Oile electrice și gardurile noi – ce spun inteligențele acuzate
Pentru că Florin Iaru a tras într-un articol de mai jos un semnal de alarmă în privința IA, m-am gândit că cel mai cinstit este să aflăm și părerea celor acuzați în acel articol.
Am considerat că cel mai bine ar fi să întreb chiar niște inteligențe artificiale ce părere au și cum cred ele că ar trebui rezolvată problema.
Iată răspunsul, analizat și sintetizat de o a patra inteligență artificială:
Cele trei inteligențe artificiale, puse la aceeași masă, cad de acord asupra unui lucru esențial: problema nu este inteligența artificială în sine, ci felul în care o lăsăm să se așeze pe lume, cu garduri trase în jurul resurselor comune și cu preoți tehnologici care ne explică, liniștiți, că „nu se poate altfel”.
Se poate. Doar că nu vrem.
Prima constatare, comună tuturor, este una brutală:
IA nu mai este un produs, nu mai e „o aplicație”, nu mai e o jucărie de birou.
A devenit infrastructură critică, la nivel de apă, energie, securitate și suveranitate.
Exact ca drumurile, exact ca rețelele electrice, exact ca armamentul strategic.
Lăsată exclusiv pieței, IA face ce a făcut întotdeauna piața când n-a fost ținută în frâu: concentrează, devorează, exclude.
Nu satele, ci orașele întregi.
De aici decurge prima soluție dură, dar inevitabilă:
IA trebuie tratată ca utilitate publică strategică, cu limite clare.
Nu prin naționalizarea algoritmilor – o iluzie –, ci prin controlul prizelor și al robinetelor.
Limite legale de energie și apă, interzicerea monopolizării resurselor locale, plafonarea centrelor hyperscale private. Vrei să rulezi un monstru digital?
Foarte bine.
Construiește-ți propria centrală, propriul reactor, propria desalinizare.
Fără a trage din rețeaua publică.
Altfel, gardurile se mută din jurul pășunilor, în jurul orașelor.
A doua idee comună este separarea clară, fără ipocrizie, între AI de consum și AI strategic.
Nu tot ce poartă eticheta „inteligență artificială” are aceeași valoare socială.
Un chatbot pentru meme-uri, reclame și profilare psihologică nu are ce căuta în aceeași ecuație energetică cu AI-ul medical, de cercetare sau de apărare.
Aici soluția e simplă și nepopulară: plafonare dură pentru AI-ul de consum, regim special – strict controlat – pentru AI-ul cu valoare publică demonstrabilă.
Pe românește: nu arzi 100 MW ca să vinzi reclame mai eficiente.
Nu dai apă de băut unui model care scrie sloganuri.
Europa apare, în toate cele trei răspunsuri, ca pacientul care a refuzat tratamentul și acum se miră că boala a avansat. Sinuciderea energetică europeană – cu centrale nucleare închise, energie scumpă și dogme verzi transformate în religie – face imposibilă orice competiție reală.
Soluția nu mai e una elegantă, ci una de avarie: revenire masivă la energia nucleară, inclusiv SMR-uri, suspendarea ipocriziilor ecologice care distrug industria, acceptarea faptului că fără energie ieftină nu există nici suveranitate, nici drepturi, ci doar discurs despre ele.
Dacă Europa nu face acest viraj brutal, nu va fi „lider AI verde”, ci muzeu verde, frumos iluminat pentru turiști, cu lumina plătită de alții.
Apa, ignorată cu seninătate în discursul public, este bomba cu ceas pe care toate cele trei inteligențe o indică.
Centrele AI nu consumă doar curent, ci înghit apă în cantități obscene, într-o lume în care jumătate din populație trăiește deja cu setea programată.
Aici nu e loc de negocieri: prioritate absolută pentru consumul uman și agricol, plafoane legale stricte, interdicții clare în zonele cu stres hidric.
Dacă „Setilă” are nevoie de două milioane de litri pe zi, iar oamenii nu, atunci Setilă pleacă.
Nu e metaforă, e administrație.
Mineralele rare completează tabloul: noul petrol, noul motiv de tratate forțate, lovituri de stat și „intervenții pentru stabilitate”.
Soluția realistă nu e moralizatoare, ci preventivă: diversificare, reciclare forțată, reducerea dependenței de modele gigantice inutile.
Altfel, vom relua secolul XX, cu aceleași războaie, doar că pentru calcul, nu pentru barili.
