In urmă cu șase zile, Sabine Hossenfelder, care ne încântă zilnic (sau cel puțin mă încântă pe mine) cu videoclipurile ei pline de inteligență și umor, ne-a povestit despre ultimele isprăvi tehnologice ale chinezilor.
În urmă cu o săptămână, niște cercetători chinezi au scos la iveală un computer cuantic care depășește cel mai bun computer american de genul ăsta.
Și nu s-au oprit aici!
O companie chineză a lansat un agent AI autonom care a cucerit internetul peste noapte.
Ca să pună cireașa pe tort, guvernul chinez a zis: „Hai să mai cheltuim 100 de miliarde de dolari în tehnologie, să ne construim propria industrie de semiconductoare și să arătăm lumii cum se face treaba!”
Tehnologia chineză e într-un avânt fantastic, de zici că au apăsat pe butonul de fast-forward al viitorului.
În ritmul ăsta, Sabine a glumit că săptămâna viitoare chinezii s-ar putea să deschidă o gaură de vierme direct spre galaxia Andromeda, ca să-și extindă livrările de gadgeturi și dincolo de Sistemul Solar.
Și uite așa, mă gândesc că poate profeția s-a împlinit, că „spirala albastră care a înnebunit internetul” nu e doar un fenomen ciudat, ci chiar intrarea în gaura lor de vierme – un fel de portal cosmic cu livrare express!
Evident, e doar o poveste amuzantă, dar cu ritmul nebun al inovațiilor chineze, cine știe ce mai urmează?
*
In timpul ăsta Uniunea Europeană ce face?
Se pregătește de război. Adică ne aduce inflație, taxe mai mari și mai puține cheltuieli sociale.
Și dacă îi lăsăm să continue în felul ăsta poate chiar vor provoca la un moment dat un război, așa cum și bunicii și străbunicii lor au provocat câte unul.
*
Nu acum, în articolul din Responsible Statecraft, am remarcat pentru prima oară confuzia, probabil voită, care se face în privința liderilor europeni, care sunt asociați cu politici considerate „de stânga”
Să luăm câteva exemple.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, provine dintr-o familie aristocratică germană și are o avere personală semnificativă, construită pe o carieră politică și pe legături strânse cu elita economică.
Soțul ei, Heiko von der Leyen, este un medic și om de afaceri conectat la industria farmaceutică, ceea ce ridică întrebări despre influența corporatistă asupra deciziilor sale.
Ursula a fost criticată pentru gestionarea pandemiei și pentru contractele opace cu giganți precum Pfizer, decizii care au favorizat mai degrabă marile companii decât europenii de rând, sugerând o abordare elitistă, tipică mai degrabă dreptei conservatoare.
Charles Michel, președintele Consiliului European, belgian de origine, este un alt exemplu.
Deși a condus un partid liberal (Reformatorul), averea sa și stilul de viață reflectă o detașare față de preocupările clasei muncitoare.
Familia sa are rădăcini adânci în establishment-ul politic belgian, iar deciziile sale la nivel european au fost adesea percepute ca favorizând interesele statelor bogate din vest, în detrimentul țărilor mai sărace din estul Europei, o poziție care îl apropie mai mult de o dreaptă pragmatică și elitistă.
Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, este poate cel mai clar exemplu.
Fostă avocată de succes și directoarea FMI, Lagarde a acumulat o avere considerabilă și este cunoscută pentru stilul său de viață luxos.
Politicile sale monetare, care au menținut rate scăzute ale dobânzilor, au favorizat băncile și investitorii bogați, în timp ce europenii de rând s-au confruntat cu inflație și stagnare economică.
