Revista presei – 11.11.2024

Cum să ții copilul în aer liber, cum fac inconștienții ăia în Finlanda?
Dacă răcește?

Pe de altă parte și în acest articol se face aceeași greșeală ca în multe alte articole unde se compară mere cu pere și unde ținem cont de venituri, dar nimeni nu pomenește despre cheltuieli.
Pentru că trebuie să ținem cont că educatorul din Finlanda nu este un imigrant care câștigă acolo și cheltuie aici, în România, ci odată cu veniturile din acea țară va avea și cheltuielile de acolo.

La o privire superficială pare minunat că în Finlanda un educator câștigă 3000 de euro/lună (nu știm dacă net sau brut, așa că luăm în calcul varianta cea mai favorabilă) în timp ce în România cel al unui un educator cu experiență nu depășește 7000 de lei (din nou, nu știm dacă net sau brut).

Dar hai să facem niște calcule simple, să însumăm toate cheltuielile strict necesare, hrană, întreținere, locuință etc. într-un „coș” și să căutăm să aflăm câte astfel de coșuri ar putea fi cumpărate în Finlanda cu 3000 de euro și câte în România cu 7000 de lei. Astfel vom putea afla care este de fapt puterea de cumpărare a unui educator din Finlanda comparată cu cea din România.

Finlanda:
Hrană: ~300–400 euro
Întreținere (utilități, servicii de bază): ~150–200 euro
Locuință (chirii și cheltuieli asociate): ~900–1000 euro
Transport și altele necesare: ~150–200 euro
Total pentru un coș minim: ~1500–1800 euro
Cu un salariu net de 3000 de euro, o persoană ar putea acoperi între 1,7 și 2 coșuri de bază de cheltuieli.

România:
Hrană: ~1000–1500 lei
Întreținere (utilități și alte cheltuieli): ~300–500 lei
Locuință (chirie și alte costuri): ~1500–2000 lei
Transport și altele: ~200–400 lei
Total pentru un coș minim: ~3000–4000 lei
Cu un salariu net de 7000 de lei, o persoană din România ar putea acoperi între 1,7 și 2,3 coșuri de bază de cheltuieli.

De fapt puterea de cumpărare nu este neapărat lucrurl cel mai important.
În Finlanda există multe alte avantaje care fac acea țară de preferat în comparație cu România, lucruri despre care nu se prea pomenește.
Și nu se pomenește pentru că acestea nu țin neapărat de „cantitatea de bani” ci de felul în care se cheltuiesc banii pentru ceva.
– Nivelul de educație este incomparanbil cu cel de la noi. Dar nu pentru că educatorii sau profesorii sunt plătiți mai bine ci pentru că educația se face altfel.
– La fel se întâmplă și cu sistemul de sănătate. Finlanda oferă un sistem de sănătate publică accesibil și eficient, cu servicii medicale finanțate din taxe și accesibile pentru toți cetățenii. Chiar dacă România oferă servicii de sănătate publică gratuite, calitatea acestora variază mult și poate fi limitată, ceea ce duce adesea la costuri suplimentare pentru asistență medicală privată. Din nou, nu pentru că medicii de acolo sunt plătiți mai bine ci pentru că acolo sănătatea este un sistem menit să satisfacă o nevoie a oamenilor, nu să genereze profit.
– Există programe robuste de sprijin social pentru șomaj, maternitate, invaliditate etc., iar aceste ajutoare sunt destinate să mențină o calitate decentă a vieții.
– Calitatea aerului, accesul la natură, și un echilibru mai sănătos între muncă și viață personală sunt priorități în Finlanda. Acest lucru îmbunătățește sănătatea fizică și psihologică a populației și reduce riscul de epuizare profesională.
– Există un nivel mai ridicat de egalitate între cetățeni și o politică activă pentru șanse egale, indiferent de gen, etnie sau statut economic.

