Această revistă a presei ar trebui să înceapă, fără îndoială, cu articolul lui Marian Nazat, care explorează ciclul măriri și decăderii civilizațiilor. Din această perspectivă, putem înțelege mai clar evenimentele din Ucraina, Gaza, Liban, Siria, Japonia și Europa.
Spre deosebire de perioada în care au avut loc evenimentele din Cuba sau Guatemala, „invaziile” contemporane nu mai sunt purtate exclusiv cu arme și soldați, strategiile au devenit mult mai subtile și sofisticate.
Astăzi, „misionarii” nu mai sunt cei care predică religie, ci cei care modelează mentalități și conștiințe. Aceștia induc anumite idei în rândul maselor, transformându-le în instrumente docile ale puterii, capabile să voteze fără discernământ pentru cei care le dictează viitorul.
Într-o etapă următoare, apar „inițiații” din diverse organizații, care introduc mecanisme subtile de influență și control. Banii intră în joc pentru a susține politicienii obedienți, care, ajunși în funcții-cheie, devin niște veritabile „Sisteme Patriot” în slujba marilor interese globale.
Inițial, totul pare să funcționeze bine. În centrul orașului, în Piața Unirii, terasele sunt pline de oameni la ore la care majoritatea ar trebui să fie la muncă. Mâncăm ciorbă rădăuțeană, organizăm festivaluri fastuoase și risipim bani pe evenimente care nu aduc o valoare reală.
Însă această aparentă bunăstare este doar un văl care ascunde realitatea. În spatele fiecărui om care savurează o cafea la preț de lux, se află zeci de alți oameni care se trezesc dis-de-dimineață să muncească în fabrici, pe șantiere sau în marile lanțuri de retail. Ei sunt invizibili, pentru că ziua lor începe mult înaintea noastră și nu își permit luxul unei cafele la terasă.
La periferia orașului, în spatele fiecărui bloc nou construit, se ascund poveștile a zeci de familii care își plătesc chirii ce consumă o bună parte din venitul lunar, fără perspectiva unei locuințe proprii.
Treptat, devenim tot mai dependenți de acești „invadatori” economici.
Iar atunci când profiturile lor scad, nici nouă nu ne mai merge bine. Nu vă imaginați că marile corporații vor suferi pierderi în tăcere – sacrificiul va cădea mereu asupra noastră. Pe măsură ce afacerile se contractă, nivelul de trai se deteriorează inevitabil, lăsându-ne captivi într-un sistem în care marile puteri economice ne controlează viețile, iar iluzia prosperității noastre dispare la fel de repede cum a apărut.
*
Următorul articol remarcabil, nu doar prin conținutul său, ci și prin curajul autorului de a expune adevărul, este cel semnat de Ion Cristoiu. Acesta aduce în discuție o figură emblematică a istoriei contemporane: Karol Józef Wojtyła, cunoscut mai târziu sub numele de Papa Ioan Paul al II-lea.
Deși apreciat și venerat pentru eforturile sale neobosite în slujba Bisericii și a religiei, Ion Cristoiu subliniază o ironie profundă – acest papă, deși a dedicat întreaga sa viață promovării credinței, nu a reușit să înțeleagă esența adevăratei spiritualități.
Karol Wojtyła a fost un campion al religiei organizate, un lider care și-a asumat responsabilitatea de a proteja și promova valorile catolicismului într-o lume tot mai secularizată.
El a navigat cu abilitate printre provocările politice și sociale ale vremii, a influențat lideri globali și a jucat un rol esențial în căderea comunismului în Europa de Est.
Cu toate acestea, în timp ce Papa Ioan Paul al II-lea a luptat pentru apărarea doctrinei și a dogmelor bisericești, el nu a reușit să capteze în întregime natura profundă a credinței – iubirea dintre oameni și compasiunea, care transcende ritualurile și structurile formale ale religiei.
*
În cadrul unei recente ședințe a Consiliului Local, s-a discutat din nou despre un subiect important mai ales pentru „vechii timișoreni”: cum un bun care aparținea comunității a fost înstrăinat. Vorbim aici despre concesionarea Ștrandului Tineretului, un loc care a fost odată un simbol al orașului.
Se pomenea în acea ședintă despre niște lucruri care sunt de fapt grave fapte de corupție, primarul din acea vreme a făcut ce a făcut în schimbul asigurării de sprijin electoral.
