Titlul „Pericolul trotinetelor electrice în trafic” este, în sine, o reflecție a unei percepții eronate asupra pericolelor reale din orașele noastre.
Nu trotinetele sau bicicletele sunt amenințarea principală.
Haideți să facem un exercițiu de imaginație, simplificând radical situația – exact așa cum făceam la orele de matematică, când duceam o problemă până la absurd pentru a o înțelege mai bine.
Să presupunem că de mâine, o autoritate absolută, să spunem eu însumi, ar decide să interzică complet mașinile personale în oraș.
Singurele excepții ar fi transportul în comun, ambulanțele, vehiculele de pompieri, poliția și mașinile pentru aprovizionare, dar acestea din urmă numai la ore bine stabilite. Cum ar arăta un astfel de oraș?
În primul rând, străzile s-ar transforma într-un spațiu vibrant, plin de viață. Fără mașini care să sufoce infrastructura urbană, oamenii ar circula mai mult pe jos, cu biciclete sau trotinete electrice.
Și da, s-ar putea întâmpla mici incidente, ca atunci când un pieton neatent ar intra în coliziune cu altul sau când un biciclist s-ar intersecta cu un trotinetist. Dar consecințele acestor evenimente ar fi minore: cel mult câteva căzături inofensive și scuze rapide urmate de un zâmbet, fără riscul unor traume sau tragedii. Fără tone de metal care se deplasează cu viteză mare, forța impacturilor ar scădea drastic, iar siguranța cetățenilor ar crește. Este nu o supoziție, ci fizică elementară care se învață în școală, la lecțiile alea cu forța, masa și viteza.
Dar să nu ne oprim aici. Un oraș fără mașini personale ar fi un loc mai rapid și mai eficient pentru toată lumea. Timpul petrecut în trafic s-ar reduce considerabil, căci aglomerațiile auto, claxoanele neîncetate și frustrarea șoferilor ar deveni amintiri. Transportul în comun ar fi mult mai eficient, iar trotinetele și bicicletele ar permite o mobilitate fără stres pe teritoriul orașului.
Aerul orașului ar deveni, de asemenea, infinit mai respirabil. Poluarea, acest inamic invizibil care provoacă atât de multe probleme de sănătate, ar scădea dramatic. Imaginați-vă cum ar fi să respirați un aer curat, fără să simțiți mirosul greu al noxelor.
Copiii și persoanele vârstnice ar putea ieși fără teamă la plimbare, iar bolile respiratorii ar deveni mult mai rare.
În plus, terenurile vaste care acum sunt ocupate de parcări ar putea fi transformate în parcuri verzi sau locuri de joacă.
Copiii ar putea să se joace din nou pe străzi, sau să meargă la grădiniță și la școală, fără teamă că un șofer neatent le-ar putea pune viața în pericol.
Piațetele și trotuarele s-ar umple de terase, artiști stradali și evenimente comunitare, iar orașul ar deveni o oază de socializare și cultură.
Iar economia? S-ar pierde ceva dacă tuta aia nu și-ar mai duce plodul la școală cu mașina?
Sau dacă țăranii din satele din jur, o să-i vedeți astăzi, pe la prânz, nu mai vin la oraș să cumpere pâine de la Mall sau să se îndoape la McDonalds-ul de lângă Stadion? Sau dacă sutele de mii de oameni care folosesc mașina pentru a merge la serviciu ar folosi tramvaiul?
Nicidecum.
Dimpotrivă, ar avea de câștigat. Oamenii s-ar bucura de mai mult timp liber și de o viață mai sănătoasă, iar spațiile publice ar putea găzdui o gamă largă de activități economice. Magazinele și cafenelele de pe străzi s-ar umple de clienți care vin pe jos sau pe două roți, contribuind la o economie locală mai vibrantă.
Un oraș în care prioritizăm transportul sustenabil ar fi un oraș mai sigur, mai sănătos și mai plăcut de locuit. Ar fi un loc unde ne-am simți cu adevărat acasă, un spațiu în care bunăstarea locuitorilor primează, iar viitorul ar părea mai luminos ca niciodată.
*
Petrecerea este, într-adevăr, așa cum spune Ion Cristoiu, un moment de intimitate.
A mânca și a bea țin de fiziologia noastră personală, la fel de intime precum actele de a te scărpina, a merge la toaletă sau a face dragoste.
Și totuși, de ce simt unii nevoia să fie văzuți la televizor tocmai în timp ce petrec? De ce televiziunile noastre găsesc potrivit să transforme aceste momente în știri?
Răspunsul, deși trist, este destul de simplu și are legătură cu aceeași nevoie pe care mulți o au de a-și poza mesele bogate din concedii, cu băuturi și preparate aliniate perfect, și de a le posta online.
De ce aleg să arate mâncarea și băuturile în loc să surprindă frumusețea locurilor vizitate sau să împărtășească momente cu oamenii care îi înconjoară? Pentru că în lipsa acestor afișări ostentative, nu ar reuși să atragă atenția pe care și-o doresc. Nu ar putea să arate că „s-au realizat”.
Într-o lume normală, știrile ar prezenta evenimente semnificative: oameni care rezolvă probleme cruciale ale umanității, un cercetător care a creat un tratament inovator pentru cancer, lansarea unui satelit ce oferă acces gratuit la internet pentru toți, sau un politician care înțelege că doar productivitatea și inovația pot aduce prosperitate. Acestea ar fi subiecte care merită atenția noastră, ar fi cu adevărat de interes public.
Din păcate, noi nu prea avem astfel de lucruri de arătat.
