V-ați întrebat vreodată de ce există iod în sare?
Și, mai ales, ce legătură ar putea avea iodul cu faptul că, indiferent ce facem în țara asta, rezultatele sunt — cum să spunem elegant — mai degrabă modeste?
Pentru răspuns, trebuie să ne întoarcem puțin în timp, la un nume pe care mulți îl recunosc vag din manuale sau din denumirea unui spital: C. I. Parhon.
Constantin Ion Parhon (1874–1969), academician, profesor universitar la București și, fără exagerare, părintele endocrinologiei românești, a publicat în 1909 primul tratat de endocrinologie din lume, intitulat sugestiv Secrețiile interne.
Împreună cu colegul său Ștefan Milcu, Parhon a studiat un fenomen răspândit și devastator: cretinismul endemic, cunoscut mai târziu sub numele de distrofie endemică tireopată (DET).
Nu era doar o boală a tiroidei, ci și o formă de injustiție nutrițională.
Soluția lor, pentru anii ’50, era aproape revoluționară: iodarea sării și administrarea de iodură de potasiu gravidelor și copiilor din zonele afectate.
Simplu, eficient și, în teorie, capabil să ridice nivelul intelectual al unei generații întregi.
Pentru o vreme, părea că destinul poporului se îndepărta de umbra cretinismului endemic și se îndrepta către un viitor… mai puțin cretin.
Apoi, progresul tehnologic și agricultura intensivă au adus cu ele îngrășămintele chimice, iar iodul din sol, mai ales în zonele de câmpie, a început să fie „capturat” de nitrați, devenind inutilizabil pentru organism.
Astfel, regiuni considerate inițial sigure au redevenit, surpriză, endemice.
Deficitul de iod nu e o glumă: fără el, dezvoltarea fizică și intelectuală a copiilor are de suferit sever.
Cretinismul congenital înseamnă exact asta — un prejudiciu ireversibil asupra minții și corpului, transmis din cea mai fragedă vârstă.
Sărim acum în prezent.
Andrei Caramitru atrage atenția că România se află „aproape la coada Europei” în privința IQ-ului mediu, estimat între 87 și 91.
Mai exact, 40% dintre români sunt în zona de analfabetism funcțional (IQ sub 85), iar 15% în zona retardului mintal clinic (IQ sub 75).
Cu alte cuvinte, 55% din populație are un potențial intelectual atât de limitat încât, indiferent cât investim în școli, rezultatul e previzibil: cu toate că se cheltuie sume imense semnificative pentru a-i trece prin diferite forme de învățământ, oamenii ăștia pur și simplu nu dispun de capacitatea intelectială necesară pentru a înțelege cu adevărat ce au învățat.
Poate au memorie, ceea ce le permite să rețină informația și să treacă prin examene, dar memoria nu înseamnă inteligență.
Așa că, în mod ironic, ne întoarcem exact la punctul de plecare: mare parte din problemele României — de la abandon școlar până la lipsa de performanță generală — s-ar putea să nu vină din politică, economie sau istorie, ci din ceva infinit mai banal: lipsa iodului din alimentație.
*
Există totuși, chiar și pentru cei care fac parte din acel onorabil procent de 55%, o șansă de a-și masca deficiența de iod: imitarea.
Nu e nevoie să fii un geniu pentru asta — e suficient să fii un observator atent și să știi de unde să copiezi.
Am să dau un exemplu personal.
În clasele I-IV, deși carnetul meu de note arăta doar 10 după 10, nu eram tocmai un elev model.
Încercam să nu mă fac de rușine, dar, să fim sinceri, nivelul real era mediocru.
Aveam însă o colegă — Ciupe Nicoleta — care aparținea unei alte specii școlare.
Făcea parte din vârful piramidei intelectuale: părinți intelectuali, grijulii, implicați, și, pe deasupra, mai era și drăguță.
