Soluția pare simplă și logică: dacă nu mai sunt destui oameni care să contribuie la sistemul de pensii, mărim vârsta de pensionare.
Pe hârtie, socoteala iese minunat. Omul cotizează încă doi, trei sau cinci ani, iar statul scapă în același timp de obligația de a-i plăti pensia. Este genul de soluție pe care o poate găsi orice funcționar care cunoaște foarte bine coloanele unui tabel Excel, dar n-a stat niciodată opt ore lângă un strung, n-a urcat pe o schelă și n-a împins o targă pe coridoarele unui spital.
Pentru că oamenii nu sunt niște celule dintr-un tabel.
Un om care a ajuns la vârsta pensionării este, într-o măsură mai mare sau mai mică, uzat. Nu este o insultă, ci o realitate biologică. După patruzeci sau chiar cincizeci de ani de muncă, organismul nu mai funcționează ca la douăzeci de ani. Scad forța, rezistența, viteza de reacție, vederea, auzul și capacitatea de concentrare. Apar durerile de spate, problemele articulare, bolile cardiovasculare și oboseala care nu mai trece după o noapte de somn.
Nu poți pune un om de 68 sau 70 de ani, căruia îi este greu să urce scările până în propriul apartament, să stea opt ore în picioare lângă un strung. Nu-l mai poți trimite nici pe schelă, nici în mină, nici să descarce marfă, nici să conducă toată noaptea un camion. Teoretic, desigur, poți. În România se poate aproape orice dacă omul are suficientă nevoie de bani. Numai că atunci nu mai vorbim despre dreptul la muncă, ci despre obligația de a-și consuma până la capăt organismul pentru a nu muri de foame.
Și nu rezolvăm problema spunând că îi mutăm pe toți la birou.
În primul rând, nu orice strungar poate fi transformat peste noapte în director, contabil sau specialist în inteligență artificială. Nu pentru că ar fi mai puțin inteligent, ci pentru că acestea sunt alte meserii, care cer altă pregătire și altă experiență. În al doilea rând, funcțiile de birou nu sunt infinite. Dimpotrivă, tocmai ele vor fi printre primele reduse prin automatizare. Nu putem avea o țară cu zece milioane de directori, consilieri și inspectori care se supraveghează unii pe alții până la vârsta de 75 de ani.
Există și o uzură intelectuală. Nu înseamnă că orice om în vârstă devine incapabil să gândească. Unii rămân limpezi și creativi până foarte târziu, după cum există și tineri care par obosiți intelectual înainte de a începe munca. Dar, în general, adaptarea la schimbări radicale devine mai grea odată cu vârsta.
Dacă ai lucrat o viață întreagă într-un anumit fel, nu poți fi obligat, cu câțiva ani înainte de moarte, să abandonezi tot ce știai și să o iei de la început. Nu poți să-i spui unui om care a ținut contabilitatea timp de patruzeci de ani că, de luni, sistemul s-a schimbat complet, documentele sunt în cloud, operațiunile sunt verificate de inteligența artificială, iar el trebuie să se „reinventeze”. Omul acela poate învăța unele lucruri noi, dar nu mai are nici energia, nici timpul și poate nici motivația de la 25 de ani.
Iar când obosește după două ore, adoarme cu capul pe masă, uită ce făcea cu un sfert de oră înainte sau are nevoie permanent de ajutorul colegilor, nu mai este cu adevărat un angajat productiv. Devine o povară pentru angajator și, mai trist, începe să fie umilit de cei din jur. Experiența lui de o viață ajunge să fie măsurată prin viteza cu care găsește o comandă într-un program nou.
Eu, tocmai pentru că am experiența vârstei, aș privi problema exact invers: după pensionare, nimănui să nu i se mai permită să ocupe un post de angajat.
Dacă te-ai pensionat, înseamnă că societatea a recunoscut că ți-ai încheiat perioada de muncă. Ai contribuit suficient, ai plătit impozite, ai produs bunuri, ai crescut generațiile care vin după tine. Din acel moment, locul tău de muncă trebuie eliberat pentru un om mai tânăr, după cum și alții ți-au făcut cândva loc ție.
Asta nu înseamnă că pensionarul trebuie condamnat la inutilitate și așezat pe o bancă în parc, unde să numere porumbeii până moare. Poate practica un hobby, poate scrie cărți, poate picta, poate repara lucruri, poate participa la activități civice și poate transmite altora experiența acumulată într-o viață. Își poate plimba câinele, își poate ajuta vecinii ori își poate îngriji nepoții — dacă are. Poate face tot ceea ce n-a avut timp să facă în cei patruzeci sau cincizeci de ani în care ceasul deșteptător i-a spus în fiecare dimineață că timpul său nu-i aparține.
Dar nu mai poate ocupa un post plătit ca și cum pensionarea ar fi numai un supliment salarial oferit celor care au deja un venit.
Și regula ar trebui să fie aceeași pentru toți: strungar, profesor, medic, general, parlamentar sau judecător. Nu există oameni indispensabili. Dacă o instituție se prăbușește pentru că un anumit judecător sau profesor de 70 de ani pleacă acasă, atunci problema nu este pensionarea acelui om, ci instituția care n-a fost capabilă să pregătească pe nimeni în urma lui.
Desigur, pot exista oameni în vârstă excepționali, perfect sănătoși și mai competenți decât cei tineri. Dar legile sociale nu se fac pentru excepții, după cum limita de viteză nu se stabilește după performanțele unui pilot de Formula 1. Experiența celor vârstnici trebuie folosită prin mentorat, cărți, cursuri ocazionale și proiecte voluntare, nu prin blocarea posturilor până când titularul este scos din birou cu tot cu scaun.
Problema pensiilor nu se rezolvă obligând oamenii să muncească până aproape de moarte. Se rezolvă prin productivitate mai mare, automatizare, salarii mai bune, reducerea muncii la negru și distribuirea mai dreaptă a bogăției create. Dacă zece roboți produc cât o mie de muncitori, nu este normal ca întregul câștig să ajungă la proprietarul roboților, iar muncitorilor să li se spună că trebuie să mai lucreze cinci ani fiindcă nu mai are cine să le plătească pensia.
Pensionarea ar trebui să fie începutul ultimei perioade libere din viața unui om, nu o pauză contabilă între două contracte de muncă. După o viață în care omul a muncit pentru societate, ar fi timpul ca și societatea să-i ofere câțiva ani în care să poată trăi pentru el.
Altfel, pas cu pas, vom ajunge la cea mai eficientă reformă a pensiilor: vârsta de pensionare va fi stabilită cu două săptămâni după speranța de viață. Și atunci, într-adevăr, sistemul nu va mai avea niciun deficit.
***
Rusia le propune țărilor europene să cumpere gaz rusesc: UE are probleme, încă nu este prea târziu
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a lansat propunerea în timpul unei conferințe de presă. Potrivit Nexta, el a avertizat că vor fi prețuri record la gaz și le-a spus europenilor că ar putea relua afacerile cu Rusia. Încă nu este prea târziu ca țările europene să achiziționeze gaz de la Rusia, a spus Peskov.
Oficial: Parlamentul Serbiei a fost dizolvat. Președintele Vucic anunță alegeri anticipate
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a dizolvat, miercuri, parlamentul țării, fiind convocate alegeri anticipate pentru luna octombrie. Demersul vine în încercarea sa de a-și reconfirma autoritatea pe scena politică printr-o candidatură la funcția de premier al țării.

