Am citit în urmă cu mulți ani undeva, într-o carte, despre întâlnirea dintre un reporter român și conducătorul de atunci al Chinei. Povestea a avut loc cândva în anii ‘80.
În acea perioadă în China se lansase un set de măsuri economice revoluționare, țăraniilor li se permisese să lucreze cât pământ puteau, și să câștige cât tot cât puteau, singura condiție fiind că 30% din producție trebuia vândută statului cu un preț “de mercurial”.
Se dăduse frâu liber inițiativei private, cine știa să facă ceva, era lăsat să facă. Dacă o anumită inițiativă necesita investiții mari, întreprinzătorul prezenta proiectul la o agenția a statului, iar statul, prin lege era obligat ca în 6 luni să rezolve problema. Exista și aici o condiție, dacă investiția necesita importuri din alte țări era necesar ca ceea ce producea întreprinderea respectivă să poată fi vândut astfel încât valuta respectivă să poată fi recuperată într-o anumită perioadă. Întreprinderile străine au fost încurajate să-și deschidă filiale în China, în condiții avantajoase atât pentru firmele respective cât și pentru poporul chinez.
Statul ajuta, cu know-how, cu bani, cu personal de specialitate, pe oricine dorea să facă ceva.
Vânzătorii de ceai au ajuns să fabrice Coca Cola, mici meșteșugari și-au făcut făbricuțe în care se fabricau minunatele stilouri chinezești, sau radiocasetofoane cu LED-uri. La țară colectivitățile își făceau făbrici în care se fabricau televizoare color.
– Bine, întreabă reporterul, dar ce facem cu doctrina comunistă, practic ați creat un fel de capitalism.
– Eu în calitate de conducător al țării am datoria de a mă asigura că mâine peste un miliard de locuitori au un blid de orez pe masă. Când am rezolvat problema asta mă voi gândi și la doctrină.
Măsurile luate au avut un impact atât de puternic încât au provocat o explozie nu numai în China ci și pe întreaga planetă. Producția agricolă a crescut de zeci de ori, despre producția industrială nici nu mai are rost să vorbim, la ora actuală China produce orice, de la ace cu gămălie până la rachete care zboară în cosmos.
Dacă ne uităm în jur vom constata că orice obiect pe care îl vedem, televizorul, telefonul, autoturismul, tapetul sau vopseaua de pe perete, mobila, hainele, totul este produs acolo sau are o componentă care provine din China. Nu de mult chinezii și-au înfipt steagul pe Lună.
Și iată, astăzi citim că visul acelui om s-a împlinit, chinezii nu mai sunt poporul a cărui principală grijă era un blid de orez pe masă ci s-a ajuns ca mai mult de jumătate din ei să fie supraponderali.
Imaginați-vă unde am ajunge și noi, că nu suntem mai proști decât alții, dacă la fiecare firmă, mică, mare, ar veni cineva din partea statului și ar spune “am venit să vă ajut, spuneți-mi ce aveți nevoie, poate aveți o datorie pe care e greu să o plătiți, poate nu câștigați destul pentru a fi fericiți, poate aveți nevoie de un sediu sau de utilaje noi, hai să stăm la o cafea și să discutăm și după aceea dați-mi un birou și un scaun și nu plec de aici până nu rezolvăm problema. Nu vă costă nimic”.
***
Între 1000 și 7500 de Euro pentru o angajare în spital. Probabil nu în calitate de medic, pentru că mă îndoiesc că cineva ar fi putut crede că o infirmieră și un brancardier pot ajuta pe cineva să ajungă medic.
Dar, dacă cineva dă o șpagă de o mie sau de șapte mii de euro, o face pentru că e aproape sigur că își va scoate banii. Repede.
Voi realizați care este nivelul veniturilor în spitalele românești?
Cei de la Ziua de Vest îi urează domnului Fritz un Crăciun Fericit,
Nu putem decât să ne alătură acestei inițiative și, las că trecem noi împreună peste toate necazurile dom’ primar.
Fröhliche Weihnachten!