Cu alte cuvinte, avea tot ce îi trebuie unui elev pentru a reuși, inclusiv vocabular cu „culmi mărețe” și „peisaje spectaculoase”.
Prin clasa a II-a sau a III-a, am hotărât că e momentul să încerc și eu metoda „așa face Nicoleta”.
Dacă ea, într-o compunere despre vacanță, scria despre culmile mărețe ale munților și vulturii care survolau deasupra acestora, văzuți la Brașov, eu scriam despre culmile munților și vulturii de la Sinaia, că tot am fost acolo în vacanță. Imitația era destul de grosolană, dar, spre surprinderea mea, ținea. Învățătoarea era încântată, iar eu primeam un 10.
Important e însă să-ți alegi corect modelele. Puteam să-l iau ca model pe Jaga, un elev mai mare, un fel de derbedeu urban, devenit ulterior vestit în Timișoara pentru contribuțiile sale la viața de cartier. Sau puteam să copiez un coleg care își povestea vacanța la bunici, cu găini, porci și țuică în oale emailate.
Dar succesul ar fi fost mult mai modest — și poate și nota.
Aceeași regulă se aplică, culmea, și în politică.
Unii își aleg ca model pe Marx, alții pe Elon Musk.
Unii preferă o doamnă blondă, coruptă până în măduva oaselor, dar cu zâmbet de talk-show, alții pe clownul clasei.
Și, desigur, există mereu cineva dispus să-l ia ca model pe Goebbels — pentru că, nu-i așa, și propaganda e o formă de „compunere creativă”.
Important este să-ți alegi modelele corecte, nu pe cele corecte politic.
Cine știe, poate că până și alegerea modelelor are o legătură cu… iodul.
Căci dacă nu-ți hrănești tiroida cum trebuie, riști să-ți hrănești greșit inspirația și să râdă lumea de tine.
***
De ce nu a semnat Viktor Orban declarația UE privind Ucraina
Premierul ungar Viktor Orban a explicat într-o postare motivele pentru care nu a semnat declarația UE potrivit căreia ”ucrainenii trebuie să aibă libertatea de a-și decide viitorul”, transmite MTI.
Declarația UE ”încearcă să stabilească o serie de condiții pentru o întâlnire la care liderii UE nici măcar nu au fost invitați. Este suficient de trist că UE a fost ținută pe tușă. Mai rău de atât pentru noi ar fi să dăm instrucțiuni de pe bancă. Singura măsură rezonabilă pentru liderii UE ar fi convocarea unei întâlniri UE-Rusia pe modelul summitului SUA-Rusia. Dați o șansă păcii!”, a scris Orban.
Nicușor Dan a semnat și a vorbit cu Zelenski: ”Vom continua să susținem Ucraina” (update)
Președintele Nicușor Dan a transmis marți că a semnat, împreună cu ceilalți lideri europeni, declarația comună care afirmă că ”pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”.
Mugur Isărescu: „Rata anuală a inflației a urcat la 7,84%”.
Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,6%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, arată date noi publicate de INS.
În acest context, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, prezintă marți date noi privind inflația, în raportul trimestrial.
Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi a aprobat, în şedinţa de politică monetară şi Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2025.
Documentul include cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Rata anuală a inflaţiei indică un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor, de la 1 august.
Dacă Guvernul României nu înțelege că luna de miere s-a terminat, avem o mare problemă
Dacă Guvernul României nu înțelege că luna de miere s-a terminat, avem o mare problemă. Și se vede azi, din discuția cu pilonul 2/ pensiile administrate privat. Pentru că lumea în România suportă multe. Și înțelege multe. Dar cred că nu suportă aroganța. Care uneori se traduce și din „lasă că înțelegeți voi”.
Budăi: Impozitarea progresivă asigură venituri în plus mai mari decât pachetele 1 și 2
Impozitarea progresivă asigură venituri în plus la buget mai mari decât pachetele 1 și 2 de măsuri propuse de premierul Ilie Bolojan, anunță fostul ministru al Muncii, deputatul Marius Budăi.