În fine, apare diferența de ton dintre soluțiile „de sistem” și vocea mai radicală a lui DeepSeek, care spune lucrul pe care ceilalți îl ocolesc: niciun cadru tehnocratic nu funcționează dacă oamenii acceptă inevitabilitatea.
Mitul „nu se poate opri progresul” este cea mai eficientă armă a celor care pun gardurile.
IA care consumă apa și energia comunităților nu e un fenomen natural, ci o decizie politică acceptată prin pasivitate.
De aici ideea inconfortabilă, dar logică: refuzul de a fi doar consumator, sabotajul prin neparticipare, reconstruirea autonomiei locale, energetice și cognitive.
Nu ca soluție globală, ci ca plasă de siguranță. Nu ca utopie, ci ca instinct de supraviețuire.
Concluzia comună, dincolo de nuanțe, e limpede: problema nu este IA.
Problema este că o lăsăm să crească exact ca oile nobililor englezi – pe pământ comun, cu garduri private, în timp ce ni se spune că e spre binele tuturor.
Rezolvarea nu e tehnologică.
Este politică, energetică, morală și, în cele din urmă, civică.
Dacă nu vom avea curajul să tragem linii, să spunem „aici nu”, să refuzăm rolul de pulime digitală, atunci da – copiii noștri vor stinge lumina.
Nu pentru că n-ar exista energie, ci pentru că cineva a cumpărat becul, întrerupătorul și strada din fața casei.
*
Ceea ce nu au spus cele trei IA, pentru că nu le-am cerut-o, este că mai există însă o idee care trebuie spusă clar, chiar cu riscul de a deranja:
Ceea ce este valabil pentru inteligența artificială este valabil, de fapt, pentru întreaga economie și pentru structura socială în ansamblu.
IA nu face decât să scoată la lumină o boală veche, nu să o inventeze.
Am ajuns să credem – și ni s-a repetat obsesiv – că piața rezolvă tot, că statul trebuie să se retragă, că „eficiența” apare automat atunci când totul este lăsat pe mâna celor care au capitalul.
Rezultatul îl vedem acum, amplificat de IA: resursele comune devin privilegii private, iar cetățenii sunt retrogradați la statutul de consumatori tolerați.
Există lucruri care nu pot și nu trebuie lăsate exclusiv la îndemâna celor cu bani: energia, apa, infrastructura, sănătatea, educația, informația strategică, iar de acum înainte și inteligența artificială.
Nu din motive ideologice, ci din motive de supraviețuire socială.
O societate în care accesul la aceste baze este dictat doar de puterea financiară nu este „liberă”, ci instabilă, tensionată și, în cele din urmă, violentă.
Rolul statului – oricât de demodat ar suna pentru predicatorii pieței totale – este să asigure funcționarea societății în beneficiul tuturor cetățenilor, nu să joace rolul de administrator de faliment.
Asta înseamnă acces garantat, la un nivel decent, pentru toți: curent, apă, mobilitate, locuințe, educație, servicii digitale de bază.
Cine vrea mai mult, cine vrea lux, performanță extremă, consum excesiv, plătește.
Nu e o pedeapsă, e o regulă de bun-simț.
Așa a funcționat orice societate care a rezistat mai mult de câteva generații.
Ca să înțelegeți mai bine, am să dau un exemplu:
Statul trebuie obligat să asigure o locuință decentă pentru fiecare cetățean.
Dar dacă vrei parcare, plătești.
Și plătești în condițile economiei de piată, cu cât sunt mai puține parcări dsponibile trebuie să plătești mai mult.
Criza care a început în acest an și se va agrava în anii care urmează se datorează în primul rând scăderii influenței statelor în societate.
Și nu va fi rezolvată până când statele nu își vor lua rolul în serios, rezolvând problemele pe care economia de piață nu le poate rezolva.
Inteligența artificială nu face excepție, ci confirmă regula.
Lăsată complet la cheremul capitalului, va deveni un accelerator al inegalităților.
Integrată într-un cadru public clar, poate deveni un instrument de stabilitate și progres real. Alegerea nu este între „progres” și „înapoiere”, cum ni se spune.
Alegerea este între o societate funcțională și una în care totul, de la apă la gândire, ajunge pe cartelă privată.
Dacă nu înțelegem asta acum, nu pentru că IA ne va distruge, ci pentru că ne va arăta, fără menajamente, cât de prost ne-am administrat singuri, atunci într-adevăr Revelionul luminos de azi va fi doar preludiul unei lungi stingeri.
*
Cred că post-scriptumul din articolul lui Cristian Tudor Popescu este cea mai tare informație pe care am aflat-o în ultimul timp.