*

În aceeași idee, a dezinformării intenționate folosind cifre reale, este și povestea cu cetățenii români care sunt în proporție de 94% proprietari de locuințe.
Este adevărat, probabil că 94% dintre locuințe sunt în proprietate privată.
Dar asta este cu totul altceva.
De fapt, o mare parte a acestor 94% din locuințe sunt deținute de un număr mult mai mic de proprietari și sunt închiriate unora care nu au nici o locuință, în scopul obținerii de venituri fără muncă. Și dacă unii au mai multe înseamnă că alții nu au.
De exemplu, în blocul în care a locuit mama, doar 7 din cele 80 de apartamente sunt în proprietatea celor care locuiesc în ele, în general oameni foarte în vârstă care și-au cumpărat acele apartamente în urmă cu peste 50 de ani. Celelalte sunt locuite de chiriași care nu au o locuință proprie.
Nu ar fi nici o problemă dacă toate aceste venituri din chirii ar fi fiscalizate.
Dar cea mai mare parte nu sunt. Aici ar trebui să umble puțin ANAF-ul, nu să analizeze ce fel de chiloți își cumpără persoanele fizice.

*

Cornel Nistorescu ne reamintește: un antreprenor în covrigărit, un general în rezervă și un preot plasat la Finanțe pregătesc și fundamentează reindustrializarea României.

***

„În 38 de zile ți se taie alocația”. Mesaj pentru Volodimir Zelenski de la noua putere din SUA

Donald Trump Jr, care are o influență mare pe lângă tatăl său, a postat pe Instagram un mesaj pentru Volodimir Zelenski. „În 38 de zile ți se taie alocația” a scris fiul președintelui ales, lângă o fotografie cu un Zelenski supărat.

Trump și-a luat câine-robot pentru a se apăra de așasini. Patrupedul, filmat la Mar-a-Lago VIDEO

Un câine robot a fost văzut în stațiunea Mar-a-Lago a președintelui ales al SUA, Donald Trump, din Palm Beach, Florida. Acesta ar fi parte a unor măsuri de sporire a securității lui Trump după ce a fost victimă a mai multor comploturi de tentative de asasinat în timpul campaniei electorale.

Educația din Finlanda, ruptă din altă lume. Cât câștigă o educatoare și de acei copii nu și se adresează cu ”doamna” 

În Finlanda, timpul petrecut în aer liber este considerat esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Această activitate stimulează creativitatea, întărește sistemul imunitar și dezvoltă mobilitatea.

Ficat artificial, crescut pe Staţia Spaţială Internaţională

Oamenii de ştiinţă au cultivat mai multe organe în miniatură pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care orbitează la aproximativ 400 de km deasupra Pământului.

„Mulți europeni tac legat de ce face Israel în Gaza din echipa de a nu fi numiți antisemiți”, spune un laureat al premiului Nobel 

Abdulrazak Gurnah, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2021, a oferit un amplu interviu pentru Hotnews, în care vorbește despre literatură, dar și despre criza refugiaților și discursurile anti-imigranți din Europa.

Ce fel de campanie electorală este asta?

Mulți dintre cititori nu își imaginează cît de chinuitoare este seceta de subiecte și de dezbateri din societate! Doar accidente, bătăi, incendii, declarații sforăitoare și nenumărate istorioare mondene. Ce să faci cu ele? Nu-i destul de banală viața omului, mai punem și noi o bobiță de zahăr sau un dram de sare? Nu merge! O fac alți colegi cu vîrf și îndesat.

Cînd te gîndești la prima pagină a ziarului sau la deschiderea site-ului îți vine să o iei razna. N-ai despre ce scrie. Nu se întîmplă mare lucru. Și nici dezbateri pe teme importante nu sunt de ilustrat. Pur și simplu nu există. În țara noastră subiectele sufocante sunt de bîrfă, de profeție politică și de situații dramatice. Politica nu trece de zmeură, de smîntînă și de siropuri. În fiecare zi plouă cu promisiuni, cu declarații, cu contre la declarația adversarului, cu atacuri și dezmințiri la atacuri.