Disprețul față de consecințele sociale ale acestor politici o plasează ferm în zona dreptei economice, dacă nu chiar mai extrem.
Acești lideri, prin averile lor, prin privilegiile familiilor din care provin și prin deciziile care par să ignore nevoile europenilor obișnuiți, nu întruchipează valorile tradiționale ale stângii – egalitate, solidaritate, sprijin pentru cei defavorizați.
Dimpotrivă, ei par mai aproape de o dreaptă conservatoare sau chiar de o extremă dreaptă care privilegiază elita și status quo-ul, sub o mască de tehnocrație europeană.
*
Într-un articol publicat ieri se afirmă cu entuziasm că „Europa va construi o rețea feroviară cu trenuri de mare viteză”, un proiect ambițios menit să revoluționeze transportul pe continent.
Se vorbește despre trenuri spectaculoase, capabile să atingă viteze impresionante de 300-400 km/oră, care vor lega orașele europene prin linii moderne și eficiente. De asemenea, se menționează construirea unor gări complet noi, concepute exclusiv pentru acest sistem avangardist, sugerând o infrastructură feroviară de ultimă generație care ar putea rivaliza cu cele din Asia de Est, precum Japonia sau China.
Totuși, optimismul din articol mi se pare cam deplasat, iar eu personal mă îndoiesc serios că acest grandios plan va prinde contur prea curând.
Nu pot să nu fiu sceptic când mă uit la ritmul în care Uniunea Europeană reușește să ducă la bun sfârșit chiar și cele mai simple decizii.
De exemplu, să ne amintim că au trecut deja mai mult de 7 ani de când, în 2018, s-a propus renunțarea la trecerea la ora de vară – o chestiune aparent banală, care ar fi putut fi tranșată într-o ședință de 5 minute.
Dacă o decizie atât de simplă a rămas blocată atâția ani, ce șanse are un proiect colosal precum o rețea feroviară de mare viteză, care implică investiții de miliarde de euro, coordonare între zeci de state și ani de construcții?
*
Într-o lume în care orice gest poate fi reinterpretat prin filtrul intereselor personale, mișcarea #MeToo sa transformat dintr-un demers inițial justificat împotriva abuzurilor reale într-o armă a oportunismului.
În cazul lui Gérard Depardieu, acuzația pare mai degrabă un calcul rece decât o reacție autentică.
Dacă actorul ar fi fost un anonim fără bani, incidentul ar fi trecut neobservat sau, în cel mai rău caz, s-ar fi încheiat cu un hohot de râs, o mustrare verbală sau o palmă bine plasată.
Dar pentru că Depardieu este bogat și faimos (și mai e și putinist pe deasupra), brusc gestul său devine „traumă”, iar presupusa victimă descoperă că poate transforma o întâmplare banală într-un caz mediatic profitabil.
Aceasta este esența problemelor pe care mișcarea #MeToo le-a generat: a creat un climat în care acuzația ține loc de dovadă, în care orice interacțiune poate deveni sau mină de aur pentru cineva dispus să pozeze în victimă.
Sistemul actual nu doar că permite astfel de denunțuri tardive și discutabile, dar chiar le încurajează, oferind notorietate și, uneori, sume considerabile celor care își „reamintesc” brusc că au fost hărțuiți – desigur, întotdeauna de cineva cu bani și reputație.
Pe fondul acestei culturi a vânătorii de vrăjitoare, bărbații celebri nu mai sunt judecați după fapte, ci după potențialul lor de a fi storși de bani. Nu mai contează dacă există probe, dacă povestea prinde la public.
Într-un astfel de climat, nu mai vorbim despre justiție, ci despre un mecanism cinic în care cei vizați sunt condamnați dinainte, doar pentru că sunt bărbați, celebri și avuți.
***
Lavrov: Rusia discută cu SUA restabilirea Nord Stream

