Egoiștii: Viitorul acestei țări nu are nicio șansă cu această generație
Această generație a vrut să trăiască opulent, să le demonstreze părinților că s-a realizat: de aceea își construiește case supradimensionate, decorate kitschos, de aceea își face poze cu mâncarea multă pe care și-o permite pe unde ajunge prin lume, mai ales la all inclusive, de aceea se plimbă cu cel mai scump avion din lume și trece pe la nevastă pe acasă să le arate vecinilor ce avion și-a tras băiatul.
Meditațiile sunt un moft sau o necesitate, astăzi, când România se laudă cu cel mai mare număr de elevi olimpici internațional, în timp ce înregistrează unele dintre cele mai slabe rezultate la testele PISA? Un profesor de matematică, astăzi pensionar, vorbește despre industria meditațiilor.
Noua lege a educației și profesorașul cel viteaz
Într-un context internațional haotic, în care nimeni (sau aproape nimeni) nu mai știe ce va aduce ziua de mâine, cel dintâi stătător al țărișoarei are o singură obsesie: o nouă lege a educației naționale. Îl înțeleg: la ceva ar trebui să ducă prăfuitul său proiect de țară, pretențios intitulat „România educată”. Cât de instruiți și de educați sunt românii o știm cu toții, iar profesia de dascăl universitar pe care îmi este dat să o fac de peste 23 de ani mă pune în fața unor mari tristeți în această privință. Majoritatea studenților mei de anul I nu înțelege sensul primar a mai bine de două treimi din cuvintele pe care le vehiculez în cadrul prelegerilor de drept administrativ pe cale le țin. Cei mai mulți dintre tinerii bacalaureați scriu prost, nu au lecturi, iar textele fundamentale — dificile, cum altfel? — îi intimidează până la lacrimi.
Oamenii ăștia care urmează cursurile unei facultăți au trebuit să treacă prin ceea ce ar fi trebuit să fie niște filtre.
A fost admiterea într-un liceu, un prim examen prin care ar fi trebuit să se facă departajarea între cei care au o anumită capacitate intelectuală, și deci merită ca statul să investească în pregătirea lor, și ceilalți, care ar fi fost îndrumați către alte forme de calificare. Prin acest prim filtru nu e admisibil să treacă cei care nu au un anumit nivel al limbajului, un anumit nivel de inteligență, un anumit număr de cărți citite, să nu știe când se scrie “sau” sau “s-au”, să aibă cunoștințe elementare de matematici, nu logaritmi sau funcții cu nu știu câte necunoscute, dar cel puțin, dacă li se arată o grămadă de nisip cu o formă oarecum neregulată să fie în stare să-i calculeze volumul.
După aceea a urmat bacalaureatul. Aici deja nivelul de cunoștințe ar trebui să fie mult mai ridicat, oamenii ăia trebuie să se descurce fără probleme, după un scurt stagiu de instruire, pentru a presta o meserie care necesită un nivel de calificare mediu, de exemplu să devină topometriști, desenatori tehnici, operatori care să opereze date cu ajutorul unui calculator, normatori, contabili, să fie în stare să administreze de la A la Z o mică afacere etc.
Și după aceea a fost admiterea în facultate, un filtru prin care săpoată trece doar spuma, probabil 2-3% din toți cei care la un moment dat au terminat 8 clase.
Nu pot să nu mă întreb, cum de acești studenți au reușit să se strecoare prin filtrele astea?
Statisticile companiei arată că, după implementarea platformei, fiecare profesor a economisit 3-4 ore pe săptămână prin introducerea rapidă a notelor și absențelor în catalogul electronic. Alte 3-4 ore au fost câștigate prin diferite automatizări. Iar asta înseamnă o zi de muncă pe săptămână.
Nu contest că un catalog electronic este minunat. Dar eu cred că aceasta ar fi trebuit să fie o aplicație care să fie pusă la dispoziția profesorilor de către Ministerul Învățământului, nu o afacere privată care, așa cum am constatat în cel puțin un caz, am și făcut publică la un moment dat această situație, este finanțătă de către părinții fiecărui elev în parte.