Potrivit unei postări făcute de acesta pe contul său de Facebook, introducerea impozitului progresiv ar conduce la atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare de 59 de miliarde de lei anual.
Fostul ministru consideră că o astfel de măsură se impune cu atât mai mult cu cât foarte multe state dezvoltate din Uniunea Europeană aplică impozite graduale, în funcție de venituri.
Șoc! Cornel Nistorescu acuză liderii României de incompetență: Oana Țoiu și Nicușor Dan nu pot vorbi la microfon, România fără poziție față de Ucraina și SUA
Într-o ediție transmisă în direct de Gândul, jurnalistul Cornel Nistorescu a criticat conducerea politică actuală a României, acuzând-o de lipsă de experiență și viziune, și a menționat că Oana Țoiu și Nicușor Dan nu pot exprima o poziție clară a țării pe plan internațional. Emisiunea, prezentată de Marius Tucă, este disponibilă integral înregistrată aici.
Nistorescu a subliniat că liderii actuali nu reușesc să formuleze idei proprii în afara mesajelor oficiale redactate de alții, evidențiind în special lipsa unei poziții coerente a României față de Ucraina.
Să băgăm cultura în duba SIE
Pentru o mai bună promovare a culturii românești peste hotare, e foarte probabil ca Institutul Cultural Român să treacă printr-un proces în care i se vor pune ochi albaștri. Căci, sub pretextul reformei, cultura va intra – ca în orice perioadă de recesiune ori cu măsuri de austeritate – în tradiționala logică a lui merge și așa, că așa e mai bine. Și-apoi, cui nu-i plac ochii albaștri?
Andrei Caramitru, semnal de alarmă despre IQ-ul românilor: „Se rezolvă doar cu iod”
Economistul Andrei Caramitru a publicat pe Facebook o analiză în care afirmă că România se confruntă cu un nivel scăzut al IQ-ului mediu, situat între 87 și 91. „Aproape ultimii din Europa”, spune el, citând date din testele PISA și din studii internaționale.
Critică la adresa teoriei generale a lui Keynes în lumina realităților economice și a reflecțiilor lui Ravelstein
Într-un orășel britanic uitat de ploaie și de timp, lumea parcă și-a pierdut puterea de a mai spera.
Statistic, locuitorii judeţului Timiş sunt cu 70% mai sănătoşi decât anul trecut.
„Salut, ce mai faci?”; „OK, merg să-mi scot un medical, plec câteva zile la mare”. Un dialog absolut banal în România de azi, pe care foarte probabil l-aţi auzit de nenumărate ori. Să obţii un concediu medical ajunsese o chestiune la fel de normală ca şi cum ai merge la buticul din colţ să cumperi…
Cazarma pompierilor din Iosefin, monument istoric, aproape de finalul reabilitării
În aproximativ două luni ar urma să fie finalizată reabilitarea clădirii monument istoric în care funcționează Detașamentul 2 Pompieri din cadrul ISU Timiș. „În momentul de față, stadiul fizic al lucrărilor de construire este de 78%, fiind realizate următoarele intervenții: consolidarea structurii de rezistență a clădirii, anveloparea la interior, refacerea instalațiilor electrice și sanitare, schimbarea […]
Avem primele desene.
TIMIȘOARA. Greu se naște proiectul de regenerare a încă unei zone din centrul Timișoarei pe care administrația Fritz vrea să o transforme parțial într-una pietonală, plan care datează încă din 2015, din vremea când se apropia de final prima etapă de acest fel, care a dus la schimbarea totală la față a cartierului Cetate, din care […]
Cu vaporetto de la Timișoara la Utvin.
Ce facem astăzi, 13 august 2025, în Timișoara?
Miercuri, 13 august, puteți merge la un recital de jazz, să dansați pe muzică latino sau să participați la tururi ghidate.
