Marketing.
Țin minte că la începutul anilor ‘70 femeile cu păr pe picioare erau ceva normal. Aveau mai mult sau mai puțin păr pe picioare și mamele noastre, și profesoarele, și femeile de pe stradă. Era moda mini pe atunci (da, și profesoarele mai purtau mini), așa că, mai ales vara, vedeam părul ăla. Și totuși ne plăceau. Țin minte că la Generală 18 era o fată, cu un an mai mică, care avea chiar foarte mult păr pe picioare, dar în ciuda acestui fapt era destul de apreciată. Probabil pentru că atunci când o mângâiai pe picioare aveai aceeași senzație că atunci când mângâiai un cățel sau o pisică.
Moda epilatului a apărut tot datorită marketingului, în acest fel producătorii de aparate pentru bărbierit pur și simplu și-au dublat clientela.
În anii ‘60 nici mirosurile nu constituiau o problemă, oamenii știau că au miros (îl au și acum numai că nu ne percepem propriul miros, e ca și cu flatulențele, ale noastre miros, ale altora put), dar asta nu era considerată o problemă. Se mai foloseau apă de colonie, parfumuri, când mergeai la o întâlnire, ceva, în rest, când mergeai la serviciu, de exemplu, nu îți ascundeai mirosul. Și gândiți-vă că în anii ‘60 erau puțini cei care beneficiau de apă curentă în casă, apa era adusă de multe ori de la cișmelele stradale, uneori de la distanțe de câteva sute de metri, așa că era rară. În consecință oamenii miroseau, nu glumă.
La noi moda cu sprayurile deodorante a apărut tot în anii ‘70, cam pe atunci cred că au apărut și sprayurile românești, inclusiv spray pentru gură. În loc de spălat pe dinți și apă de gură, puf și putoarea dinților stricați, pentru că nici spălatul pe dinți nu era pe atunci un obicei uzual, dispărea. Pentru că efectul nu era foarte îndelungat existau și variante de buzunar, un spray mititel pe care îl purtai în buzunarul pantalonilor sau al sacoului.
Produsele românești de parfumerie nu erau foarte apreciate, nu miroseau rău, dar mirosul nu te ținea nici de acasă pănă la troleibuz. Existau însă și excepții. Țin minte că exista o apă de colonie produsă de Farmec Cluj, Turist se numea. Dădeai cu așa ceva pe tine și toată lumea din jur era în extaz. Firma mai există, în locul celor de acolo așa căuta formula și aș începe să produc din nou așa ceva. Chanell no 5 ar fi pipi de pisică pe lângă apa aia de colonie.
Dar cel mai puternic parfum afrodisiac era “Exotic Intim Spray”, produs în Ungaria. Era un tubuleț roz, de două mărimi, unul mititel, să-l ai la tine dacă e rost de valami akció, și unul mai mare, probabil că mulți îl mai țin minte. Era destinat zonei intime a doamnelor și ca atare avea un miros extrem de sexy. Într-o zi un șef de echipă de la secția unde lucram pe atunci și-a dat cu așa ceva, din belșug. În ziua aceea nu a mai lucrat nimeni, toți bărbații erau în erecție, aveau o privire visătoare și își tot găseau ceva de vorbit cu omul ăla.
Un alt miros minunat era cel al țigărilor. Intrai într-un hotel, sau într-un bar mai spălat și, chiar dacă nu erai fumător, inspirai adânc pentru a-ți umple plămânii cu aerul acela cu miros minunat. Cine nu a fumat un Kent în anii ‘70-80 nu știe ce înseamnă miros plăcut.
Nu numai Kentul mirosea bine, toate țigările americane aveau acele mirosuri extrem de plăcute. Iar hainele celor care fumau așa ceva, sau care frecventau mediile în care se fumau țigări americane, se impregnau cu acel miros plăcut și ușor afrodisiac.
Dar viața părea mult prea frumoasă cu acel mirosuri minunate în jur. Iar când viața e frumoasă îți vin idei și vrei tot mai mult. Așa că, la fel ca și acum, s-a făcut ce trebuia ca să nu mai fim atât de fericiți. Și țigările au devenit niște chiștoace împuțite care au toate același miros de gunoaie arse.
Mirosurile din acea perioadă a fost una din marile pierderi ale omenirii. Au mai fost și altele.
***
Experții în marketing încearcă să ne păcălească de multă vreme și au reușit. Unele idei s-au înrădăcinat atât de tare, încât au devenit reguli, precum faptul că pentru un inel este nevoie de minim două salarii, deși diamantele ar trebui să fie ieftine, fiind resurse foarte mari pe pâmânt. Ce tehnici întâlnim în jurul nostru și cum a ajuns apa de gură ceea ce e acum.
