Premiul pentru „Antreprenorii anului 2025” acordat creatorilor aplicației Bible Chat este una dintre acele situații în care trebuie să te oprești o clipă și să te întrebi dacă trăiești într-o epocă a progresului sau într-un episod dintr-o comedie absurdă.
Pe scurt, ideea este următoarea: omenirea a investit zeci de ani, miliarde de dolari și o cantitate imensă de inteligență pentru a crea inteligență artificială capabilă să răspundă la întrebări complexe despre fizică, medicină, economie sau istorie. Iar o parte din acest efort tehnologic ajunge, iată, să fie folosit pentru a produce… un chatbot care răspunde cu versete biblice.
Nu e neapărat ceva scandalos în sine. Există aplicații pentru orice: pentru rețete, pentru meditație, pentru identificat ciuperci sau pentru aflat dacă pisica e supărată pe tine. Problema apare când un astfel de produs este prezentat drept mare realizare antreprenorială și exemplu de progres.
Pentru că aici apare paradoxul: tehnologia de vârf este folosită pentru a întări exact tipul de gândire pe care progresul științific a încercat secole la rând să o depășească — explicațiile bazate pe autoritate religioasă, nu pe rațiune sau dovezi.
Este ca și cum ai construi un telescop spațial de miliarde și l-ai folosi pentru a confirma că Soarele se învârte în jurul Pământului.
Sigur, apărătorii aplicației vor spune că ea „aduce spiritualitatea în era digitală”. Ceea ce, tradus mai direct, înseamnă că reușește să împacheteze credința într-o interfață modernă și să o facă mai ușor de consumat. O formă de fast-food religios: pui o întrebare existențială și primești instant un citat din Biblie, fără efortul incomod de a gândi prea mult.
Din punct de vedere antreprenorial, trebuie recunoscut: ideea este eficientă. Religia are o piață uriașă și stabilă de două mii de ani, iar combinarea ei cu inteligența artificială este o rețetă bună pentru investiții și descărcări.
Dar dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă culturală mai largă, premiul spune ceva interesant despre epoca noastră. Tehnologia avansează rapid, însă mentalitatea colectivă nu ține neapărat pasul. Uneori, progresul tehnologic devine doar un ambalaj nou pentru idei foarte vechi.
Așa că „Bible Chat” nu este neapărat un simbol al viitorului. Este mai degrabă dovada că viitorul poate fi folosit cu mult succes pentru a reambala trecutul.
Iar dacă anul viitor apare și o aplicație „AI Astrology Pro”, probabil că vom descoperi că și horoscopul poate deveni… o revoluție tehnologică.
*
Intotdeauna am fost un optimist, de aceea, pentru binele acestei țări, vreau să cred că tinerii care au realizat acel clip cu Radu Miruță au intenționat totuși să facă un pamflet.
*
Așa cum spuneam mai sus, întotdeauna am fost un optimist.
Dar nu chiar atât de optimist cum sunt câștigătorii premiului Nobel pentru economie.
Spun asta pentru că ceea ce s-a întâmplat în 2008 nu a fost decât un semnal pentru ceea ce se întâmplă acum.
Nu a fost o anomalie, ci mai degrabă o avertizare timpurie.
Un fel de șuierat care se aude în depărtare, cu multe minute înainte să vedem trenul.
În 2008 lumea a vorbit despre o criză financiară. Despre bănci, ipoteci, derivate și alte invenții contabile care, atunci când funcționează, produc profituri spectaculoase, iar când nu mai funcționează produc panică.
Dar problema reală nu era doar financiară.
Era mai degrabă un semn că modelul economic care funcționase timp de câteva decenii începea să își epuizeze energia.
Astăzi vedem ceva asemănător, dar vom vedea adevărata criză, nu doar semnele că aceasta va veni.
Unii compară situația actuală cu criza din anii ’70.
Și nu fără motiv.
Atunci s-a vorbit mult despre petrol și despre embargo-ul OPEC, dar, în realitate, nici aceea nu a fost doar o criză a combustibilului.
A fost mai degrabă momentul în care modelul industrial clasic – bazat pe producția de masă, energie ieftină și creștere nelimitată a consumului – a început să scârțâie.
În istorie, astfel de momente apar periodic.
