Din nou, în câteva minute, toate televiziunile și aproape toată presa au ajuns la aceeași concluzie.
O dronă marină este distrusă în apropierea platformei Neptun Deep.
Ucraina neagă că este a lor, președintele Nicușor spune că îi condamnă pe ruși, Miruță spune că „nu este de proveniență ucraineană”, întrucât MApN a primit confirmarea oficială de la Kiev, printr-un ”canal de comunicare directă”, iar Ursula von der Leyen declară imediat: „Acesta este un război hibrid.” Și mai spune că este o campanie de amenințări care încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
Poate că au dreptate.
Dar tocmai pentru că este o afirmație atât de gravă, cred că cetățenii au dreptul – și chiar obligația – să pună întrebări înainte să aplaude concluzia.
Fiindcă democrația începe cu întrebările, nu cu lozincile.
Prima întrebare: Cui îi folosește?
Să presupunem, pentru moment, că drona era într-adevăr rusească.
Șeful Forțelor Navale Române spune că dronele găsite în zona Neptun Deep sunt de proveniență rusă, iar Ministerul Apărării vorbește despre recuperarea unor fragmente și despre cercetări în desfășurare.
Bun.
Dar ce ar câștiga Rusia?
Are Rusia nevoie, în acest moment, de încă un dușman?
Nu îi ajunge războiul cu Ucraina, sancțiunile, NATO și jumătate din lumea occidentală? Chiar are interesul să provoace direct România, țară membră NATO?
Sau să ne uităm și în cealaltă direcție.
Ucraina are nevoie disperată de aliați, de arme, de sprijin militar și financiar.
Are interesul ca războiul să rămână în atenția Occidentului. Înseamnă asta că Ucraina este vinovată?
Nu. Interesul nu este dovada.
Sau, există și varianta steagului fals, fac rușii o dronă care seamănă perfect cu cele folosite de dușman, scriu pe ea „Made in Ukraina” pe care o trimit la noi, în speranța că le vom declara război, sau ceva, ucrainienilor.
Glumesc, trebuie să fii complet rupt de realitate pentru a crede așa ceva.
Dar, dacă avem voie să formulăm o ipoteză despre Rusia, atunci avem voie să formulăm și alte ipoteze, fără să fim catalogați automat drept propagandiști.
Există chiar și o a patra variantă: într-o mare în care circulă drone, mine și resturi de armament de ambele părți, un incident poate scăpa de sub control. Și asemenea situații au mai existat.
Diferența dintre o investigație și propagandă este simplă: investigația pune toate ipotezele pe masă și încearcă să le elimine una câte una. Propaganda începe direct cu concluzia.
A doua întrebare: De ce tocmai Neptun Deep?
Aici povestea devine mult mai interesantă.
Platforma Neptun Deep nu este o platformă oarecare. Este, probabil, cel mai important proiect energetic al României din ultimele decenii. În 2027 ar trebui să înceapă producția de gaze, iar România ar putea deveni unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Conducta este instalată, platforma este montată, iar proiectul este foarte avansat.
Și acum vine întrebarea care lipsește aproape complet din presa românească.
Cine are interesul ca România și Uniunea Europeană să NU își exploateze propriile resurse?
România aproape că nu mai importă gaze din Rusia. Nici petrolul rusesc nu mai are importanța pe care o avea acum câțiva ani.
Iar Rusiei apoape că nu îi pasă, are alte piețe, infinit mai mari decât România.
Dacă Neptun Deep funcționează la capacitatea anunțată, România devine furnizor pentru state din Uniunea Eropeană. Asta schimbă echilibrul energetic al Uniunii Europene, așa cum îl shimbase și North Stream.
Interese există. Dovezi încă nu.
Aici este partea care mă deranjează.
Există actori care pierd dacă Europa produce mai mult gaz propriu. Sau dacă importă gaz ieftin din Rusia. Exportatorii de gaz lichefiat preferă, evident, o Europă care cumpără mai mult LNG. Marile companii energetice au propriile interese comerciale.
Dar interesul economic nu este dovada unui atac.
Și exact aici cred că politicienii au o datorie față de cetățeni.
Dacă spui că este război hibrid, atunci spune și de ce.