Donald Trump îi numește pe europeni „profitori”: „Uniunea Europeană a fost absolut oribilă cu noi”
Președintele american Donald Trump a afirmat marți că europenii sunt „profitori”, reluând acuzația adusă de înalți oficiali americani într-un grup de discuții.
Hillary Clinton face apel la o „poliție gândită” globală cu putere de a aresta cetățenii americani

La Forumul Mondial 2025 de la Berlin, Hillary Clinton a cerut o reprimare a libertății de exprimare prin formarea unei unități globale de „poliție a gândirii” cu competențe de a aresta cetățenii americani.Cândva secretar de stat al SUA, acum auto-numit gardian al „adevărului”, Clinton și-a încadrat cruciada de cenzură drept o poziție eroică împotriva „autocraților”. Scena ei de la Berlin a fost ironia perfectă: o chemare la control, îmbrăcată în mântuire, de la o femeie care nu prea poate lăsa lumina reflectoarelor.
Deustche Welle: Ce înseamnă economie de război pe care o pregătește Europa? Bani mulți, inflație, taxe mai mari și mai puține cheltuieli sociale

Analiză americană: De ce guvernele europene falimentare politică întrețin paranoia de război

”Stînga europeană ar trebui să înceteze să se mai facă de rîs în privința Rusiei. Discursul bizar al unui oficial francez, care enumeră paranoic calamități în timp ce îl critică pe Trump numindu-l „trădător”, nu face…
Tuberculoza ar putea fi eradicată. Deci de ce nu este?
Noua carte a lui John Green, Everything Is Tuberculosis , dezvăluie modul în care nedreptatea socială susține boala, în ciuda tratamentelor și vaccinurilor disponibile.
Gérard Depardieu se apără de acuzația de agresiune sexuală: „Am apucat-o de șolduri ca să evit alunecarea”
Actorul francez Gérard Depardieu a recunoscut în instanță că a apucat de șolduri o femeie care la acuzat de agresiune sexuală, dar a spus că a fost pentru a evita alunecarea și nu a fost un atac sexual. Actorul neagă agresiunea și spune că orice comentarii grosolane pe care le-a făcut pe platourile de filmare s-au datorat proastei sale dispoziții, relatează The Guardian.
Spirala albastră care a înnebunit internetul: Portal sau OZN? Iată explicația fenomenului ciudat
Guvernul SUA a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a includerii României în programul Visa Waiver. Pe lista țărilor participante de pe site-ul DHS scrie acum „Pusă pe pauză”
Guvernul Statelor Unite a anunțat marți, 25 martie, că revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP) pentru a asigura respectarea cerințelor stricte de securitate ale VWP.
Ciolacu și Kelemen îl critică pe ministrul de Externe Hurezeanu din cauza relației cu SUA. „Nu sunt mare fan. E diplomat de modă veche”
Liderii Coaliției îl critică pe ministrul de Externe pentru modul în care a comunicat cu Administrația Trump în ultima perioadă. Premierul Ciolacu spune pur și simplu că „nu este fan Emil Hurezeanu” – pentru că acesta nu reușește să țină pasul cu dinamica diplomației din ziua de azi. Ciolacu mai susține că el personal ar avea o linie de comunicare cu Donald Trump, cu care ar fi vorbit de două ori la telefon, înainte ca acesta să ajungă președinte. Digi24 a cerut o reacție din partea Ministerului de Externe. Deocamdată, ministerul nu a răspuns.
„Secureştii nu stau liniştiţi, se răspândesc totdeauna”. Crin Antonescu, despre sprijinul din umbră pe care l-ar putea primi unii dintre candidați
Crin Antonescu a fost invitat la Alessandrei Stoicescu la o ediție specială a Observator. Candidatul coaliţiei în alegerile prezidenţiale a abordat o gamă largă de subiecte.
Bani pentru pensionari. Când intră ajutorul de 400 de lei

„Vorbim de un act normativ care vine în sprijinul unor anumite categorii de pensionari, care au venituri mai mici sau egale cu suma de 2.574 de lei. Este vorba despre un impact financiar de aproximativ 2 miliarde de lei în plus, bani care provin din bugetul de stat, nu ale bugetului de pensii.
Comisia Europeană va plăti României doar parțial a treia cerere de plată din PNRR, în valoare de două miliarde de euro, pentru că guvernul nu a îndeplinit șase jaloane. România are termen șase luni să le atingă, pentru a debloca restul banilor.

Comisia Europeană explică faptul că, până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul celor trei cereri de plată a României. Conform CE, această cerere include reforme și investiții „menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea pădurilor”.
Dominic Fritz despre proiectul de buget al Timișoarei: „Paradoxul în administrație este că poate fi mai eficient cu mai mulți oameni”

Primăria Timișoara a reparat trotuarele pe mai multe străzi din Timișoara/Foto

Municipalitatea timișoreană a anunțat că a efectuat reparații ale trotuarelor din mai multe zone din oraș. Asemenea lucrări vor continua și în următoarele, pe noi străzi, a mai anunțat primăria. De la începutul anului, au fost reabilitate trotuarele de pe străzile Mihail Ivanovici Glinka și Miloș Cirneanski.