La începutul secolului XIX, motorul economiei era mașina cu abur, industria textilă și începuturile mecanizării.
Apoi a venit o nouă etapă: căile ferate, producția masivă de oțel și telegraful.
Acestea au schimbat nu doar economia, ci și viteza lumii. Pentru prima dată, informația și marfa puteau circula aproape în timp real.
Mai târziu, la începutul secolului XX, ștafeta a fost preluată de electricitate, producția de masă și industria auto. Fabrica modernă, banda rulantă și orașele electrificate au devenit noul motor al prosperității.
După al Doilea Război Mondial, iar mai ales după criza anilor ’70, a apărut alt motor: electronica, calculatoarele și tehnologia informației.
Silicon Valley nu a apărut întâmplător. Era exact infrastructura economică de care lumea avea nevoie pentru următoarea etapă.
Astăzi se vede tot mai clar că și acest model începe să se apropie de limitele sale.
Internetul și digitalizarea au adus o explozie economică, dar nu mai produc aceeași accelerare ca în anii ’90 sau 2000.
Așa că este foarte probabil ca următorul „motor” al economiei mondiale să fie inteligența artificială.
Nu doar aplicațiile spectaculoase pe care le vedem acum, ci integrarea ei în toate domeniile: industrie, logistică, medicină, cercetare, administrație.
Și este foarte posibil ca adevărata revoluție să nu vină doar din zona informaticii, ci din medicină și biotehnologie. Terapia genetică, medicina personalizată, organele cultivate în laborator sau tratamentele bazate pe editarea ADN-ului ar putea schimba radical speranța de viață și structura economiei.
Dacă oamenii trăiesc mai mult și mai sănătos, tot sistemul economic se schimbă: piața muncii, pensiile, educația, consumul.
Problema este că tranzițiile între motoarele economice nu sunt niciodată line.
Întotdeauna există o perioadă de confuzie, de crize și de ajustări.
Vechile industrii se contractă, noile industrii încă nu pot absorbi toată forța de muncă, iar piețele financiare reacționează exagerat la fiecare semn de instabilitate.
Cu alte cuvinte, trenul se apropie.
Dar până când ne urcăm în al și mergem spre destinație, mai trece puțin timp.
Poate cinci ani. Poate opt. Poate zece.
Până atunci însă, inevitabil, vor exista victime economice.
În astfel de perioade, cei care cad de foarte sus se lovesc cel mai tare.
Imperii financiare, companii gigantice, modele de business considerate indestructibile pot dispărea surprinzător de repede.
În schimb, cei care sunt deja aproape de sol au uneori un avantaj paradoxal: nu au atât de mult de pierdut și se adaptează mai repede.
Istoria economică ne arată că marile transformări nu sunt niciodată confortabile.
Dar aproape întotdeauna, după ce praful se așază, lumea devine – în mod neașteptat – mai bogată și mai capabilă decât înainte.
Motiv pentru care, chiar dacă nu sunt la fel de optimist ca laureații premiului Nobel pentru economie, continui totuși să rămân optimist.
*
Atunci când răsfoim revista presei dăm de câte un nume peste care, pentru că nu ne prea spune nimic, trecem neîntrebându-ne nici măcar cine o mai fi și omul ăsta.
Așa se întâmplă și astăzi cu Peter Hegseth, un om despre care nu cred că au prea auzit românii.
În politica americană apare din când în când câte un personaj care pare desprins dintr-un roman de aventuri medievale, cu armuri, cruci și lozinci despre voința divină. Un astfel de personaj este Pete Hegseth, actualul șef al Pentagonului.
La prima vedere, Hegseth pare un produs destul de tipic al Americii conservatoare: fost militar, absolvent de universități prestigioase, comentator televizat și militant politic.
Multă vreme a fost cunoscut mai ales ca prezentator la Fox News, unde comenta politica americană cu entuziasmul unui suporter de stadion.
Numai că, odată ajuns în funcția de secretar al Apărării în administrația Donald Trump, lucrurile au început să capete o dimensiune mai serioasă.
Pentru că Hegseth nu este doar un politician conservator obișnuit.