Dar este esențial să înțelegem că acest primar nu a acționat singur în luarea deciziilor controversate. Fiecare hotărâre luată a fost, de fapt, validată de un Consiliu Local, adică de un grup de oameni aleși de noi, cetățenii. Aceștia, în loc să-și facă datoria de a proteja interesele publice, au devenit complici la această afacere dubioasă.
Fie că au acționat din neglijență, fie că au fost și ei implicați direct, responsabilitatea pentru paguba produsă nu poate fi atribuită doar unei singure persoane.
Acum, comunitatea nu poate decât să privească cu speranță spre instituțiile statului, în așteptarea ca acestea să își facă treaba, să corecteze greșelile trecutului și să recupereze pagubele de la cei vinovați.
***
Planul de victorie al lui Zelenski, o „pledoarie reambalată” pentru mai multe arme, susțin oficiali americani
Administrația președintelui american Joe Biden își exprimă îngrijorarea cu privire la planul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a câștiga războiul împotriva Rusiei, considerându-l insuficient de detaliat.
În plin război cu Hezbollah și Hamas, Israelul anunță că a primit un ajutor militar de 8,7 miliarde de dolari de la SUA
Ministerul israelian al Apărării anunțat, joi, că a făcut un nou pachet de ajutor militar american, în valoare de 8,7 miliarde de dolari, „în sprijinul efortului militar în curs al Israelului”, în plină escaladare cu gruparea libaneză Hezbollah și în război în Gaza, relatează AFP
Cursa de conducere a Japoniei este un spectacol de păpuși
Este din nou sezonul electoral în Japonia — cam. Un nou prim-ministru urmează să fie ales pe 27 septembrie. În realitate, însă, cursa este o farsă, iar democrația Japoniei este o farsă. Washington dă focul aici.
Politicienii din Partidul Liberal Democrat (LDP) de guvernământ, în special cei care luptă pentru postul de top, nu îndrăznesc însă să menționeze asta. Există o tăcere asurzitoare în jurul faptului că Japonia este pionul imperial al Washingtonului – o tăcere făcută cu atât mai necesară pentru că LDP a fost creat și încă există pentru a menține Japonia sub controlul Washingtonului.
DUPLICITATEA OLANDEZĂ: Sângeroasa mafie olandeză dă foc Germaniei
Poliția germană avertizează că rețelele olandeze de crimă organizată se deplasează în Germania. La Köln a avut loc o serie de explozii, transmite DW. Anchetatorii cred că toate aceste infracțiuni au fost comise de așa-numita „mafie Mocro” – un termen generic adoptat de presă – atât în Țările de Jos, cât și în Germania
Avertismentul economistului Radu Georgescu: „România e într-o bulă imobiliară mai mare decât în 2008”
Economistul Radu Georgescu susține că există toată ingredientele declanșării unei crize imobiliare mai mari chiar decât cea din 2008. „E similar cu schemele Ponzi, bulele cresc atâta timp cât intra noi veniți în sistem. Când nu mai intra noi veniți, bula se sparge”, explică el.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut în primele şapte luni ale anului
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a scăzut, în primele şapte luni ale anului comparativ cu perioada similară din 2023, atât ca serie brută cu 0,7%, cât şi ca serie ajustată cu 0,5%, arată datele publicate joi de INS.
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor, în scădere în primele şapte luni
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a scăzut, în primele şapte luni din 2024 comparativ cu perioada similară a anului trecut, atât ca serie brută cu 1,1%, cât şi ca serie ajustată cu 0,6%, potrivit INS.
Vremuri grele pentru industria de componente auto.
Schaeffler România, subsidiară locală a grupului german Schaeffler cu afaceri globale de 16,3 mld. euro şi peste 83.000 de angajaţi în 2023, are în plan implementarea mai multor soluţii de reducere a costurilor în perioada imediat următoare, pe măsură ce industria auto nu revine nici la patru ani de la pandemie la volumele de dinainte.
Portretul-robot al angajatului român, lovit de revoluția AI: cine se teme și cine stă liniștit
Mai mult decât atât, în spațiul românesc, opiniile pesimiste referitoare la fenomenul concedierilor din IT sau spargerea bulei din domeniu nu aduc în prim-plan perspectivele pe termen lung ale dezvoltării industriei: mai puțini angajați, dar mai bine pregătiți?; mai puțini angajați, dar cu o înțelegere profundă a întregului proces, de la colectarea datelor la dezvoltarea instrumentelor de AI?