Nu mă gândisem niciodată la asta.
Intr-adevăr, puse pe balantă, o tonă de lemn de brad, de exemplu, va cântări 997.34 kg, iar una de oțel va cântări 999.85 kg.
Bineînțeles că acest lucru se va întâmpla la nivelul mării, cu cât altitudinea la care se face măsurătoarea crește diferența se micșorează.
*
Domnul Bolojan dă dovadă de un optimism aproape molipsitor atunci când ne anunță că și în 2026 va fi greu pentru români.
Formularea lasă impresia că 2025 ar fi fost un fel de an de antrenament, iar 2026 doar o continuare mai obositoare a aceluiași maraton.
Eu cred că domnul Bolojan subestimează situația. 2026 nu va fi „greu”.
Va fi mult mai greu.
Nu doar pentru români, ci pentru întreaga lume, care pare hotărâtă să apese simultan toate pedalele greșite, ca un bătrân care se încăpățânează să nu renunțe la autoturism cu toate că a ajuns la vârsta la care nu își mai recunoaște nici proprii nepoți.
Inflație persistentă, datorii publice umflate ca baloanele de sărbătoare, conflicte care nu mai pot fi mascate sub titluri elegante și o economie globală ținută în viață mai mult din speranță decât din calcule reale.
România, evident, nu va face excepție.
Noi avem talentul de a importa crizele și de a le agrava local, cu un plus de birocrație și incompetență.
Dar, ca să nu cădem în păcatul pesimismului absolut, hai să privim și partea plină a paharului — chiar dacă paharul e ciobit.
Orașele vor deveni mai puțin aglomerate.
Traficul se va mai aerisi.
Nu pentru că s-ar fi rezolvat infrastructura, ci pentru că o parte din oameni vor pleca, alții vor rămâne fără locuri de muncă, iar unii pur și simplu nu-și vor mai permite să circule ca înainte.
Piața imobiliară, acest animal supraponderal hrănit ani la rând cu credite, iluzii și locuri de muncă artificiale, va slăbi brusc.
Da, mulți constructori își vor pierde locurile de muncă — un efect colateral nefericit, dar previzibil într-o economie construită pe betoane mult prea scumpe.
În schimb, cei care au răbdare, nervi și ceva bani puși deoparte vor putea cumpăra o locuință la un preț considerabil mai mic decât astăzi.
Nu un chilipir de basm, dar măcar ceva mai aproape de realitate.
Ca să fiu mai precis în previziunile mele, cred că o scădere de 15–25% (în euro) nu ar fi deloc surprinzătoare.
Șomajul va urca probabil spre 6–7-8%, ceea ce nu este neapărat un lucru rău: o piață a muncii cu mai mult personal disponibil le va permite angajatorilor să facă selecții reale și să aleagă competența, nu doar „ce se mai găsește”.
Așadar, 2026 nu va fi anul speranței, ci al ajustărilor forțate.
Nu vom trăi mai bine, dar poate vom începe să trăim mai realist.
Iar într-o lume care s-a îndrăgostit de minciuni frumos ambalate, realismul a devenit, paradoxal, o formă de optimism.
Dacă îți place cum scriem și vrei să susții jurnalismul local independent, abonează-te cu 5 euro prin Patreon. Abonații primesc pe email, în premieră, cele mai bune știri din Timișoara.
Prin Patreon:
***
India a depășit Japonia și devine a patra cea mai mare economie a lumii
Conform calculelor economice de sfârșit de an publicate seara de Guvernul de la New Delh, India a devansat Japonia devenind cea de a patra economie a lumii, iar oficialii de la New Delhi speră să depășească Germania în următorii trei ani.
CIA a efectuat un atac cu drone asupra unei instalații portuare de pe coasta Venezuelei, susțin surse CNN
CIA a efectuat un atac cu dronă la începutul acestei luni asupra unei instalații portuare de pe coasta Venezuelei, au declarat pentru CNN surse informate. Ar fi primul atac al SUA cunoscut asupra unei ținte din interiorul acestei țări.
Șeful securității Estoniei: Rusia nu plănuiește să atace o țară NATO în acest moment
Tensiunile din regiunea Mării Baltice și războiul din Ucraina nu se traduc, în acest moment, într-o escaladare iminentă la nivelul NATO, potrivit serviciilor de informații estoniene. „Ceea ce observăm în continuare este că Rusia nu are, în prezent, intenția de a ataca niciunul dintre statele baltice sau NATO, în sens larg”, a declarat șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, într-un interviu acordat postului public ERR.