***
Preşedintele încă în exerciţiu al Statelor Unite, Donald Trump, continuă să semneze ordine de graţiere pe bandă rulantă. Printre cei care se bucură de clemenţa prezidenţială de data aceasta se numără câteva nume importante din cercul apropiaţilor lui Trump.
Curtea Constituțională din Austria a stabilit, miercuri, că portul obligatoriu al măştii la şcoală şi prezenţa alternativă a elevilor la cursuri sunt dispoziții „ilegale” luate de guvernul austriac în primăvara acestui an, pentru a limita răspândirea COVID-19, relatează Agerpres.
Guvernul Cîțu a fost învestit prin votul Parlamentului, după audieri și dezbateri în ședința de plen care au durat peste 3 ore, cu 260 de voturi „pentru” și 186 „împotrivă”. Miniștrii noului Cabinet au depus jurământul la Palatul Cotroceni la ora 20:00, iar după ora 21:00 a avut loc prima ședință de Guvern condusă de noul premier, Florin Cîțu.
Citu, in prima sedinta de Guvern: Am ajuns si aici. Au fost doua saptamani grele. Sunt sigur ca o sa fie o guvernare stabila si de lunga durata
Guvernul Citu s-a reunit, miercuri seara, in prima sedinta de dupa investire, iar premierul le-a multumit tuturor pentru efortul facut in aceasta perioada.
„Eu cred ca a iesit un proiect bun si frumos pentru Romania, aceasta coalitie de centru-dreapta”, a declarat Florin Citu, aratandu-se convins ca va fi o guvernare stabila si de lunga durata.
Cu câteva minute înainte ca Guvernul Florin Cîțu să primească votul Parlamentului, liderul PLUS Dacian Cioloș se delimita de numirea lui Sorin Cîmpeanu la șefia Educației și arăta voalat cu degetul spre liberali.
„La fel ca o mare parte a societății civile, și eu, personal, am o nemulțumire cu privire la prezența lui Sorin Câmpeanu în Guvern – și, la fel, mulți colegi ai mei. Îl cunosc de multă vreme, dar felul în care a acționat politic și profesional în ultimii ani e departe de ceea ce cred că ar trebui să fie un parcurs politic decent și o referință pentru educația din România”, a scris Dacian Cioloș pe Facebook.
Pacienții cu tuberculoză, tratați în ambulatoriu, beneficiază de indemnizație lunară de hrană
Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a aprobat Ordinul Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru aprobarea Metodologiei și a condițiilor de acordarea a indemnizației lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în
Noul rover trimis de NASA pe Marte urmează să treacă prin cele „șapte minute de groază”
Mai mult de jumătate dintre chinezii de vârstă adultă sunt obezi sau supraponderali
Mai mult de 50% dintre chinezi suferă de obezitate sau sunt supraponderali, scrie într-un raport oficial publicat miercuri. Potrivit documentului, cauzele principale ale acestui fenomen și creșterii sale accelerate sunt creșterea nivelului de trai, lipsa […]
Un ambulanţier din cadrul Serviciului de Ambulanţă Vaslui şi o infirmieră a spitalului din Bârlad au fost trimişi în judecată de procurori sub acuzaţia de trafic de influenţă şi înşelăciune. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ A confundat maşina soţiei şi s-a ales cu dosar penal pentru distrugere… Triplul omor de la Ocniţa: Poliţia a reţinut un supect Un primar care i-a declarat război spitalului din oraş are COVID-19 Parchetul de pe lângă Tribuanlul Vaslui au finalizat în timp record ancheta în cazul celor doi angajaţi care ar fi convins mai multe persoane că le vor ajuta să se angajeze ca asistenţi medicali în schimbul unor şpăgi ce variau între 1.000 şi 7.500 de euro.
De ce a fost condamnat si avocatul printului Paul, in dosarul „Ferma Baneasa”. Robert Rosu, cazul care a incins spiritele in Justitie
Conform anchetatorilor, Robert Rosu stia ca Paul Al Romaniei nu avea niciun drept pentru aceste retrocedari. Totusi, el s-ar fi implicat activ in demersurile de incheiere contracte, transmitere notificari, conform celor convenite cu Truica. Acuzatia de complicitate la abuz in serviciu are legatura cu modul in care i-a determinat pe cei din Consiliul de administratie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti sa dea o decizie in favoarea lui Al Romaniei.
