale: infrastructură, securitate, automatizare.
agricultură inteligentă, nu la nivel romantic, ci eficient, local, adaptat.
2. Învățarea: nu diplome, ci competențe transferabile
Al doilea sfat: învățați lucruri care pot fi mutate dintr-un context în altul.
Exemple:
să înțelegi cum funcționează un sistem, nu doar cum să apeși pe un buton;
gândire critică, nu proceduri;
să poți combina domenii (tehnic + uman, digital + fizic).
Diploma fără competență va valora tot mai puțin. În schimb, omul care poate învăța repede ceva nou va fi aur.
3. Banii: conservare, nu bravură
Aici o să supăr influencerii financiari.
Ce să NU faci:
să te îndatorezi pe termen lung pentru „statut”;
să crezi că piețele vor urca la infinit;
să joci la bursă cu banii de mâncare, „că a zis cineva pe YouTube”.
Anii care vin nu sunt de spectacol, sunt de supraviețuire lucidă.
Ce e mai sănătos:
lichiditate: bani accesibili, nu blocați în promisiuni;
diversificare modestă, nu scheme sofisticate;
investiții în lucruri utile: locuință decentă, izolație, energie, scule, educație.
Nu întreba „cât câștig?”, ci „cât rezist dacă lucrurile se strică?”
4. Consumul: mai puțin, mai durabil, mai ales mai conștient
Oamenii au fost învățați să consume ca să țină economia în viață. În realitate, asta i-a ținut pe ei într-o cursă de hamster.
Sfaturi simple:
cumpără mai rar, dar mai bun;
evită abonamentele inutile (moartea prin o mie de taxe mici);
repară înainte să înlocuiești;
nu-ți construi identitatea din ce cumperi.
În vremuri instabile, simplitatea e o formă de libertate.
5. Relațiile: capitalul ignorat
Un lucru pe care nu-l spune nimeni în analize economice:
rețelele umane reale vor conta mai mult decât CV-ul.
oameni cu care poți colabora;
oameni care știu ceva concret;
comunități mici, locale.
Când instituțiile scârțâie, oamenii se ajută între ei. Asta nu e nostalgie, e istorie.
6. Mentalitatea: acceptă că „normalul” vechi nu se mai întoarce
Poate cel mai important sfat:
nu vă agățați de ideea că lucrurile vor reveni la cum au fost.
Nu vor reveni.
Vor fi altfel.
Nu neapărat mai rău, dar diferit.
Cine acceptă asta devreme suferă mai puțin și se adaptează mai bine. Cine așteaptă „să treacă” riscă să rămână blocat într-o lume care nu mai există.
***
Pavel Durov lansează un atac dur la adresa președintelui Franței: Macron transformă UE într-un „gulag digital” prin cenzură și supraveghere
Pavel Durov, fondatorul și CEO-ul Telegram, a lansat recent acuzații destul de dure la adresa președintelui francez Emmanuel Macron, pe care l-a acuzat că transformă Uniunea Europeană într-un „gulag digital” prin cenzură și supraveghere în masă.
Conflictul său cu Macron este văzut de unele persoane ca o confruntare majoră între guvernele europene, care cer reglementări stricte în privința conținutului de pe rețelele sociale, și liderii platformelor tehnologice, care pledează pentru o libertate de exprimare absolută.
Ucraina.
Deși anterior Zelenski a spus că, dacă s-ar ajunge la alegeri, probabil nu ar încerca să obțină un al doilea mandat, sociologii arată că el ar obține 22%, dacă un scrutin prezidențial s-ar organiza în perioada următoare. Generalul Valeri Zalujnîi, fostul șef al Armatei Ucrainene, acum ambasador în UK, și Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, sunt următoarele două, cele mai populare figuri publice ucrainene, deși niciunul dintre ei nu și-a exprimat intenția de a candida.
Embargoul petrolului rusesc se clatină.
Cea mai importantă companie petrolieră din India, Reliance Industries, a reluat achizițiile de petrol brut rusesc la preț redus, după o scurtă pauză antrenată de sancțiunile americane. Livrările provin de la furnizori nesancționați, scrie Bloomberg.
Reliance Industries, gigantul petrolier indian, face achiziții pentru rafinăria sa din Gujarat, destinată consumului intern, au declarat persoane familiare cu subiectul pentru Bloomberg.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, pesimista pentru 2026: 2025 a fost dificil, dar anul viitor va fi cu mult mai rau!
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a generat numeroase reacții în presă după discursul său de final de an, în care a lansat o predicție pesimistă și avertismente sumbre în prag de sărbători. Discursul face parte dintr-o tradiție anuală în care liderul Italiei transmite, de obicei, un mesaj de speranță națiunii.
Economistul Andrei Caramitru crede că economia va merge bine în 2026: „Ne vor scoate din belea”
Inflația va scădea în 2026, estimează economistul Andrei Caramitru, care spune că măsurile luate de Guvernul Bolojan au avut efect și că „suntem spre direcția de 6-6.5% deficit”.
Măi, inteligenților!… Acum 36 de ani, eu am fost la o revoluție, nu la o lovitură de stat
N-am crezut niciodată că voi ajunge ziua în care, în România, să fie regretat regimul de sinistră amintire al lui Ceaușescu. (Foto: Agerpres)
Programul nopții de Revelion – Piața Victoriei, Timișoara
Noaptea dintre ani va fi marcată la Timișoara, în centrul orașului, de un spectacol special cu mai mulți artiști, pregătit pentru timișoreni și vizitatori.
Piața Victoriei va deveni punctul principal al evenimentelor, cu muzică live și momente artistice care vor anima finalul de an.
La ora trecerii în noul an, atmosfera va fi completată de un foc de artificii, care va marca simbolic începutul anului următor.
Programul nopții de Revelion – Piața Victoriei, Timișoara
- 22:00 – Revelionul Artiștilor Timișoreni
- 23:00 – Ruslana
- 00:15 – Lupii lui Calancea
- 01:00 – DJ Sean Norvis
Distracția începe la 22:00 și continuă până târziu în prima noapte a noului an.
Ce facem astăzi, 26 decembrie 2025, în Timișoara?
Vineri, 26 decembrie, puteți participa la un tur de Crăciun prin Timișoara, la ateliere sau să mergeți la concerte.