Aproximativ 58% dintre companiile participante la un sondaj al Camerei Americane de Comerț din Shanghai spun acum că sunt optimiste în privința perspectivelor lor în China pentru următorii cinci ani, scrie Reuters. Procentul a crescut cu 17 puncte într-un singur an.
Profiturile au atins cel mai bun nivel din 2019
Schimbarea de sentiment are și o explicație financiară. 78% dintre cele 262 de companii chestionate au declarat că operațiunile lor din China au fost profitabile anul trecut. Este cea mai mare proporție înregistrată din 2019.
Și investițiile dau semne de revenire. 31% dintre companii intenționează să își majoreze investițiile în China în 2026, în timp ce doar 14% spun că le vor reduce.
Ministra Educației din Estonia explică rezultatele de top la PISA 2025: „Nu mai putem preda în același mod în care predam acum cinci ani”
Estonia este țara din Uniunea Europeană cu cele mai bune rezultate la ultimele teste PISA. Într-un interviu pentru HotNews, ministra Educației și Cercetării, Kristina Kallas, a explicat care sunt principalele elemente ale sistemului estonian și ce schimbări sunt necesare în educație, inclusiv în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.
Țara care a anunțat că mii de funcționari publici vor fi înlocuiți de AI se confruntă cu o grevă de proporții

Aproape 10.000 de angajați din sectorul public din Noua Zeelandă au încetat lucrul timp de câteva ore miercuri, sporind presiunea asupra unui guvern care a anunțat tăieri de posturi în condițiile în care speră că automatizarea adusă de tehnologia inteligenței artificiale (AI) va duce la economii la buget și relansarea economiei.
Ministrul de externe german: Ucraina ar trebui să cumpere mai multe arme de la companii germane

Ministrul de externe german Johann Wadephul a declarat marți pentru ziarul Bild că Ucraina ar trebui să cumpere mai multe arme de la companii germane, afirmând că poziția Berlinului, în calitate de cel mai mare donator pentru Kiev, îi conferă dreptul de a se aștepta la comenzi pentru industria germană de apărare, relatează Reuters. El […]
România salvează industria de armament a Germaniei, cu prețul distrugerii uzinelor Romarm. În timp ce Rheinmetall angajează zeci de mii de oameni cu banii SAFE, românii ies în stradă pentru că nu și-au primit salariile din cauza lipsei de comenzi
Din 17 miliarde de euro contractate prin acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – 2026 – 2030, 5,6 miliarde de euro merg către de armament Rheinmetall. Un colac de salvare pentru gigantul german pe care îl bântuia falimentul și care a început acum să facă angajări pe bandă rulantă. Între timp, industria de armament românească a fost aproape pusă pe butuci, iar puținii muncitori rămași în companiile de stat din componența Romarm sunt neplătiți cu lunile.
Deficitul comercial al României se adâncește. Cu cât importăm mai mult decât exportăm. Ultimele date de la Institutul Național de Statistică
Deficitul comercial al României se adâncește potrivit ultimului raport publicat de Institutul Național de Statistică.
România a importat bunuri în valoare de peste 77,5 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, în timp ce exporturile s-au ridicat la 58,27 miliarde de euro. Diferența a dus deficitul balanței comerciale la aproape 19,3 miliarde de euro, potrivit INS.
Decrețeii se apropie de pensie. România ar putea crește vârsta de pensionare ca „să facă față” sistemul