Și pentru că este vorba despre un abonament periodic, nu este de loc o afacere rea.
Autoritățile au anunțat măsuri pentru a stopa dispariția tratamentelor, astfel, taxa clawback ar putea fi redusă cu 15% după mai bine de doi ani de insistențe. Medicamentele vitale pentru români ajung să se găsească din […]
Medicii cer legalizarea canabisului în scop medical
Noi discuții vor avea loc în Parlament, pentru legalizarea canabisului în scopuri medicale. Doctorii îi încurajează pe politicieni să dea aviz pozitiv acestui tratament folosit în întreaga lume, asigurând că stupefiantele prescrise în scopuri medicale nu pot da dependență.
Poate că problema este chiar cea expusă de domnul profesor de mai sus, cum să ai niște procurori sau judecători competenți dacă oamenii ăia au ajuns în facultate fără să cunoască două treimi din sensul primar al cuvintelor.
Așteptăm și părerea lui Cristian Tudor Popescu, doctor în filme. Dacă el spune că este bun putem fi siguri că este vorba despre un film prost. Și invers.
Nu prea mă uit la filme, dar la un moment dat am făcut un fel de experiență. Cel mai lăudat film de către CTP din acel an a fost un film care se numea “Parasites”. Nu am văzut în viață mea un film mai mizerabil, până și filmele cu Marinică Tractoristul din anii ‘50 erau mai bune. În acest film sud-coreean se sugera că oamenii foarte bogați, cel puțin cei din Coreea de Sud, sunt niște oameni extraordinar de buni, plini de compasiune față de cei care nu au avut norocul lor. Doar că sunt puțin prea naivi în bunătatea lor.
Iar oamenii săraci de acolo nu sunt decât un fel de gândaci de bucătărie. Sau șobolani. Paraziți.
Cel de-al doilea film, de data asta foarte criticat de către CTP, era Joker, eu v-am pus aici doar un fel de “cover”, ca să vă fac poftă, dar neapărat să căutați și să vă uitați la filmul ăsta. Dacă sunteți destul de deștepți, probabil că veți ajunge la concluzia că este unul din cele mai bune filme pe care le-ați văzut vreodată. Din nou CTP-ul se înșelase.
Google Maps este una dintre aplicațiile pe care probabil le folosim cel mai des, fie că este vorba să obținem indicații sau să explorăm virtual o locație îndepărtată.
Din când în când mă uit pe Street View să văd cum fac oamenii din alte locuri pentru ca tomberoanele de gunoi să nu stea înșirate pe marginea bulevardelor, cum se întâmplă în orașul nostru.
Le sugerez și celor din primărie, cei care se ocupă de aspectul străzilor și de administrarea gunoaielor, să facă acest lucru. Se pot învăța în felul ăsta o mulțime de lucruri. In poza de mai jos se poate vedea un exemplu din Berlin.
Marele critic literar George Călinescu, cronicar de modă feminină. Ce sfaturi le dădea femeilor
Criticul şi istoricul literar George Călinescu (1899-1965) a fost toată viaţa sa un fin observator al omului, iar opera sa este plină de exemple.
TIMISOARA. Dupa ce a achizitionat cu 20.000 de euro o prima masina prevazuta cu sistem de monitorizare a platii parcarilor din Timisoara, acum administratia Fritz extinde flota de autoutilitare cu ajutorul carora sa ridice din teren autovehicolele celor care n-au achitat un abonament ori un tichet. CITESTE SI: Dupa ce au dat unda verde biciclistilor […]
EXPO MOBILA Timișoara la prima ediţie din 2023, la CRAFT
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş invită publicul la prima ediție din acest an a expoziţiei naţionale dedicată industriei mobilei, EXPO MOBILA Timișoara, organizată în perioada 6 – 9 aprilie 2023, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT din Bdul Eroilor de la Tisa nr.22.
Ce facem astăzi, 13 martie 2023, în Timișoara?
Luni, 13 martie, puteți participa la spectacolul de teatru „Crăiasa Zăpezii” sau la un spectacol de operetă.