El aparține unui curent religios foarte militant din protestantismul american, apropiat de ideea că societatea ar trebui reorganizată explicit pe baze creștine. Biserica din care face parte este afiliată rețelei Communion of Reformed Evangelical Churches, fondată de pastorul Douglas Wilson, un predicator cunoscut pentru idei destul de radicale despre rolul religiei în stat.
În această viziune, politica nu este doar administrație, compromis și negocieri.
Politica devine un fel de continuare a religiei prin alte mijloace.
Sau, spus mai direct: lumea ar trebui condusă de oameni care cred că au de partea lor nu doar electoratul, ci și providența.
De aici și simbolurile care au stârnit controverse.
Hegseth poartă tatuaje inspirate din heraldica cruciaților medievali și a folosit expresia latină „Deus vult” – „Dumnezeu o vrea”. Un slogan celebru în timpul cruciadelor, adică acele expediții în care europenii mergeau să rezolve conflictele politice din Orient cu ajutorul sabiei și al binecuvântării clerului.
Sigur, America nu este condusă doar de oameni cu asemenea înclinații.
Structura puterii de la Washington este mult mai complicată.
La vârf se află președintele, astăzi din nou Donald Trump, în jurul căruia gravitează un amestec interesant de miliardari, ideologi conservatori, foști militari și vedete media.
Administrația actuală reflectă foarte bine noua coaliție care domină o parte a politicii americane:
– naționalism economic,
– conservatorism cultural,
– religie militantă,
– și o doză sănătoasă de spectacol mediatic.
În această echipă, oameni ca Hegseth au un rol clar.
Ei dau tonul moral și ideologic.
Sunt cei care transformă conflictele geopolitice în povești despre civilizații, valori și misiuni istorice.
Problema, observată de mulți analiști americani, nu este faptul că un politician este religios.
America a fost mereu o țară profund religioasă.
Problema apare atunci când credința începe să se amestece cu arsenalul nuclear și cu cea mai puternică armată din lume.
Pentru că, în momentul acela, granița dintre politică și teologie devine periculos de subțire.
Iar istoria ne-a arătat de multe ori că, atunci când cineva crede că Dumnezeu îi susține planurile militare, de obicei urmează vremuri foarte complicate pentru restul omenirii.
***
Pete Hegseth și „chemarea divină”.
Pete Hegseth, în vârstă de 45 de ani, fost prezentator TV Fox News, care acum comandă cea mai puternică armată din lume, a devenit săptămâna trecută imaginea războiului lui Donald Trump în Iran. Acest lucru a declanșat semnale de alarmă pentru criticii care avertizează că Secretarul Apărării – redenumit în mod intenționat „Secretarul de Război ” – a transformat rapid Pentagonul în terenul de pregătire pentru o cruciadă ideologică și religioasă, potrivit The Guardian.
„Vom face o tonă de bani”: Senatorul american Graham despre războiul SUA împotriva Iranului
Senatorul veteran republican pare să sugereze că războiul împotriva Iranului a fost lansat pentru a obține controlul asupra rezervelor sale de petrol.
Israelul, acuzat că a folosit bombe cu fosfor alb în atacuri asupra unor zone rezidențiale din Liban
Organizaţia Human Rights Watch (HRW), care monitorizează respectarea drepturilor omului la nivel internaţional, a acuzat Israelul de utilizarea ilegală a fosforului alb într-un atac asupra unei zone rezidenţiale din sudul Libanului săptămâna trecută, relatează dpa.
Previziunea unui câștigător al Premiului Nobel privind prăbușirea economiei mondiale
Războiul din Iran va reduce creșterea globală, dar este puțin probabil să declanșeze o prăbușire a economiei mondiale de amploarea crizei financiare din 2008, susține economistul Philippe Aghion, potrivit Al Jazeera.
„Dacă războiul durează mai mult de câteva săptămâni, dacă prețul petrolului crește peste 150 de dolari pe baril și vedem o creștere semnificativă a inflației, atunci vom vedea o situație similară cu șocul petrolului din 1973”, a declarat Aghion la radioul RTL.
Elvețienii și-au pus dreptul la cash în Constituție.