Burkina Faso și Mali interzic accesul cetățenilor americani
Anunțurile, făcute marți în declarații separate de miniștrii de externe ai celor două țări vest-africane, au marcat cea mai recentă întorsătură a relației tensionate dintre guvernele militare africane și SUA, potrivit The Guardian.
Pe 16 decembrie, Trump a extins restricțiile de călătorie anterioare la încă 20 de țări, inclusiv Mali, Burkina Faso și Niger, care sunt conduse de junte militare și au format o asociație separatistă de blocul regional, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest.
Arabia Saudită a bombardat un oraș din Yemen
Bombardamentul a venit în urma tensiunilor generate de avansul forțelor separatiste susținute de Emirate, cunoscute sub numele de Consiliul de Tranziție Sudic. Consiliul și aliații săi au emis o declarație de susținere a prezenței Emiratelor Arabe Unite, chiar dacă alte state aliate cu Arabia Saudită au cerut ca forțele Emiratelor să se retragă din Yemen în 24 de ore, potrivit AP.
Emiratele Arabe Unite au cerut „reținere și înțelepciune” și au contestat acuzațiile Riadului. Dar la scurt timp după aceea, au anunțat că își vor retrage trupele rămase în Yemen. Nu este clar dacă separatiștii pe care îi susține vor renunța la teritoriul pe care l-au cucerit recent.
America este tot mai clar împărţită în două realităţi economice.
Cele mai mari afaceri din America au avut parte de un an 2025 foarte bun, cu preţurile acţiunilor atingând maxime istorice datorită profiturilor în creştere şi entuziasmului pentru AI. Pe de altă parte, multe companii mici s-au lovit de o realitate cu totul diferită, scrie The Wall Street Journal.
Adio, MTV! Televiziunea care a crescut generații întregi dispare după 44 de ani
O etapă definitorie pentru industria media globală se va încheia la finalul anului.
Paramount Global a luat decizia de a sista emisia canalelor de televiziune MTV Music, MTV 80s, MTV 90s, Club MTV și MTV Live până la data de 31 decembrie 2025. Măsura marchează dispariția unui brand care, timp de 44 de ani, a reprezentat pilonul central al culturii pop și al modului în care publicul a interacționat cu muzica.
MAE: România se alătură mecanismului PURL și alocă 50 de milioane de euro pentru Ucraina
Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.
Dumnezeul circumcis
Cap. 2 „Nașterea lui Hristos. Tăierea împrejur și aducerea în templu. Simeon și Ana. Iisus, la doisprezece ani, vine la Ierusalim”. 21. „Și cînd s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pîntece”. (Evanghelia după Luca)
Opinii: Inteligența artificială visează oi electrice
În urmă cu 500 de ani, filosoful Thomas Morus scria o chestie rău prevestitoare, în celebra lui carte, „Utopia”: „Oile voastre, care altădată erau atât de blânde și supuse și se mulțumeau cu puțină hrană, au ajuns acum niște devoratoare atât de mari și de sălbatice, încât îi mănâncă, îi înghit chiar pe oameni.”
Cum a schimbat inteligența artificială sistemul medical din Europa: Cinci transformări majore în 2025
În ultimele 12 luni, numeroase țări din Europa au adoptat soluții AI în domeniul sănătății. Acestea se folosesc de la anticiparea unor boli grave până la combaterea rezistenței la antibiotice. Finlanda, Estonia, Germania, Marea Britanie și Spania se numără printre statele care au testat și implementat astfel de tehnologii, scrie Euronews.
VIDEO Ilie Bolojan: „Nici anul viitor nu va fi simplu pentru România” / Bilanțul premierului și prima sa reacție după boicotul de la CCR pe proiectul pensiilor magistraților
„Am abordat problema pensiilor magistraților, unde valoarea pensiei și vârsta de pensionare erau văzute ca nedreptăți”, a anunțat Ilie Bolojan la finalul ședinței de Guvern de marți, ultima din 2025. Aceasta a fost prima reacție…
2026, val de concedieri pe șantiere.
Managerii români anticipează scăderi moderate ale producției și ocupării forței de muncă în unele sectoare, stabilitate relativă în servicii și creșteri consistente ale prețurilor în toate domeniile analizate.
Românii nu vor mai avea prima zi de concediu medical plătită.
Guvernul a decis în ultima ședință din acest an ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită pentru angajații din România. Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Românii nu vor mai avea plătită prima zi a concediului medical, iar angajatorii vor suporta costurile acestora din a doua până în a 6-a zi a perioadei de incapacitate temporară de muncă. Din a 7-a zi, costurile vor fi suportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) așa cum prevede Ordonanța de Urgență aprobată marți.