Există delimitări tehnice între aceste două domenii, iar impactul în economie, deși greu de măsurat cantitativ, ține atât de orizontul de timp al aplicării instrumentelor AI și Data Science, cât și de caracterul permanent sau, dimpotrivă, temporar al acestora.
Klaus Werner sau Salamul de Siviu
La data scrierii acestui text (23 septembrie 2024), mai erau până în ziua alegerilor parlamentare (1 decembrie 2024) două luni și opt zile sau nouă săptămâni și șase zile. O perioadă de timp mai mică de șase luni și, cu siguranță, mult mai mică decât un an sau chiar doi ani.
Marian Nazat: SUA, for ever!
PROLOG
În anii ’40, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scriitorul englez Philip Guedalla a publicat volumul Men of war, în care, referindu-se la turci, observa „că invaziile barbare în Europa au venit întotdeauna, în secolele antice, din Orient, pentru simplul motiv că, înainte de descoperirea Americii, ele nu puteau veni în Europa din nicio altă parte”[1].
În 1961, anul nașterii mele, Golful Porcilor (ce „onomastică” premonitorie!) a devenit scena unei diversiuni ordinare. Planul inițial prevedea „ca un mic grup de rebeli să fie debarcat lângă munții din Cuba. Ei ar fi trebuit să fie semințele insurgenţei care să-l înlăture pe Fidel Castro de la putere. Planul era modelat după un program CIA de mare succes, care dusese la răsturnarea guvernului de stânga al Guatemalei câţiva ani mai devreme. În mare parte, erau chiar aceiași oameni. Ambele planuri au fost gândite de Richard Bissel, șeful operaţiunilor sub acoperire ale CIA. Bissell își dovedise până atunci întreaga măsură a inteligenţei sale sclipitoare. Din momentul în care preluase proiectul în timpul administraţiei Eisenhower, toată lumea fusese sigură că soarta lui Castro era pecetluită.
Ion Cristoiu: Biserica va regreta mult hulitele vremi ale comunismului
Strandul Tineretului și Concesionarea sa Controversată de către Nicolae Gavra și Sorin Suru
În cadrul unei recente ședințe de Consiliu Local din Timișoara, consilierul Lucian Căldăraru a adus în discuție o problemă mai veche și sensibilă pentru oraș – situația Strandului Tineretului, concesionat în 2004 de către fostul patron al postului de televiziune Analog TV, Nicolae Gavra. Această concesiune a ridicat numeroase semne de întrebare de-a lungul anilor, din cauza deteriorării vizibile a fostului complex de agrement și a lipsei investițiilor promise.
Concesiunea și susținerea politică
Potrivit celor discutate în ședința Consiliului Local, concesionarea Strandului Tineretului către Nicolae Gavra a avut loc în urma susținerii politice pe care acesta a oferit-o primarului ales al Timișoarei la acea vreme. Se pare că, în schimbul sprijinului electoral, Gavra a primit controlul asupra acestui spațiu de agrement important pentru comunitate. În acest sens, Televiziunea Analog, deținută de Nicolae Gavra, a avut un rol central în campania care l-a adus la putere pe primar, fiind folosită ca platformă de promovare.
Distrugerea Strandului Tineretului
După preluarea controlului asupra Strandului Tineretului, una dintre primele acțiuni ale lui Nicolae Gavra a fost acoperirea bazinelor cu pământ, distrugând în mod ireversibil structurile existente. Această intervenție a marcat începutul unei perioade de degradare pentru strand, iar lipsa unor investiții semnificative în modernizarea și reabilitarea acestuia a stârnit numeroase nemulțumiri în rândul comunității locale.
Conform discuțiilor din Consiliul Local, Nicolae Gavra și asociatul său, Sorin Suru, nu au respectat clauzele contractului de concesiune, care presupuneau investiții în revitalizarea strandului. Aceștia au motivat lipsa investițiilor prin faptul că nu li s-a permis să construiască hoteluri și restaurante pe terenul respectiv, condiție care, din punctul lor de vedere, ar fi fost esențială pentru viabilitatea proiectului.