În Elveția, oamenii folosesc tot mai mult plățile electronice dar, cu toate acestea, majoritatea oamenilor vor ca numerarul să rămână principalul mijloc de plată. Duminică, elvețienii au votat în cadrul unui referendum istoric pentru a include garantarea utilizării banilor cash în Constituția țării, o decizie care arată dorința oamenilor din Țara Cantoanelor de a proteja numerarul în fața digitalizării.
O companie folosește roboți umanoizi pentru asamblarea mașinilor electrice.
Gigantul chinez Xiaomi a anunțat recent că a demarat o perioadă de probă pentru doi roboți umanoizi la fabrica sa de vehicule electrice din Beijing, potrivit publicației Futurism. Ulterior, au apărut și primele concluzii ale experimentului. Într-un interviu acordat CNBC, președintele Xiaomi, Lu Weibing, a declarat că roboții companiei au finalizat cu succes 90,2% din sarcinile impuse pentru o perioadă de trei ore.
Ursula von der Leyen, criticată de diplomați UE pentru depășirea atribuțiilor în politica externă
,Potrivit unor discuții cu diplomați și oficiali europeni citate de Politico, mai multe guverne sunt iritate de modul în care von der Leyen a intervenit în primele zile ale conflictului dintre SUA, Israel și Iran.
Criticii spun că președinta Comisiei Europene ar fi făcut declarații și ar fi purtat discuții cu lideri din statele din Golf fără un mandat clar din partea celor 27 de state membre. Unii diplomați consideră că aceste acțiuni creează confuzie în relațiile externe ale Uniunii. De fapt, rolul de coordonare a politicii externe europene, aparține în mod oficial Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, în prezent Kaja Kallas.
Raport.
Datele publicate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) arată că, în perioada 2021–2025, Germania a ajuns să dețină 5,7% din exporturile globale de armament greu, urcând de pe locul cinci pe locul patru în clasamentul mondial. Volumul livrărilor de arme germane a crescut cu 15% față de perioada 2016–2020. În același timp, comerțul global cu armament greu a crescut cu aproximativ 9%.
SIPRI consideră “armament greu” echipamente militare mai mari decât armele de calibru mic și muniția. În această categorie intră avioane de luptă, drone militare, elicoptere, nave de război, tancuri și sisteme de artilerie.
Un rol important în această creștere l-a avut sprijinul militar acordat Ucrainei. Aproape un sfert din exporturile de armament ale Germaniei, aproximativ 24%, au fost livrate Ucrainei sub formă de ajutor militar. În general, Europa a devenit principala destinație pentru armamentul german, cu 41% din livrări, urmată de Orientul Mijlociu cu 33% și de Asia și Oceania cu 17%.
„Made in Germany” se prăbușește.
Producția industrială a Germaniei a scăzut în ianuarie până la cel mai redus nivel din perioada pandemiei, extinzând declinul de anul trecut.
Viktor Orbán limitează din această noapte prețurile la carburanți.
Ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere ucrainene, explozia prețului internațional al petrolului a ajuns și în Ungaria.
„Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa, așa că guvernul a decis în ședința de astăzi că vom proteja familiile, antreprenorii și fermierii maghiari”, a explicat Viktor Orbán decizia guvernului.
„Pentru a reduce prețurile galopate la combustibil, începând de astăzi, de la miezul nopții, va fi introdus un preț protejat, peste care prețurile de vânzare cu amănuntul pentru toate familiile și întreprinderile maghiare nu pot depăși”, a continuat prim-ministrul.
Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron).
UE are nevoie de un nou Orban
Președintele Zelenski face declarații cu iz extremist. Reflectă aceste declarații o realitate ucraineană ascunsă de narațiunea dominanta în presa din UE?
România, împărțită între bogați și săraci.
Află de ce bogății devin tot mai bogați în România, iar restul rămân săraci. Descoperă secretele care fac prăpastia economică tot mai adâncă!
Economia României este deja în recesiune: consumul scade, iar angajările încetinesc
Economia României traversează deja o perioadă de recesiune, resimțită de companii din mai multe sectoare, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al unui climat economic incert. Marile rețele de retail, centrele comerciale, magazinele stradale, jucătorii din online, restaurantele și cafenelele încep să resimtă tot mai puternic scăderea consumului, potrivit analistului economic Cristian Hostiuc.
Se oprește producția la DACIA: Cine sunt angajații care primesc 24 de zile libere!