Dau totuși peste o știre importantă. Măcar aparent importantă.

„Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a prezentat în ședința PNL – într-o perioadă de pregătire a campaniei electorale – proiectul de reindustrializare a României, care va intra și în coaliție. Pachetul are în vedere industrii importante: metalurgică, apărare, construcții, echipamente electrice, auto, chimică. Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a arătat că Proiectul de reindustrializare a României este unul dintre cele mai importante proiecte ale țării din ultimii 34 ani”.

Sună interesant, mai ales că, de multă vreme, cei de stînga și de vîrsta a treia tot pomenesc cu nostalgie despre industrializarea din vremea lui Nicolae Ceaușescu. De unde i-a venit lui Marcel Boloș ideea cu reindustrializarea? De la Sfînta Evanghelie? Omul a terminat Teologia. De la perioada cît a condus Ministerul Fondurilor Europene? Din cifrele dramatice adunate la Ministerul Finanțelor?

Din cîte s-a văzut, Marcel Boloș este out la economie și la industrie. O fi trecut cu mașina sau cu tramvaiul pe lîngă o fabrică. Cel mult, două sau trei. Atît! I-o fi zis cineva din PNL cite ceva despre industrializare?

-Bagă și tu ceva cu industria!

Ce să înțelegem? Că un antreprenor în covrigărit, un general în rezervă și un preot plasat al Finanțe pregătesc și fundamentează reindustrializarea României?

Măi să fie!

Ori nu știu despre ce vorbesc, ori ne iau de proști!

Masonerie, plagiat și bâlbâială. Casa lui Iohannis. Dar vila lui Ciolacu?

Abia acum au ajuns să se mai și întrebe de ce bagă un vagon de bani în presupusa viitoare casă a lui Iohannis plătită din banii noștri. E vorba despre Ciolacu și Ciucă, cei care se prezintă ca niște nedumeriți din opoziție, nu de oamenii care dețin de ani de zile puterea. Scandalul a ajuns la etapa ”desecretizări” și, nicio surpriză, respectiva renovare înghite milioane de dolari ca pe semințe:

 CCR lovește plafonarea prețului la energie

Dragoș Damian: ‘Traian Băsescu nu este singura victimă a acestor scheme piramidale de vânzări’

Sunt notorii site-urile care vând produse mărci proprii de suplimente alimentare – care, din fericire, nu sunt medicamente – uzurpând nume sau imagini de persoane publice. Sunt cazuri mediatizate de folosire a imaginilor unor medici de renume gen Monica Pop, Mircea Beuran sau Ioan Coman, sau a unor bancheri, inclusiv Mugur Isărescu, în acel caz pentru plasarea unor acțiuni.

Produsele vândute pe aceste site-uri nu pot fi categorisite drept falsificate sau contrafăcute, având în vedere că, așa cum spuneam, sunt mărci proprii, însă compoziția este neverificată, cel puțîn dubioasă, iar efectele sunt inexistente – asta în cazul în care folosirea lor nu duce de fapt tocmai la probleme de sănătate.

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor”

…nu se poate deduce că nu avem o criză a locuirii. Din contră, trebuie să înțelegem că ea există și se leagă de stocul foarte redus de locuințe în proprietate publică, și desigur de ceea ce se întâmplă cu proprietățile private, cine le face, cum, de ce, cum se tranzacționează sau speculează ele, cum devin nu doar marfă, ci și o anumită clasă de active care aduc venituri proprietarilor fără ca aceștia să lucreze.
Tot în ideea de mai sus, de a sugera că nu există nicio problemă aici, firma de consultanță Deloitte plasează România printre țările cu cele mai accesibile locuințe, comparând prețurile pe metru pătrat, fără luarea în considerare a veniturilor

Recalcularea pensiilor, prevăzută în Biblie