***
Congresul american avertizează că SUA vor fi depășite de China în domeniul inteligenței artificiale.
“Suntem foarte aproape de a pierde eficiența micro-electronicelor de ultimă generație, care ne alimentează companiile și armata”, a spus Eric Schmidt, fostul director executiv al Google.
Bob Work, fost deputat al Apărării, a spus că dependența de Taiwan reprezintă un pericol din cauza amenințării Chinei, care vede Taiwanul ca pe o provincie renegată. “Suntem la câțiva kilometri depărtare de a trece de la două generații în față, la două generații în urmă. Dacă Taiwanul ar fi absorbit de China … chiar ar fi o problemă competitivă pentru noi”, a susținut Work.
***
1.jpg)
Agenţiile americane au risipit miliarde de dolari din fonduri destinate construirii de şcoli, spitale şi alte facilităţi în Afganistan, relevă un raport guvernamental publicat luni seara, citat marţi de dpa. Raportul Inspectorului general special pentru reconstrucţia în Afganistan (SIGAR) arată că cel puţin 2,4 miliarde de USD din 7,8 miliarde alocaţi eforturilor de reconstrucţie, începând din 2008, au fost pierduţi practic, fiind investiţi în obiective nefolosite sau abandonate, utilizate în alt scop decât cel propus, deteriorate sau distruse. Fondurile erau destinate construirii de şcoli, închisori, spitale, drumuri, poduri, facilităţi militare şi a unui hotel, precum şi achiziţiei şi întreţinerii de vehicule.
***
„Paşaportul verde“ european, formulă de salvare sau discriminare suplimentară?
Ceea ce părea o formulă logică de ieşire din criză devine, aşa cum ne-am obişnuit, nu numai sămânţă de scandal între statele membre UE, ci şi o altă probă a imposibilităţii ca liderii europeni, chiar în caz de criză majoră, să poată găsi puterea de a depăşi interesele naţionale.
***
***
Vorba unui prieten: dacă se va întâmpla să fiu luat ostatic în România, NU chemați Poliția! Mă descurc și singur, poate mor, poate trăiesc, dar, dacă sun la organele noastre, știu ce mi se întâmplă.
***
***
Marți dimineață s-au reluat în Parlament discuțiile pe marginea Bugetului pentru acest an. Marea problemă a acestui buget național este dată de faptul că majoritatea consistentă a banilor care intră în vistieria Statului se duce pe așa numitele „cheltuieli rigide”: salarii și pensii. HotNews a organizat luni o primă masă rotundă pe tema Bugetului, în care am abordat mai multe alte teme: cât de mare e datoria publică și până unde ne putem îndatora?, sunt prea mari salariile din sectorul public?, cum s-ar putea face o reformă a administrației?, care sunt punctele forte și vulnerabilitățile bugetului? ș.a. Au răspuns invitației noastre Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcţia de modelare şi prognoze macroeconomice din Banca Naţională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, econimist-șef al Raiffeisen Bank.
***
Europarlamentarul bătut de jandarmi pe 10 august nu se lasă: Merge la CEDO după ce justiţia română a închis dosarul
Intrare în forţă a trupelor de jandarmi, Piaţa Victoriei, 10 august 2018. (Epoch Times România)
Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe – unul dintre cei mai cunoscuţi protestatari din 2018, care la manifestaţia din 10 august a fost lovit de către jandarmi deşi era cu mâinile ridicate deasupra capului – a anunţat marţi, într-un interviu acordat Epoch Times, că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce justiţia română a decis să îi scoată basma curată pe oficialii care au coordonat represiunea de atunci.
Demersul lui Vlad Gheorghe va fi făcut în nume personal, în calitate de victimă.
Reporter: Cum aţi primit vestea? Şi ce anume veţi face mai departe?
Vlad Gheorghe: Vestea e şocantă pentru oricine. Inclusiv pentru mine. Nu m-aş fi aşteptat niciodată la o asemenea decizie. Este fără îndoială. Şi toţi profesioniştii cu care am vorbit. Nu mai vorbesc de victime, ca lovitură emoţională pentru victime e enormă, dar chiar şi cu toţi profesioniştii cu care am vorbit în ora asta, de când am aflat vestea, toţi sunt absolut şocaţi. E incredibil. E o decizie care ne trimite cu cel puţin 20 de ani înapoi. O decizie care aparţine trecutului, în opinia mea, nu aparţine prezentului şi, în niciun caz, viitorului.
Şi ne duce din nou la CEDO şi România va fi din nou condamnată la CEDO pentru că nu reuşeşte să asigure cetăţenilor un acces rezonabil la justiţie. Pentru că despre asta este vorba. Să se asigure un acces rezonabil la justiţie.
