Întreaga planetă fierbe: Elon Musk și-a schimbat numele pe X în Kekius Maximus.
Analiști, sociologi, psihologi și generali de televiziune (după cum știți, în România, alături de generalii „de ață” avem și această specie) se dau peste cap încercând să deslușească sensul acestui gest.
Va trece Musk de partea rușilor?
Plănuiește să ne înlocuiască pe toți cu roboți? Sau ne va trimite pe Marte?
Cum va fi afectată economia globală, iar cea a României în mod special, de această schimbare?
Ceea ce ignoră toți acești specialiști este că avem de-a face cu un tip inteligent căruia îi place să râdă de absurditatea lumii și în același timp este capabil de autoironie.
De aceea și-a ales acest nume, o combinație de „kek” – echivalentul unei anumite părți a utilizatorilor de internet pentru „lol” (laugh out loud) – și „Maximus”, adică „cel mai mare” sau „cel mai important”. Adică, într-o traducere liberă, „Cel care râde cel mai tare”.
Cel mai probabil, în acest moment, Elon Musk râde în hohote, savurând avalanșa de speculații absurde apărute în presă din cauza unei simple glume.
*
O altă știre intens discutată în presa românească este legată de oprirea furnizării de gaze rusești prin Ucraina. La prima vedere, se poate interpreta că Rusia ar fi de vină, fiind prezentată ca „cea rea” care nu mai vrea să livreze gaze.
În realitate, situația este mai nuanțată: Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul gazelor rusești către Europa.
Alte știri ne anunță, cu tonuri de bucurie și mândrie patriotică, că „epoca gazului rusesc ieftin pentru Europa s-a încheiat”. Dar cine plătește prețul acestei „victorii”? Nu cumva cetățenii europeni, cei care deja suportă facturi tot mai mari și o povară economică din ce în ce mai greu de dus?
Oare nu ar trebui ca interesul principal al liderilor europeni să fie bunăstarea propriilor cetățeni? Deciziile politice, indiferent de contextul lor geopolitic, ar trebui să fie luate în primul rând cu gândul la impactul asupra oamenilor de rând. Dacă facturile la energie cresc, iar povara economică se adâncește, cine câștigă cu adevărat? Și, mai important, ce s-a câștigat în schimb?
Renunțarea la resursele ieftine poate avea justificări strategice, dar acestea nu ar trebui să fie puse mai presus de nevoile cetățenilor. Liderii politici sunt datori să găsească soluții echilibrate, care să nu transforme cetățenii în victime colaterale ale jocurilor de putere. În final, interesul oamenilor ar trebui să fie busola care ghidează orice decizie majoră.
*
Nu cred că în România ar fi chiar atât de complicat să implementăm un sistem fiscal similar celui din Insulele Feroe. Totul începe prin a-l pune la punct și a-l aplica, fără să ne pierdem în detalii inutile. Probabil că asta s-ar putea face în cel mult 6 luni.
De fapt, o parte semnificativă din infrastructura necesară există deja în serverele ANAF. Firmele sunt obligate, prin legislație, să raporteze în 24 de ore orice modificare legată de angajați – fie că e vorba despre angajări, fie de încetarea contractelor. De asemenea, tranzacțiile economice sunt raportate deja, fie prin sistemul e-factura, fie prin informațiile transmise de casele de marcat fiscale. Prin urmare, baza de date necesară pentru a implementa un astfel de sistem există deja.
Ce mai lipsește? Doar câteva ajustări tehnice în partea de sistem informatic al ANAF pentru a sincroniza mai bine aceste informații și a asigura un flux de date coerent și eficient.
Din perspectiva contribuabililor, o astfel de schimbare nu ar reprezenta o dificultate, ci mai degrabă un beneficiu. Procesul fiscal ar deveni mult mai simplu, fără declarații inutile sau date redundante. În esență, sistemul ar putea funcționa aproape autonom, reducând povara administrativă atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități.
Un sistem bine implementat ar însemna mai multă transparență, o colectare mai eficientă a taxelor și o relație mai simplificată între stat și contribuabil. România are resursele și instrumentele de bază pentru a realiza acest lucru – trebuie doar voință și coordonare pentru a face pasul decisiv.
Și atunci, de ce nu se implementează o astfel de soluție?
Nu știu, însă cred că motivul este faptul că informatizarea sistemului fiscal nu urmărește o colectare mai eficientă sau reducerea poverii birocratice, ci un scop cu totul diferit.
*
O companie investește în România pentru a construi o fabrică destinată producției de muște, gândaci și greieri. Aceasta este promovată ca o soluție modernă și sustenabilă pentru viitorul alimentației.
În același timp, în aceeași țară, s-a interzis producția de carne clonată de porc, o tehnologie care ar fi putut revoluționa industria alimentară prin reducerea costurilor și a impactului ecologic.
Ce ne spune acest lucru despre conducătorii pe care i-am ales?
Nimic altceva decât că sunt la fel de tâmpiți ca și alegătorii lor.
*
Îi admir pe domnul Funeriu și pe domnul Nicușor Dan, fiecare având merite remarcabile în domeniile lor de activitate.
Domnul Funeriu, cu o carieră științifică impresionantă, și domnul Nicușor Dan, un matematician strălucit și un om dedicat transformării în bine a societății, sunt exemple de intelectuali care s-au implicat în viața publică, lucru nu doar lăudabil, ci și necesar.
