Se vorbește din nou, cu aerul acela ușor mirat și puțin teatral, despre „surpriza” prezenței mari la vot în Ungaria.
Ca și cum, peste noapte, cetățeanul maghiar ar fi descoperit democrația, a scuturat praful de pe buletin și a fugit entuziast la urne.
Doar că… nu e nicio surpriză. Nu a fost niciodată.
Dacă te uiți la cifre, povestea e banală și, tocmai de aceea, ignorată:
2002 – ~70,5%
2006 – ~67,8%
2010 – ~64,4%
2014 – ~61,7%
2018 – ~70,2%
2022 – ~69%
2026 – ~77,8%
Cu alte cuvinte, oamenii aceia votează.
Constant.
Nu din entuziasm romantic, nu pentru că ar crede că fiecare scrutin e o revoluție, ci pentru că, pur și simplu, consideră că are sens.
La noi, în schimb, votul a devenit un fel de exercițiu de nostalgie: îți amintești vag că ar trebui să conteze, dar experiența te contrazice de fiecare dată.
Diferența nu ține neapărat de educație civică în sensul clasic, deși și asta contează.
Ține mai ales de o percepție fundamentală: dacă sistemul funcționează sau nu.
În Ungaria oamenii au senzația că votul lor intră într-un mecanism real.
Că produce efecte. Că mută, fie și milimetric, direcția țării.
În România, după decenii de rotație a cadrelor, s-a sedimentat o altă lecție: nu contează pe cine alegi, pentru că decorul se schimbă, dar piesa rămâne aceeași.
Actorii își mai schimbă costumele, își mai inversează rolurile, dar regizorii rămân aceiași, nevăzuți, neatinși, eterni.
Așa că alegătorul român a ajuns la o concluzie simplă, poate cinică, dar greu de combătut: de ce să participi la o piesă în care finalul e deja scris?
Sigur, există și riscul ca această retragere să devină o profeție care se autoîndeplinește: dacă nu votezi, chiar nu mai contezi.
Dar, înainte de a-i certa pe cei care stau acasă, ar fi poate mai util să ne întrebăm de ce au ajuns acolo.
Pentru că diferența reală nu este între Budapesta și București.
Este între un sistem care reușește să-și convingă cetățenii că merită efortul… și unul care, de prea multe ori, le-a demonstrat contrariul.
*
Pare o glumă, dar chiar există „sindromul clădirii bolnave” — termenul consacrat este Sick Building Syndrome.
Și, ca de obicei, realitatea e mai puțin amuzantă decât numele.
De regulă, ne gândim la oameni: usturimi ale ochilor, dureri de cap, iritații, oboseală fără explicație.
Dar partea interesantă — și mai puțin discutată — este că „victimele” nu sunt doar locatarii.
În tăcere, fără să protesteze pe rețelele sociale, suferă și tehnica de calcul.
Scenariul e cunoscut. Te muți într-o clădire nouă sau proaspăt renovată.
Sau îți cumperi mobilă nouă.
Simți acel „miros de nou”, care, în cultura modernă, a devenit aproape sinonim cu ideea de confort și progres.
În realitate, acel miros este un cocktail chimic destul de puțin romantic.
Vopselele, lacurile, adezivii, soluțiile de curățare sau de eliminare a mucegaiului degajă compuși organici volatili. Nu toate sunt periculoase în cantități mici, dar într-un spațiu închis, proaspăt „modernizat”, pot atinge concentrații deloc neglijabile.
Apoi vine mobilierul.
Mai ales cel din PAL sau MDF, atât de practic și atât de iubit de bugetele moderne.
Acesta eliberează în timp substanțe precum formaldehidă și alți derivați fenolici.
În combinație cu umiditatea din aer, acești compuși pot genera medii ușor acide.
Și aici începe povestea mai puțin vizibilă.
Electronica nu iubește chimia.
Contactele metalice din calculatoare, imprimante, routere sau cabluri sunt proiectate pentru un mediu relativ stabil.
Când în aer apar vapori acizi, începe un proces lent, dar sigur: coroziune.
La început nu se întâmplă nimic spectaculos. Apoi, încet-încet memoria „nu mai face contact”, rețeaua începe să aibă capricii, tastatura răspunde când vrea ea, ca un funcționar plictisit într-o zi de luni
Și, bineînțeles, vina cade pe „calculatorul prost”, „firma care l-a făcut” sau, eventual, pe conspirația globală a producătorilor de electronice care vor să ne oblige să cumpărăm altele.
În realitate, uneori problema nu e în cutia de pe birou, ci în aerul din jurul ei.
*
Ironia e că, în goana noastră după „nou”, „curat” și „modern”, reușim să creăm un mediu ușor toxic, atât pentru noi, cât și pentru lucrurile pe care ne bazăm zilnic. Un fel de progres care, discret, mai ia și înapoi.
