1922: Este înființată „Organizația de Pionieri” a Uniunii Sovietice.
Organizația era destinată copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, fiind considerată un pas intermediar între „Octombrei” (copiii de 7-9 ani) și „Komsomol” (Uniunea Tineretului Comunist, pentru tinerii de 14-28 de ani). Pionierii purtau uniforme specifice: o cămașă albă, pantaloni sau fustă de culoare albastră și celebra eșarfă roșie, simbol al loialității față de partid și al revoluției bolșevice. Salutul oficial consta în ridicarea mâinii drepte la tâmplă, un gest menit să arate respect și disciplină.
Organizația era structurată pe unități numite „detașamente”, iar activitățile erau coordonate de lideri educați în spiritul ideologiei comuniste. Detașamentele participau la diverse activități sociale și educaționale, inclusiv marșuri, tabere de vară, acțiuni de voluntariat și proiecte de ajutor comunitar.
Pionierii Sovietici aveau o misiune clară: formarea „omului nou” comunist.
Educația ideologică era centrală în toate activitățile lor, de la lecții despre istoria Partidului Comunist și despre revoluția bolșevică, până la învățarea disciplinelor tehnice și științifice.
Pe lângă educația politică, organizația promova activități sportive și artistice, menite să dezvolte spiritul de echipă și creativitatea. Taberele de vară ale Pionierilor erau locuri de socializare și instruire, unde se desfășurau concursuri, competiții sportive și activități educaționale.
Organizația de Pionieri a fost, timp de aproape șapte decenii, o parte esențială a societății sovietice, influențând milioane de copii și tineri. Aceasta a contribuit la consolidarea loialității față de stat și la perpetuarea ideologiei comuniste de la o generație la alta. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Organizația de Pionieri s-a desființat oficial, dar moștenirea sa a rămas adânc întipărită în memoria colectivă a fostelor republici sovietice.
1961: Programul Venera: Venera 1 devine primul obiect creat de om care a zburat spre o altă planetă trecând pe lângă Venus (sonda pierduse contactul cu Pământul cu o lună mai devreme și nu a trimis înapoi nici o dată).
Venera 1 era o sondă de aproximativ 643 de kilograme, echipată cu instrumente pentru măsurarea radiațiilor cosmice, a particulelor solare și a câmpurilor magnetice. Misiunea sa principală era să ajungă în apropierea planetei Venus și să transmită înapoi date valoroase despre atmosfera și condițiile de acolo. La bord, sonda avea inclusiv echipamente pentru a detecta eventuale semne de activitate geologică sau magnetică.
Venera 1 urma o traiectorie interplanetară calculată cu precizie, fiind propulsată de o rachetă Molniya, care a plasat-o pe orbită și i-a oferit impulsul necesar pentru a părăsi câmpul gravitațional al Pământului. În timpul călătoriei, sonda era stabilizată printr-un sistem de rotație, iar energia era furnizată de panouri solare.
Cu toate că lansarea și prima parte a zborului au fost un succes, contactul cu Venera 1 s-a pierdut după ce aceasta a parcurs aproximativ 2 milioane de kilometri în direcția planetei Venus. Pierderea comunicației s-a produs la mijlocul lunii martie 1961, cu aproape o lună înainte de întâlnirea planificată cu Venus. Cauza exactă nu a fost confirmată, dar specialiștii sovietici au suspectat o defecțiune a sistemului de răcire sau o eroare în antena de comunicație, ceea ce a dus la supraîncălzirea echipamentelor.
Deși contactul nu a fost restabilit, traiectoria sondei a continuat neperturbată, iar calculele au arătat că Venera 1 a trecut la o distanță de aproximativ 100.000 de kilometri de Venus pe 19 mai 1961. Deși nu a transmis date, evenimentul a reprezentat primul zbor efectiv al unui obiect construit de om pe lângă o altă planetă, un progres tehnologic și un simbol al ambiției spațiale sovietice.
1962: La Madison Square Garden, New York, are loc sărbătorirea zilei de naștere a președintelui american John F. Kennedy. Punctul culminant este atins când Marilyn Monroe cântă „Happy Birthday”.
1971: Uniunea Sovietică lansează sonda spațială Marte 2.
Pe 19 mai 1971, Uniunea Sovietică a lansat sonda spațială Marte 2, parte a ambițiosului program de explorare a planetei Marte. Aceasta a fost una dintre cele două sonde identice (Marte 2 și Marte 3) destinate să orbiteze și să exploreze Planeta Roșie, atât de pe orbită, cât și de pe suprafața acesteia. Misiunea a fost un moment important în cursa spațială dintre SUA și URSS, demonstrând capacitatea tehnologică sovietică de a trimite obiecte pe orbita și, teoretic, pe solul unei alte planete.
Obiectivele misiunii
Marte 2 a fost proiectată cu două componente principale:
Orbiterul – destinat să intre pe orbită și să transmită imagini și date despre atmosfera, clima și suprafața lui Marte.
Modulul de asolizare – conceput pentru a coborî pe suprafața planetei și a colecta date direct de la sol.
Principalele obiective ale misiunii au inclus:
Fotografierea suprafeței și cartografierea reliefului.
Studierea compoziției atmosferice și a condițiilor climatice.
Investigarea potențialelor semne de activitate geologică.
Lansarea a fost efectuată cu succes de pe cosmodromul Baikonur, utilizând o rachetă Proton-K. După ieșirea din atmosfera terestră, Marte 2 și-a început drumul de aproximativ 6 luni către Marte, fiind asistată de corecții de traiectorie planificate pentru a-și menține cursul.
Pe 27 noiembrie 1971, Marte 2 a ajuns în proximitatea planetei Marte. Modulul de asolizare a fost separat de orbiter și a început coborârea spre suprafață. Din păcate, sistemul de frânare nu a funcționat corespunzător, iar modulul a intrat în atmosfera marțiană cu o viteză mult prea mare, prăbușindu-se la suprafață.
Cu toate acestea, Marte 2 a devenit primul obiect creat de om care a atins suprafața planetei Marte, chiar dacă printr-o coliziune necontrolată. Locul impactului nu a fost determinat exact, însă evenimentul a fost considerat un progres semnificativ în explorarea spațială.
2007: Are loc primul referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, în urma căruia 74,48% din voturile exprimate sunt împotriva demiterii președintelui.
Suspendarea președintelui a venit pe fondul unor tensiuni politice majore între Traian Băsescu și guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Divergențele politice dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria s-au intensificat în special din cauza luptei anticorupție și a reformelor inițiate de Băsescu, care au deranjat numeroși politicieni influenți. De asemenea, relația conflictuală dintre Băsescu și liderii Parlamentului a contribuit la escaladarea tensiunilor.
Curtea Constituțională a României a emis un aviz consultativ în care se preciza că nu există dovezi clare ale încălcării Constituției, însă Parlamentul a decis totuși suspendarea, declanșând astfel referendumul de demitere.
Referendumul a fost organizat în conformitate cu prevederile constituționale, cetățenii fiind chemați să voteze cu „DA” sau „NU” pentru demiterea președintelui. Campania electorală a fost una intensă, marcată de dezbateri aprinse și acuzații reciproce între taberele politice.
La finalul procesului de vot, rezultatele au fost clare:
74,48% dintre participanți au votat împotriva demiterii președintelui (NU), exprimându-și astfel susținerea față de Traian Băsescu.
24,75% au votat pentru demitere (DA).
Prezența la urne a fost de 44,45%, insuficient pentru a valida un rezultat favorabil suspendării.