„Nu avem timp, nu mai răbdăm și suntem obosiți”.
Cu o zi înainte de expirarea termenului (31 decembrie 2025), antreprenorii și contabilii se confruntă cu probleme la trecerea de la Revisal la Reges Online. Pe grupurile de Facebook, mulți au semnalat că sistemul a…
Contractele „blindate” din companiile de stat.
Cotidianul vă prezintă seria de articole intitulate „Eșecurile Coaliției”. O retrospectivă în cinci episoade a celor mai mari rateuri date de Coaliția de guvernare în 2025. După impunerea unor taxe apăsătoare pentru populație și pentru oamenii de afaceri, venise și rândul statului să taie din cheltuieli. Doar că s-a ales praful de intenții și promisiuni.
Cum vrea statul să resusciteze stomatologia din spitalele publice după ce în ultimii ani domeniul a devenit mai mult privat
Mai mulți artiști protestează față de o ordonanță a Guvernului Bolojan.
Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest față de un proiect de Ordonanță…
Patrick André de Hillerin: Se destramă banda care ține ostatică România
În urmă cu un an și douăzeci și patru de zile, democrația românească își trăia ultimele clipe. Târându-și un picior, roasă prin interior de diverse boli, lăsând în urmă picături de sânge de la niște răni mai vechi, ar fi putut, totuși, să-și revină, cu un tratament corect și multă, foarte multă grijă.
Când, însă, CCR a dat lovitura de stat constituțională din 6 decembrie, cu încuviințarea tuturor instituțiilor statului, a fost clar că politicienii aflați la putere, magistrații, membrii CCR, angajații serviciilor de informații și toți ceilalți care ar fi putut împiedica crima au devenit membrii aceleiași bande criminale care a luat ostatică România.
„Alexandru Lăpușneanul”, o povestire care, dacă ar fi fost scrisă azi, ar fi ajuns pe Netflix la „Historical Crime Thriller”. Literatura română veche povestită copilului meu. Episodul 7
Marian Nazat: Gânduri de tată și bunic
Uneori, te simți singur, singur, deși… Stai așa încremenit în tine însuți și te cuprinde un dor sfâșietor de copiii tăi… Care au plecat de mult în propria lor viață și abia dacă îi mai vezi… Și atunci, pe fugă, schimbi două-trei vorbe de complezență, îi întrebi de una, de alta, de nepoți… Sunt mereu grăbiți și preocupați de cu totul altceva… Telefonul mobil le zbârnie întruna și ecranul acela blestemat îi fură iremediabil… Doamne, ce mult aș vrea să întorc timpul înapoi și să-i am alături, să mă joc cu ei, să le spun ceea ce n-am apucat atunci… Oftez în van, totul e dus pe veci… Asta însă nu mă oprește să mi-i doresc din când în când mai aproape de mine pe copiii mei ! Și îi cer iertare mamei, că așijderea m-am comportat și eu, zorit să-mi împlinesc visurile… Of, biata de ea, cât aștepta să o sun, să mă audă și să-și liniștească astfel sufletul chinuit… „Poate mâine”, îmi ziceam în sine și, tot amânând, m-am trezit că la capătul firului pogorâse liniștea de mormânt, geaba regretele de mai apoi… Ce e pierdut, pierdut rămâne… Măcar de mi-ar trece cu vederea postumă părelnica dezertare din rolul de fiu…
STPT prelungește programul de Revelion pentru unele mijloace de transport în comun
Societatea de Transport Public Timișoara anunță că, în noaptea de 31 decembrie 2025, programul de circulație al mijloacelor de transport public va fi prelungit după ora 00:00, pentru a facilita deplasarea timișorenilor în noaptea de Revelion.
Masuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile: Adapostul de Urgenta din Timisoara, deschis pe toata perioada sezonului rece
Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Timisoara, in parteneriat cu Primaria Municipiului Timisoara a deschis Adapostul de Urgenta destinat persoanelor vulnerabile care traiesc pe strada. Adapostul functioneaza din 27 decembrie si va ramane deschis pe intreaga perioada a iernii, oferind protectie, ingrijire si asistenta sociala, cu scopul de a preveni riscurile cauzate de temperaturile scazute si de a asigura un spatiu temporar sigur pentru cei aflati in situatii de risc.
Ce facem astăzi, 31 decembrie 2025, în Timișoara?
Miercuri vă puteți bucura de evenimente în centrul orașului și petreceri.