Altfel spus: nu orice miroase a nou e și sănătos.
Uneori, e doar chimie cu ambalaj frumos.
*
Chiar dacă țara arde, cei care ne conduc se gândesc la noi.
Nu chiar la toți, desigur — ar fi și greu, suntem mulți și, în plus, nu producem toți la fel de multă valoare… financiară. Dar, în mod sigur, se gândesc la cei care contează cu adevărat: marile firme de asigurări.
Pentru că, nu-i așa, ce înseamnă o țară modernă? Nu spitale, nu școli, nu infrastructură — astea sunt detalii romantice.
O țară modernă este una în care fiecare cetățean are o poliță.
Dacă se poate, mai multe.
Una pentru casă, una pentru viață, una pentru eventualitatea că viața devine imposibilă din cauza casei.
Și dacă noi, în naivitatea noastră urbană, credem că suntem în siguranță la etajul 7, într-un oraș unde cea mai mare „viitură” a fost o baltă mai ambițioasă în parcare, statul veghează.
Nu doarme.
Trimite oameni în uniformă — nu pentru a preveni dezastrul, Doamne ferește, ci pentru a preveni lipsa unei polițe.
Pentru că riscul nu trebuie eliminat. Riscul trebuie monetizat.
Sigur, există și mici imperfecțiuni în sistem.
De exemplu, nu suntem asigurați dacă vecinul de deasupra decide să-și testeze instalația sanitară în regim experimental și ne transformă sufrageria în acvariu.
Sau dacă cineva, într-un moment de inspirație culinară explozivă, aruncă în aer jumătate de bloc.
Dar aici intervine frumusețea pieței libere: soluții există.
Contra cost. Întotdeauna contra cost.
***
Trump a distribuit încă o fotografie cu aspect religios: „Nebunilor radicali de stânga s-ar putea să nu le placă”
Trump a distribuit mesajul pe propria rețea de socializare Truth Social.
„Nebunilor radicali de stânga s-ar putea să nu le placă asta, dar mie mi se pare destul de drăguță”, a scris Trump.
Fotografia în care apar Trump și Isus este însoțită de un mesaj scris.
„N-am fost niciodată un om foarte religios… dar nu ți se pare, având în vedere că toți acești monștri satanici, demonici, care sacrifică copii, fiind expuși… că Dumnezeu își joacă cartea Trump?”, a scris utilizatorul Irish for Trump.
Papa, atacat din nou de Trump, declară în Camerun că „cei bogați și puternici” amenință pacea
Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters.
Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria.
Google lansează o aplicație pentru Windows
Gigantul american Google a lansat o aplicație pentru Windows prin care utilizatorii pot realiza căutări locale, online și pot folosi AI-ul companiei.
Google anunță Skills.
Google anunță ceea ce numește Skills – o facilitate pentru browser-ul Chrome, care va ușura viața utilizatorilor care folosesc frecvent inteligența artificială integrată în browser.
Specialiștii au descoperit o nouă alergie, aceea la muncă.
Alergia la muncă există și deși este ciudată și greu de dovedit a fost recunoscută de organizații medicale precum Serviciul Național Medical (NHS) din Marea Britanie, potrivit publicației Hello Magazine. Aceasta se manifestă în diferite forme. Unii tușesc și strănută, alții au mâncărimi, dar există și pacienți cu amețeli. Condiția este ca simptomele să apară la puțin timp după ce pacientul ajunge la birou și să dispară dacă respectivul părăsește clădirea. Nu este o coincidență și se numește „sindromul clădirii bolnave”.
Concedieri masive anunțate de Renault.
Renault a anunțat un plan de reducere cu până la 20% a numărului de posturi de ingineri, pe plan mondial, în următorii ani, ceea ce înseamnă 2.400 de locuri de muncă. Va fi afectată și România, unde francezii au cel mai mare centru de inginerie din afara Franței, cu un total de peste 1.500 de …
1.
Snap, compania-mamă a rețelei sociale Snapchat, a anunțat că va concedia 16% din forța de muncă globală, adică aproximativ 1.000 de angajați.
Lecția maghiară.
Alegerile parlamentare din Ungaria – desfășurate duminică, 12 aprilie 2026 – nu au reprezentat doar victoria partidului Tisza și a candidatului opoziției, Péter Magyar, ci și prezența covârșitoare de aproape 80%. Magyar l-a învins pe autoritarul și controversatul politician Viktor Orbán, care a ocupat poziția de premier timp de 20 de ani. Dincolo de lupta acerbă care s-a dus între Magyar și Orbán, aceste alegeri parlamentare au scos în evidență și apetența pentru vot a cetățenilor maghiari care și-au exercitat dreptul constituțional.
Prezența la urne a fost una istorică în Ungaria. 77,80% dintre cetățenii maghiari cu drept de vot – 7,5 milioane – s-au prezentat la urne. Mobilizarea maghiarilor a fost exemplară, atât în urban, cât și în rural.