Nişte fapte absolut flagrante, absolut evidente sunt închise din punct de vedere juridic cu tot felul de chichiţe procedurale. Procurorul care a dat clasarea s-a pensionat – nu mai spunem că are pensie specială – a dispărut, şi-a făcut datoria, a fugit din sistem. Acum, sunt foarte curios de judecătorul care a pronunţat această decizie, să vedem ce urmează în carierea lui profesională. Dacă nu, tot aşa, o cerere de pensionare subită.
***
Învăţământul viitorului: cum arată o oră de matematică într-un laborator de realitate virtuală
Profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov, a creat alături de colegii săi un laborator de realitate virtuală, unde elevii studiază tridimensional noţiuni de matematică şi fizică şi unde pot privi înăuntrul corpului uman sau al astrelor.
***
Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Dan Andronic a fost achitat.
***
Adrian Vasilescu, BNR: Când o bancă este prea mare ca să fie lăsată să cadă. Din istoria Bancorex
O bancă mare şi importantă cum a fost Bancorex – care în numai zece ani, din 1990 şi până în 1999, a ajuns de trei ori în pragul falimentului, fiind salvată de fiecare dată de banca centrală – are fără îndoială o istorie ce trezeşte şi azi întrebări.
***
Revolta pe retelele de socializare dupa ce jurnalistul PRO TV, Rares Nastase, a publicat imagini din laboratorul unei uzine de apa de la Lugoj.
Este vorba de cateva fotografii facute de realizatorul emisiunii “Romania, te iubesc” la una dintre uzinele de apa din Lugoj.
Nastase s-a aflat timp de cateva zile in orasul din Timiș pentru a realiza un reportaj despre jaful de la statia de epurare, dar si modul in are administratia condusa de Francisc Boldea a “rezolvat” reteaua de apa care trebuia sa fie gata de 11 ani, dar care nu a fost finalizata nici acum.
***
***
Polițiștii locali au continuat să acționeze pentru depistarea conducătorilor auto care nu respectă prevederile legale referitoare la oprirea, staționarea autovehiculelor sau pătrunderea…
***
Arderea deșeurilor vegetale, interzisă la Timișoara. Primăria plătește colectarea lor
Primăria Timișoara face apel la cetățeni să nu ardă deșeurile vegetale, deoarece colectarea acestora este realizată…
***
Producătorul timişorean de sisteme şi corpuri de iluminat Elba, furnizor de faruri pentru grupuri auto precum Dacia-Renault sau Skoda, a negociat vânzarea unui teren de aproximativ 56.000 mp din Strada Gării, nr. 1, din Timişoara, unui dezvoltator imobiliar, pentru suma de 12,5 mil. euro, potrivit unui document al Consiliului de Administraţie al societăţii Elba.
***
Sindicaliștii din administrația publică locală din Timiș se pregătesc de ample proteste de stradă
Sindicatul Liber din Primăria Timișoara atenționează că angajații din administrația locală din județul Timiș și din întreaga țară din cadrul FNSA se pregătesc de ample proteste de stradă. Pentru început va fi convocată Conferința Națională care va decide programul manifestărilor.
***
***
Când a avut loc adoptarea sistemului metric în România
Conceput la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Franța, sistemul metric a fost adoptat treptat de majoritatea țărilor. România s-a numărat printre primele țări care au adoptat sistemul metric, încă din secolul al XIX-lea.
Încă din 1835, în Țara Românească, banul Mihail Ghica, pe atunci mare dvornic din lăuntru, a prezentat Adunării Obștești un proiect „de îndreptarea măsurilor de lungime, de capacitate și de soliditate potrivit cu meridianul pământului”, arătând că, „neamurile mai luminate”, „au chibzuit o sistemă de măsuri care, aflându-se în natură, se vor păstra totdeauna nesmintite”. Cum stânjenul avea oricum aproape doi metri, măsura sa putea fi ușor fixată la această valoare și împărțită, pe bază zecimală, în palme, degete și linii, conform Muzeului Național de Istorie a României.
***
Potrivit unui studiu, oamenii care poartă ochelari sînt mai feriți de infectarea cu COVID-19. Asta pentru că COVID-19 este foarte superficial și vanitos și nu se combină decît cu oameni atrăgători, fără ochelari. Sute de locuitori din Texas, stat care s-a confruntat cu un val de frig și zăpadă fără precedent în ultima perioadă, spun că zăpada nu există și e doar o conspirație guvernamentală. Adi Mutu e gata să depună mărturie că zăpadă e cît se poate de reală […]