Cu toate acestea, îmi aduc aminte de o observație făcută chiar de domnul Funeriu la un moment dat: faptul că cineva excelează într-un domeniu – fie el fizică, chimie sau matematică – nu garantează același succes în alte arii, fie ele politică, administrație sau comunicare publică. Este o reflecție profundă, care subliniază complexitatea diverselor tipuri de competențe și necesitatea de a recunoaște limitele propriei expertize.
A fi un bun cercetător presupune, adesea, rigoare, precizie și o gândire analitică profundă. Pe de altă parte, administrarea publică sau politica implică abilități diferite: gestionarea relațiilor interumane, luarea deciziilor rapide în condiții de incertitudine și o înțelegere intuitivă a nevoilor oamenilor.
În acest context, apreciez și mai mult eforturile lor de a-și depăși zona de confort profesional, punându-și inteligența și integritatea în slujba binelui comun. Totuși, cuvintele domnului Funeriu rămân un semnal de atenție: să nu idealizăm performanțele cuiva dintr-un domeniu, presupunând automat că acestea se vor traduce în succes universal.
***
Insulele unde birocrația se topește în ocean: un Cod Fiscal cât un meniu
Toate tranzacțiile legate de salarii, beneficii sociale și taxe sunt gestionate centralizat, de o singură autoritate fiscală Insulele Feroe, un arhipelag autonom aparținând Regatului Danemarcei, au reușit să implementeze unul dintre cele mai eficiente și simple sisteme fiscale din lume. Situate între Scoția, Norvegia și Islanda, insulele sunt un model de centralizare și transparență fiscală, […]
Elon Musk și-a schimbat numele pe rețeaua X: Acum îl cheamă Kekius Maximus
Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, provoacă noi controverse după ce și-a schimbat numele de pe platforma sa de socializare X (fostă Twitter) în „Kekius Maximus”, informează BBC.
Atac armat în SUA.
Un atac armat a avut loc în SUA, la New Orleans. O mașină a intrat într-o mulțime oameni, iar șoferul a început să tragă cu o armă. Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi alte 30 rănite.
Germania.
VIDEO Haos la Bruxelles în noaptea de Anul Nou.
Petrecăreții au incendiat zeci de mașini și au aruncat cu cocktailuri Molotov în membrii serviciilor de urgență din Bruxelles marți seară, orașul confruntându-se cu un val de dezordine în ajunul Anului Nou
Tragedii în lanț în Germania în noaptea de Revelion.
Cinci persoane au murit accidental în noaptea de Anul Nou în mai multe regiuni din Germania, după ce au declanșat artificii puternice, a anunțat miercuri poliția într-un bilanț provizoriu, informează AFP. În apropiere de Paderborn,…
„Cumpăna dintre ani” am petrecut-o împreună cu prieteni vechi, uitându-ne în neștire la programele TV autohtone: manele, botox și globalizarea prostiei, c-așa „le place la români”
O țară imbecilizată de incultură, mutilată de botox, de tatuaje și de manele, de petarde de tot soiul, de social media, într-o lume imbecilizată, parțial, de aceleași tare. Globalizarea, incluziunea, par să devină una cu imbecilizarea. C-așa „le place la români”.
Compania-mamă a fabricilor Olympos din România investeşte 1,5 miliarde de euro într-o crescătorie de muşte, gândaci şi greieri
Compania greacă Sarantis, care deţine în România fabricile Olympos, a anunţat că va investi 1.5 miliarde de euro într-o crescătorie de insecte comestibile.
Dorinţa lui Daniel Funeriu de Anul Nou: să intre în turul 2 la prezidenţiale cu Nicuşor Dan.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, care şi-a anunţat intenţia de candida la alegerile prezidenţiale care urmează să fie organizate în primăvara acestui an, a dezvăluit care este marea lui dorinţă pentru 2025: să ajungă în turul 2 cu Nicuşor Dan.
„Tăiaţi de pe listă cheltuielile inutile sau care pot fi amânate.
Specialistul în economie Cristian Păun, profesor la ASE, identifică zece „pericole” pentru anul 2025, între care inflaţia, dobânzile ridicate, instabilitatea politică şi accentuarea extremismului. „Tăiaţi de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt…
Salariul minim brut pe economie crește la 4.
RADOR RADIO ROMÂNIA (1 ianuarie) – Salariul minim brut pe economie crește de miercuri la 4.050 lei lunar, de la 3.700 lei. Astfel, valoarea netă pe care o primește un angajat este de 2.575 lei, cu aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 lei din acest venit. Datele oficiale arată că de această măsură […]
Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.
Magistrații români încheie anul cu o pensie medie de 25.184 de lei, din care 21.945 de lei este subvenția contribuabililor, arată datele publicate marți de Casa Națională de Pensii Publice. La începutul anului, în ianuarie 2024, pensia specială medie a magistraților era de 22.505 lei, deci a crescut cu circa 12%. La acel moment, subvenția era de doar 19.944.
Administrația a închis din nou toaletele publice din centrul Timișoarei – turiștii și timișorenii își fac nevoile în parcul Castelului Huniade
În anul în care orașul a fost Capitală Europeană a Culturii, administrația a închis toaletele publice din centrul orașului chiar în prima zi a anului, ziua în care de regulă mii de oameni ies la plimbare și vizitează zona centrală.
Anul acesta, aceeași situație. Sute de oameni majoritatea turiști, coboară pe rând în pasajul din Piața Operei, trag de ușile închise ale toaletelor publice și apoi se duc să și facă nevoile pe unde pot.
În parcul muzeului, că e cel mai aproape.
Evident că foarte mulți dintre ei intră întâi la McDonald’s, dar acolo coadă la toaletă durează zeci de minute.