Evoluția noastră s-a concentrat, în mare parte, pe a depăși foamea care ne-a marcat istoria și de a ne elibera, măcar parțial, de probleme precum păduchii (unde încă mai avem de lucru).
Dezvoltările semnificative sunt rare, iar poveștile de succes autentice nu sunt atât de ușor de găsit.
Așa că ne mulțumim cu ceea ce avem și arătăm ce putem.
Televiziunile sunt pline de reportaje despre petreceri fastuoase, grătare cu mici și dansuri de mahala, pentru că asta reușim să producem și asta consumă publicul.
În lipsa inovațiilor sau a performanțelor deosebite, ne expunem în momente de aparentă prosperitate, în speranța că vom crea iluzia unui progres pe care, de fapt, îl mai așteptăm.
*
Să știți că Fritz are dreptate, ăia nu pe el îl urăsc, ci pe noi. Mai ales pe noi, ăștia născuți dincoace de Carpați.
***
OpenAI lansează ChatGPT Search, competiția motorului Google în domeniul căutării bazate pe AI
OpenAI a introdus ChatGPT Search, o funcționalitate avansată de căutare în timp real pentru ChatGPT, extinzând capacitățile platformei și crescând concurența cu divizia Alphabet (Google) în sectorul AI, conform anunțului oficial. Noua funcție lansată de OpenAI, disponibilă inițial pentru abonații ChatGPT Plus și utilizatorii Business Teams, oferă utilizatorilor o experiență de căutare similară motoarelor clasice, […]
Scandal in guvernul german pe criza economică: Ministrul de finanțe vrea austeritate și dobânzi mari, dar ministrul Economiei vrea miliarde de euro in investiții
În mai multe țări, măștile cad! În același timp !
Măștile cad atât în Franța, cât și la nivel internațional. Cu câteva zile înainte de alegerile americane, în SUA, mass-media de masă îl compară pe Donald Trump cu Hitler, Mussolini și Stalin.
Washington Post: Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei în schimbul garanțiilor de securitate
Peste 60% dintre polonezi cred că relațiile țării lor cu Ucraina s-au deteriorat
Pericolul trotinetelor electrice în trafic. Când ar putea fi interzise: ”Ministerul Transporturilor se opune și nu vrea să facă niște norme”
Trotinetele electrice fac din ce în ce mai multe victime, dar și probleme în trafic, după cum arată cel mai recent document transmis de MAI.
Valeriu Nicolae: ”Ce face Antena 3 e o glumă sinistră”
Activistul Valeriu Nicolae dă de pământ cu Antena 3 după seria de dezbateri electorale. Ce a observat?
Cum râd ungurii de noi: bancurile cu români (partea a II-a)
Un banc spune că după ce lui János bácsi i s-a luat pământul, acesta ajunge muncitor într-o fabrică la oraș. Dar într-o zi e anunțat că va fi concediat. Îi roagă pe șefii lui să-l mai lase câțiva ani, până iese la pensie, dar aceștia spun că nu se poate, fiindcă nu e membru de partid. János bácsi cere atunci să fie primit în partid, ca să-și păstreze slujba. După un timp, iarăși se fac concedieri, iar șefii îi spun că nu pot să dea afară români, așadar trebuie disponibilizat un maghiar. „Atunci mă fac român”, spune János bácsi, și reușește să scape din nou. Mai trece un timp și este chemat din nou. „De data aceasta, chiar trebuie să pleci – îi spune șeful său. Am dat afară o grămadă de maghiari, acum mai trebuie să concediem și un român.”
Ion Cristoiu: Un popor prea vesel pentru a face Istorie
Tatulici: Acum, că ne-am pus amândoi cămăși negre, poți să înmormântezi Caritasul
După 11 ani de bejenie, cunoscutul și caritabilul Mihai Tatulici revine! Ce-i drept, doar online. Probabil ca să evite ploaia de scuipături care l-ar transforma într-un om de zăpadă. Îngrijorat de viitorul politic al țărișoarei ăsteia și neputând să doarmă din pricina asta, el ne lămurește: „Eu am ajuns să mă întorc la meseria mea […]
Dominic Fritz, după ce a fost făcut “primar nazist” de către un susţinător PSD: “Nu eu sunt ținta unor astfel de atacuri. Voi sunteți. ”
În timpul emisiunii electorale de pe Antena 3 a avut loc un derapaj grosolan, un spectator din sală, aflat în zona susţinătorilor PSD, strigând spre Dominic Fritz “primar nazist”. Comentând incidentul, Fritz a afirmat că nu el e ţinta unor astfel de atacuri murdare, ci toţi românii de bună credinţă. Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a…
S-au umplut de oameni si lumina cimitirele din Timisoara si din intreg Banatul. Ne-am amintit de cei dragi deja plecati in lumea dreptilor
TIMISOARA. Ca in fiecare an, de Ziua Mortilor cimitirele s-au transformed into adevarate locuri of pelgrim pentru timisoreni. Oamenii au mers sa aprinda candele in amintirea celor dragi lor, plcati la ceruri. S-at the rugat pentru sufletele lor, la tinut moment of retrage if at the most florid proaspete pe morminte. Ziua Morților poate fi tăiată în […]
Program de iarnă pentru vaporașele S. T. P. T.
De la 1 noiembrie, vaporașele S.T.P.T. din Timișoara vor circula conform programului de iarnă. Pentru a se adapta condițiilor sezonului rece și nevoilor călătorilor, S.T.P.T. (Societatea de Transport Public Timișoara) a ajustat orarul de funcționare al transportului pe apă, asigurând în continuare legături convenabile între punctele de îmbarcare și debarcare de-a lungul canalului Bega.