TREI ÎNTREBĂRI. Privind în globul de cristal
Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat.
Cele trei întrebari sunt: 1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020? 3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță?
Crăciunul anului 2020 este primul, din poziția de primar al Timișoarei, al lui Dominic Fritz. Primarul Timișoarei cucerește, adesea, prin expresivitatea sa calină, veselă, senină, uneori, chiar copilăroasă, fără însă a crede că asta ar fi o trăsătură infantilă a structurii sale psiho-caracteriale. Optimismul său este contagios, entuziasmul său, la fel, sinceritatea demersurilor, toate m-au făcut să-l percep, chiar din vara lui 2019, ca pe un om în care merita să investesc încredere, simpatie și susținere.
Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023
Oraşul Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023, în urma deciziei de amendare a acţiunii Capitale Europene ale Culturii votată marţi de Consiliul UE, informează un comunicat al Ministerului Culturii transmis, miercuri, AGERPRES. „Consiliul UE a votat ieri, în unanimitate, Decizia de amendare a acţiunii Capitale Europene ale Culturii, marcând astfel finalizarea procesului legislativ pentru modificarea calendarului viitoarelor titluri, în contextul măsurilor şi restricţiilor impuse de pandemia COVID-19. Astfel, oraşele Galway (Irlanda) şi Rijeka (Croaţia), care şi-au amânat sau anulat evenimentele planificate în acest an, îşi vor continua acţiunile culturale până în 30 aprilie 2021”, se arată în comunicat. Astfel, oraşele care ar fi trebuit să deţină titlul anul viitor vor fi reprogramate, Timişoara şi Elefsina (Grecia) urmând să fie Capitale Europene ale Culturii în 2023, alături de Veszprem (Ungaria), şi să organizeze evenimente culturale de amploare, în condiţii mai sigure pentru artiştii, turiştii şi cetăţenii europeni.
Curs BNR valabil astzăi 24.12.2020
Dincolo de faptul că nu avea nimic din fastul pe care îl are astăzi, Crăciunul în perioada regimului comunist a fost marcat şi de numeroase lipsuri, iar produse pe care astăzi le găsim la discreţie, precum portocalele şi bananele, erau atunci procurate „pe sub mână” sau după stat la cozi interminabile.
Cușetă și restaurant. Cum arăta călătoria cu avionul de lux Pan Am Boeing 377 în 1950
Pan Am Boeing 377 a reprezentat în trecut simbolul luxului în materie de aeronave, iar pentru pasagerii care îl alegeau, călătoria era precum o mică vacanță pe cer. Boeing 377 oferea condițiile de a servi o masă savuroasă la restaurantul francez de la bord, dar și posibilitatea de a dormi pe toată durata călătoriei în paturile din compartimentele fiecărui pasager, scrie CNN.
Avionul a fost excelent pentru zborurile transatlantice din 1950, întrucât, pe lângă facilitățile pe care le punea la dispoziție, putea găzdui până la 100 de pasageri, iar viteza cu care se deplasa era de peste 483 de km/h.
Mâncarea servită la bord era oferită de restaurantul francez Maxim’s de Paris, care punea la dispoziție meniuri de lux. Avioanele aveau propriile cuptoare și, de obicei, erau pregătite fruptură de vită și caviar.
Să te gândești astăzi că astfel de condiții erau posibile în trecut ar părea mai degrabă un vis decât realitate. Și totuși, unii oameni au simțit pe pielea lor cum arăta un astfel de zbor, unde dispuneai de mai mult spațiu, paturi pentru dormit, dar și restaurant.
Cum au ajuns Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei
Despre acest ținut, regele afirmă că era situat în Transilvania către cumani și era pustiu și nelocuit. Expresia „țară pustie și nelocuită” înseamnă atât o densitate redusă a populației, cât și un nivel slab al dependenței față de autoritatea regală, fiind un ținut de graniță.