Nu ni se poate cere să acceptăm afirmații extraordinare doar pentru că vin de la Bruxelles sau de la București.
Am mai văzut filmul acesta, în ultimii ani am învățat un obicei periculos.
De fiecare dată când se întâmplă ceva grav, concluzia apare înaintea investigației.
Mai întâi ni se spune cine este vinovatul. Apoi, eventual, încep căutările de dovezi. Si de multe ori, exact ca în Cazul North Stream, dovezile arată altceva decât afirmațiile inițiale ale unor politicieni.
Dar ordinea firească într-o societate democratică este exact invers.
Mai întâi faptele, apoi dovezile și abia la urmă concluziile.
Ca să evit comentariile previzibile: nu spun că Rusia este nevinovată. Nu spun că Ucraina este vinovată. Nu spun că Ursula von der Leyen minte.
Spun doar atât: între „există indicii” și „știm sigur” este o diferență uriașă.
Și mai este ceva.
Expresia „război hibrid” riscă să devină noul cuvânt magic care explică tot și nu explică nimic. O folosești și discuția se închide. Cine mai pune întrebări devine suspect.
Eu cred exact invers.
Dacă este într-adevăr un război hibrid, atunci prima armă pe care trebuie să o folosim nu este panica și nici obediența, ci gândirea critică.
Fiindcă un cetățean care întreabă „Cui folosește?” nu slăbește democrația. O întărește.
*
Una din frământările zilei a fost estimarea numărului de participanți la mitingul de alaltăieri din Piața Operei.
Unii spuneau că au fost câteva zeci, cealaltă tabără spunea că au fost cam 1000.
Pentru că domnul Mircea Dan Opriș a postat pe Facebook o poză făcută de undeva de sus, am profitat și l-am rugat pe ChatGPT să aprecieze umărul oamenilor din acea poză.
Iată răspunsul:
***
Datoria publică a SUA a depășit un nou prag istoric
Datoria Guvernului SUA a depășit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Departamentul Trezoreriei, în timp ce ratele dobânzilor cresc, notează agenția AFP, citată de Agerpres. După ultima emisiune de obligațiuni de marți, datoria Trezoreriei SUA atinge în prezent 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei …
Adevărul incomod din spatele arestărilor în cazul Nord Stream: Ce mize ascunse zdruncină relația Germania–Ucraina
A durat aproape patru ani, dar anchetatorii germani strâng în sfârșit lațul în jurul unora dintre persoanele pe care le consideră responsabile de aruncarea în aer a conductelor subacvatice de gaze Nord Stream 1 și 2 din Rusia, în 2022, scrie The Times, care adaugă că Berlinul se confruntă cu întrebări privind motivul pentru care finanțează o țară care a aruncat în aer o componentă vitală a infrastructurii sale
Die Zeit: Sute de militari ucraineni au dezertat în timp ce se antrenau in Germania
Sute de militari ucraineni au dezertat în timp ce se antrenau in Germania din 2022, relatează Die Zeit, citând surse.Ziarul a menționat că autoritățile germane nu dezvăluie numărul soldaților Forțelor Armate Ucrainene care au dezertat în timp ce se antrenau în Germania.
De cine se teme Ucraina: de Rusia sau de propriile alegeri?
Fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, provoacă regimul din Ucraina: cere alegeri în plin război, pentru că democrația nu poate fi ținută ostatică.
Miruță explică de ce a știut în primele secunde că drona nu e ucraineană.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că Armata Ucraineană l-a informat, la scurt timp după incidentul de joi, cu drona marină, de lângă Neptun Deep, că dispozitivul nu aparține armatei ucrainene. Miruță susține că imediat după explozia dronei aeriene de la Constanța, ministerul Apărării a menținut o comunicare constantă cu omologii ucraineni.
Miruță susține că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu este vorba de o navă ucraineană.
Oana Țoiu, precizări despre drona marină cu explozibil: Aparatul nu aparținea forțelor ucrainene
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că aliații NATO au fost informați oficial despre drona maritimă cu explozibil distrusă joi în Marea Neagră. Șefa MAE a precizat că, în urma verificărilor purtate de MApN cu partea ucraineană, autoritățile de la Kiev au confirmat că dispozitivul periculos nu le aparține
Reacție de la vârful UE după drona de la Neptun Deep.