Salariații de pe platforma industrială Dacia din Mioveni, în special cei care lucrează în cadrul Uzinei de Vehicule și la Direcția Logistică România, vor beneficia de un total de 24 de zile de concediu de odihnă colectiv pe parcursul anului 2026.
Conducerea companiei a precizat că această planificare a fost stabilită pentru a sincroniza ritmul producției cu cererea actuală de pe piața auto. Decizia a fost luată în urma consultărilor cu reprezentanții Sindicatului Autoturisme Dacia.
Tineretul USR îl glorifică pe Ministrul Radu Miruță și-l portretizează ca erou salvator al țării într-un clip care a încins internetul
@usrtineret Cu el suntem mereu în siguranță #usr #usrtineret #fyp #romania #foryoupage
USR Tineret a postat un videoclip pe TikTok care a devenit imediat viral și a stârnit zeci de reacții, cu Radu Miruță, ministrul Apărării, în prim-plan. Tinereul USR l-a glorificat pe Miruță și l-a portretizat ca erou salvator al țării, iar reacțiile nu au întârziat să apară.
Miruță, personaj principal într-un clip devenit viral pe TikTok
În videoclip, pe un fundal în care se observă și steagul României, apare textul: „Nu ți-e teamă? Stai în România.”, urmat de răspunsul: „Nu, pentru că știu cine mă apără”, însoțit de poze cu Radu Miruță. În descrierea postării, USR Tineret a adăugat: „Cu el suntem mereu în siguranță”, referindu-se la ministrul Apărării.
Puls VALUTAR / Statul nu s-a putut imprumuta din piata locala
Perspectiva mentinerii inflatiei la cote mai mari decat cele anticipate de BNR, care vedea o cadere brusca a inflatiei incepand cu a doua parte a anului, a provocat cresterea dobanzilor interbancare.
Un oraș din România instalează radare care schimbă semaforul pe roșu când șoferii depășesc viteza
Radare care schimbă automat semaforul pe roșu când detectează viteza excesivă vor fi instalate în mai multe intersecții din Brașov, conform Primăriei.
Radarele vor fi montate la trecerile pentru pietoni din zone aglomerate. Când un șofer depășește viteza permisă, semaforul trece automat pe roșu.
Laurențiu Bălașa și Marius Iordache, Bible Chat, sunt Antreprenorii anului 2025 în România
Laurențiu Bălașa, CEO Bible Chat, și Marius Iordache, CTO Bible Chat, au fost desemnați câștigătorii competiției EY Entrepreneur Of The Year™ România 2025. Antreprenorii au concurat pentru marele titlu alături de alți 16 lideri de business și vor reprezenta România în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year™, din mai 2026.
Pensionară din Timișoara, salvată de polițiști după ce și-a uitat „viața” în tramvai: „Aveam totul în acea sacoșă!”
O pensionară din Timișoara și-a recuperat miraculos sacoșa cu bani, acte și chei, uitată în tramvaiul 9. Află cum au reușit polițiștii locali să salveze situația și ce obiecte de valoare au fost returnate intacte.
Sterilizare gratuită pentru 700 de câini și 300 de pisici.
Primăria Timișoara pregătește un nou program de sterilizare gratuită pentru câini și pisici de rasă comună sau metiși, destinat tuturor proprietarilor din oraș. Municipalitatea vrea să suporte costurile pentru aproximativ 1.000 de animale și caută cabinete veterinare partenere pentru următorii doi ani.
Mai multă siguranță în trafic.
Municipalitatea va începe în luna martie lucrările pentru semaforizarea intersecției, respectiv realizarea fundațiilor, trasarea rețelelor electrice și de comunicații și amplasarea stâlpilor. Primele intervenții, realizate de Societatea Drumuri Municipale, sunt programate pentru 16 martie, cu păstrarea configurației intersecției. Lucrările fac parte din programul Primăriei de creștere a siguranței în trafic pentru toți participanții: modernizarea iluminatului […]
Programul de lucrări al SDM în ziua de 10 martie 2026
Ce facem astăzi, 10 martie 2026, în Timișoara?
Marți, 10 martie, puteți merge la o dublă lansare de carte, la teatru, la expoziții sau să vă jucați remi în oraș.