- Prin comparație, România – cu peste 18 milioane de votanți pe listele permanente – suferă tocmai la acest capitol.
- Cei mai mulți români cu drept de vot preferă, în ultimii ani, o expectativă îngrijorătoare la alegerile parlamentare europarlamentare sau chiar prezidențiale.
Consiliul Europei prezintă acuzații grave legate de tratamente inumane în spitale de psihiatrie din România
Comitetul pentru prevenirea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante (CPT) din cadrul Consiliului Europei a prezentat la Strasbourg raportul anual pentru 2025, în care sunt evidențiate evoluții îngrijorătoare privind condițiile de detenție și tratamentul persoanelor private de libertate în mai multe state europene. Documentul include și concluziile unei vizite efectuate în România, unde au […]
10.
Tragedia care a șocat Italia a scos aproape 10.000 de oameni în stradă, în orașul Massa, unde localnicii au aprins lumânări în memoria lui Giacomo Bongiorni, bărbatul de 47 de ani ucis în bătaie de un grup de tineri români, chiar în fața fiului său de 11 ani.
Ce nu au găsit hackerii ruși în e-mail-urile Armatei Române
A fost atac cibernetic masiv al rușilor, prin hackerii săi, asupra Ucrainei și a unor țări din Balcani, printre care și România. S-a aflat că au păstruns inclusiv în impenetrabilele, până atunci, adrese ale ofițerilor noștri din Forțele Aeriene.
Dar bucuria spargerii a fost rapid umbrită de tristețea conținutului găsit. Au fost sparte 67 de adrese care au epuizat hackerii și au șocat Kremlinul. 14.000 de mesaje necitite și un folder intitulat „Diverse-NATO” au atras imediat atenția.
După ore întregi de decriptări, hackerii au pătruns, în sfârșit, în miezul sistemului. Și acolo i-a lovit adevărul în plină față: „FW: FW: FW: Bancuri cu Bulă (ultima variantă)”. Alături, un Excel botezat „Program zboruri FINAL_final2.xlsx”, care conținea, de fapt, turele de concediu și programul de adus berea la grătarul de la unitate.
Producția industrială a scăzut
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că producția industrială a scăzut, în primele două luni din acest an, față de perioada similară din 2025, atât ca serie brută (-2,6%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-2,5%).
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR explică intrarea României în recesiune și capcana datoriilor care ne costă miliarde.
Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, explică faptul că tensiunile din Iran ar putea scumpi carburanții, îngreunând lupta cu inflația. Totuși, el arată că Guvernul a epuizat soluțiile disponibile pentru a limita impactul crizei asupra populației.
Cristian Păun avertizează: Nu este momentul pentru mașini noi sau investiții imobiliare
Economistul subliniază că evoluția economiei în perioada următoare rămâne incertă și că situația poate evolua atât într-o direcție pozitivă, cât și într-una mult mai dificilă.
Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică.
Criza din piaţa mondială a petrolului a adăugat, în martie, 0,6% la inflaţie, ajunsă la 9,9%, anual, faţă de 9,3%, în februarie. România rămâne, aşadar, pe primul loc în topul european al inflaţiei, în ciuda reducerii consumului casnic şi a consumului guvernamental.
USR propune facturi calculate exclusiv la cursul BNR: schimbări pentru toate contractele în valută
Deputatul USR Cezar Drăgoescu propune extinderea unei reguli deja discutate pentru telecomunicații la întregul sector economic. „După ce a propus ca facturile de telefonie și internet să fie calculate unitar, luând în considerare doar cursul BNR, deputatul USR Cezar Drăgoescu propune, printr-un alt proiect de lege, extinderea acestei metode de calcul al facturilor pentru toți operatorii economici”, se arată în comunicatul oficial. Măsura ar urma să se aplice inclusiv în cazul achizițiilor majore, precum locuințe, autoturisme sau pachete turistice externe.
Veți fi verificați de Poliție și IGSU dacă aveți asigurarea obligatorie a locuinței.
Poliția Română, dar și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ar urma să verifice dacă proprietarii au poliță de asigurare obligatorie a locuințelor. În caz contrar vor aplica o amendă de până la 500 lei.
Timișorenii care au buncăre în blocuri trebuie să le golească de murături și biciclete.
TIMIȘOARA. Revin în atenție adăposturile publice de protecție civilă la Timișoara. După ce fostul viceprimar Cosmin Tabăra a făcut mai multe demersuri pentru inventarierea și intabularea buncărelor aflate în proprietatea municipalității, acum administrația Fritz da un termen limita oamenilor să le golească de lucrurile care sunt depozitate în ele.
Ce facem astăzi, 16 aprilie 2026, în Timișoara?
Joi puteți merge la mai multe spectacole și la filme la cinema în oraș.
