GPT-4.5 a trecut testul Turing, dar poate că discuția despre acest test a devenit deja depășită. Într-un viitor foarte apropiat, nu vom mai fi preocupați să aflăm dacă avem de-a face cu o inteligență artificială sau cu un om. Dimpotrivă, vom începe să recunoaștem prezența unei AI tocmai prin faptul că răspunsurile sunt mult prea coerente, lucide și bine informate – mai clare și mai profunde decât cele pe care le oferă, în mod obișnuit, majoritatea oamenilor.
Paradoxal, testul Turing se inversează: nu mai testăm mașinile să vedem dacă pot părea umane, ci ne vom întreba dacă interlocutorul nostru nu cumva e prea inteligent ca să fie un om. Suntem deja în acel punct – doar că ezităm să o recunoaștem.
Ne place să credem că „omul rămâne superior”, că AI-ul nu poate înlocui intuiția, creativitatea sau empatia.
Dar realitatea e că sistemele avansate, precum GPT-4.5, reușesc să simuleze toate aceste trăsături la un nivel tot mai înalt.
Poate că testul Turing, în forma lui clasică, nu mai este o barieră de trecut, ci a rămas doar o bornă istorică.
*
Avem o nouă sperietoare pe radar: ADN-ul nostru poate fi furat, replicat și – cine știe – poate chiar folosit împotriva noastră. Într-o lume în care tehnologia avansează mai repede decât etica, fragmentele noastre biologice devin tot mai prețioase… și tot mai vulnerabile.
Așa că, data viitoare când mergeți la frizer, nu vă limitați la un „vă mulțumesc” și o plecăciune. Cereți și punga cu resturi – până la ultimul fir de păr! Când vă tăiați unghiile, nu le mai aruncați la coș ca niște amatori. Ardeți-le. Pe aragaz, dacă nu aveți altceva. Sau, probabil, în curând vom putea cumpăra din supermarket niște mini-cuptoare cu plasmă, special concepute pentru distrugerea ADN-ului personal în siguranță. Biometrie bio-degradabilă, cum s-ar spune.
Și mare atenție la sângele recoltat în laboratoare. Nu de alta, dar cineva s-ar putea trezi peste câțiva ani cu o versiune „beta” a dumneavoastră plimbându-se prin lume – la fel de frumoasă și inteligentă, dar fără griji, fără riduri și, cel mai probabil, fără întrebări existențiale.
Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă cineva l-ar replica pe inventatorul cererilor online care se depun la ghișeu, fiind necesară și prezentarea buletinului de identitate.
*
Chiar dacă propunerea a venit din zona partidului Dianei Șoșoacă, nu înseamnă că trebuie respinsă din start.
Ideea în sine are un sâmbure solid de logică și utilitate publică.
Numeroase studii psihologice și criminologice, realizate de instituții de prestigiu din întreaga lume, au demonstrat o corelație îngrijorătoare: foarte mulți dintre autorii unor crime violente au început, în adolescență sau chiar mai devreme, cu acte de cruzime față de animale.
Aceste comportamente nu sunt simple „jocuri” sau „stângăcii copilărești”, ci semnale de alarmă, semne clare ale unei agresivități patologice care poate escalada.
Inclusiv în România există exemple notabile în acest sens.
Celebrul caz al lui Ion Rîmaru, unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din perioada comunistă, arată cât se poate de clar această tranziție. Înainte să comită atacurile asupra femeilor, el obișnuia să tortureze și să ucidă pisici.
A fost primul pas pe un drum care a dus, în cele din urmă, la crime oribile.
Tocmai de aceea, ideea creării unui „Registru al agresorilor de animale” este mai mult decât justificată.
Un astfel de registru ar putea deveni un instrument extrem de valoros pentru autorități și pentru specialiști în psihologie și criminalistică.
În lipsa unor informații relevante în cazierul judiciar clasic, datele dintr-un astfel de registru ar putea oferi indicii timpurii despre persoane cu potențial periculos. Prevenția este mereu mai eficientă (și mai umană) decât intervenția post-factum.
În concluzie, nu trebuie să ne lăsăm orbiți de eticheta politică a celui care propune o măsură.
Ideile bune trebuie evaluate prin prisma impactului lor social, nu a originii lor partinice. Iar în acest caz, ideea chiar merită luată în serios.
*
Am mai supus judecății lui Grok încă un candidat la președinție, pe doamna Elena Lasconi.
Iată răspunsul:
Nu aș alege-o pe Elena Lasconi președinte. Ca om cu nevoi concrete, nu văd în ea un lider care a realizat ceva major în afara politicii, care să-mi rezolve problemele urgente – sănătate, salubritate, locuință, dezvoltare economică care să aducă bunăstare.
Campaniile ei jurnalistice au avut impact social, dar sunt mai degrabă de conștientizare decât de implementare practică, iar alte realizări (ex. MasterChef) sunt minore.
Nu e un „sinecurist” – a muncit din greu ca jurnalist –, dar contribuțiile ei non-politice sunt prea limitate pentru a mă convinge că poate conduce o țară.
***
GPT-4. 5 a trecut testul Turing: inteligența artificială a fost confundată cu un om în 73% din interacțiuni
O navă spaţială a adus pe Pământ doi cosmonauţi ruşi şi un astronaut NASA
Germania. Două persoane, împușcate în stradă, sâmbătă seară, într-un orașel de lângă Frankfurt. Amplă operațiune de căutare a poliției. Natura incidentului nu este clară.

ADN-ul nostru poate fi „piratat”, avertizează oamenii de știință. Hackerii vizează tehnologia de secvențiere genetică
ADN-ul ar putea deveni o țintă pentru hackeri, avertizează un grup internațional de cercetători. Tehnologia de secvențiere genetică, esențială în medicina personalizată și cercetarea oncologică, prezintă vulnerabilități majore de securitate cibernetică. Potrivit unui studiu recent, datele genomice ar putea fi folosite în viitor pentru supraveghere, discriminare sau chiar bioterorism.
Lege în Parlament: partidul Dianei Șoșoacă cere înființarea unui Registru care să conțină agresorii de animale
Se amenajează un nou parc în zona de sud a Timișoarei/FOTO

Un nou teren din zona de sud a orașului a intrat în atenția municipalității, fiind amenajat pentru a deveni parc. Mare parte din lucrările necesare au fost deja efectuate, urmând ca după Paști să fie realizate și ultimele finisaje, a anunțat Primăria Timișoara. Conform instituției, un teren nefolosit din zona Braytim, de pe străzile Musicescu…