Incidentul de la Neptun Deep a ajuns pe agenda Comisiei Europene. Ursula von der Leyen vorbește despre „război hibrid” și spune că UE trebuie să poată răspunde rapid provocărilor și agresiunilor.
O dronă, două drone!
Nu a trecut nicio săptămână de când Radu Miruță ne anunța că două drone aeriene, care pluteau în derivă, „au fost observate de una dintre navele care executau lucrări în zona platformei, iar o navă a Gărzii de Coastă, cu militari ai Armatei la bord, s-a deplasat în zonă”.
La acea dată, dronele au fost identificate de “una dintre navele care executau lucrări în zona platformei”, deci nu de vreuna din instituțiile de forță ale statului român! Deci, nici măcar nu putem spune că autoritățile române le-au interceptat în momentul în care se îndreptau spre platforma Neptun Deep, iar vreun avion de luptă F16 le-a doborât! Pur și simplu pluteau în derivă, pline de explozibil, pe lângă platforma de extragere a gazelor Neptun Deep! Vă întrebați ce s-ar fi întâmplat dacă “una dintre navele care executau lucrări în zona platformei” nu le-ar fi văzut și dronele ar fi fost duse de valuri spre platforma de extragere a gazelor?
Guvernul demis tocmai a angajat România la plata a 1,05 miliarde de euro, până în 2041.
Inflația ne lasă mai săraci.
Deși salariul mediu net a trecut de 5.700 de lei, puterea de cumpărare este cu 6% mai mică decât anul trecut. Paradoxul inflației: cumpărăm mai puțin, dar plătim mai mult. Ce au scos românii din lista de cumpărături
Listele de așteptare ale demnității.
Doar 1 din 6 pacienți care au nevoie de îngrijiri paliative beneficiază de o internare decontată de stat. Pentru ceilalți, totul se decide în funcție de unde locuiesc și cât își permite familia să plătească, nu de nevoile lor medicale, arată site-ul de investigații Snoop.ro. Numărul total al internărilor rambursate pe secții de paliație a …
Costurile Apărării sunt proporționale cu prostia conducătorilor
În numai șase zile, 11–16 august, bilanțul oficial arată cel puțin zece drone distincte ajunse în spațiul aerian, pe teritoriul sau în apele României. Două Gerbera găsite în derivă lângă Neptun Deep, trei incursiuni urmate de ieșirea din țară, două aparate căzute în Tulcea, una doborâtă în Galați și alte două găsite spre litoral. Plus fragmente la Costinești, Saturn, Olimp și Neptun Alpha. Numai pe 14 august au fost văzute patru drone sau resturi. Iar radarele au detectat peste 100 de drone în 96 de ore în apropierea graniței.
Câinii iau de la noi câte ceva, până devin și ei un fel de oameni.
Cu el, nu e nevoie să vorbesc. Se uită la mine și știe. E băiat cuminte și mă atinge cu botul în palmă: îmi arată, în felul lui, că mă protejează.
Primăria Timișoara va prelua, gratuit, Arena Aqua Sport, fostul Ștrand al Tineretului, în urma finalizării contractului de concesiune
Primăria Timișoara a anunțat că urmează să preia, cu titlu gratuit Arena Aqua Sport, fostul Ștrand al Tineretului, un complex sportiv cu bazin olimpic, bazin pentru copii, vestiare, sală de fitness și sală de aerobic. Preluarea se va face cu titlu gratuit. Complexul situat la ieșirea din oraș, pe Calea Dorobanților, urmează să intre în…
Pasarela Îndrăgostiţilor din Timişoara va fi demolată la început de septembrie FOTO
Primăria Timişoara informează că avansează relocarea utilităților la Pasarela Îndrăgostiților. „Dacă nu apar problema, pasarela va fi demolată la început de septembrie. Nu am uitat de lacăte – avem grijă de ele până la finalizarea noii pasarele„, a transmis instituţia. Noul pod va fi construit din beton armat, cu o lungime de 52 de metri […]
Ce facem astăzi, 21 august 2026, în Timișoara?