Românii ar putea munci mai mult înainte să iasă la pensie. Decrețeii care se apropie de pensionare pot schimba tot sistemul de pensii care nu e pregătit pentru un asemenea val.
O lege cu impact major pentru jurnaliști și ONG-uri, aprobată de Senat

Legea care protejează jurnaliștii și activiștii de acțiunile abuzive în justiție a fost adoptată, luni, de Senat, care este cameră decizională. Actul normativ a fost adoptat cu 74 de voturi pentru, 3 împotrivă și 29 de abțineri. Legea asigură transpunerea în dreptul național a prevederilor directivei UE privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a …
„Direcții Silvice putred de corupte”. Ce spune Buzoianu că a descoperit în cazul drumului din pădurea Băneasa
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, acuză existența unor „ilegalități” în cadrul unor direcții silvice din Romsilva și susține că anumite procese sunt pierdute „cu complicitatea autorităților”. Ea dă exemplul Direcției Silvice Ilfov și al procesului privind drumul de acces prin Pădurea Băneasa, unde afirmă că Romsilva ar fi acționat în instanță împotriva propriilor interese.
Medic la clinica lui Becali: cancerul e o „bătătură”, iar oncologii, „criminali”. Tratează pacienți cu vit. C
„Nu ai cancer. Ai o bătătură”. I-o spune un medic unui bolnav de cancer. Se întâmplă în clinica lui Gigi Becali, unde omul de afaceri a investit 15 milioane de euro. Sunt icoane pe toți pereții și are un nume de sfânt. Aici, un doctor, care nu e nici măcar oncolog, le spune femeilor să nu-și mai facă mamografie, iar pe colegii lui oncologi îi numeşte „criminali”. Oamenii vin din Spania cu avionul, plătesc mii de euro pentru perfuzii și refuză tratamentul. Doi din zece bolnavi de cancer aleg astfel de alternative și mulți nu se mai întorc. Vedem astăzi un nou episod din campania Diagnostic Profit. Intrăm în clinica patronului FCSB și punem pe masă cele patru instituții ale statului care ar fi putut opri asta.
Călătorie la capătul Sistemului, sau autopsia cu scântei a unei morți anunțate

Cine credea că Securitatea și-a dat obștescul sfârșit după ce a ars morții Timișoarei, le-a aruncat la canal cenușa, apoi l-a împușcat și pe Comandantul Suprem, se înșală. Securiștii au fost bine-mersi și după asta, ei au adus minerii la București, dar au amușinat și la prosperitatea Vestului. Au luat România la ștangă, au creat Sistemul, iar asta este istoria de după Ceaușescu.
Unora le place luxul. Un zbor privat la Mykonos, cât o panoramă asupra României ultimilor 36 de ani

După celebrele jet-uri Nordis, un nou scandal cu un zbor de lux în care au fost implicaţi foşti şi actuali PSD-işti a izbucnit în presa centrală. (Apropo, se mai ştie ceva de ancheta Nordis?) Se ştie că PSD practică o social-democraţie de caviar. Se ştie că doar ceasurile etalate sau ascunse în buzunare ale nomenclaturiştilor…
Marian Nazat: Epistolă către politicienii băștinași

Sunt furios. Și neputincios. De câteva luni, sunt un cetățean abandonat de statul încăput pe mâna unei bande de ticăloși. Așa că-mi aștern pe hârtie oful și le-o trimit ca s-o citească. Știu, e în van…
Un dezvoltator imobiliar din Giroc, acuzatii grave la adresa unui inspector superior de la ANAF Timisoara / “Abia astept sa fiu chemat la DNA!”

Un dezvoltator imobiliar din Giroc a reactionat dur, dupa aparitia informatiei potrivit careia Iancovici Cristian, Sef administratie adjunct la Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Timisoara, s-ar afla in atentia DNA Bucuresti din cauza controalelor discretionare la agentii economici care solicita rambursari de TVA, dar si a protectiilor oferite firmelor care platesc servicii de contabilitate la firma sotiei acestuia.
Lucrările avansează la Pasajul Slavici–Polonă. Constructorul lucrează la rampele de acces și structurile peste calea ferată

Mini-tramvaiul Timișoarei, destinat special pentru a circula pe unele linii ”dificile” din oraș, a intrat în teste

În cursul acestei nopți, tramvaiul de dimensiuni mai mici achiziționat de Timișoara cu fonduri europene, a intrat în teste pe șinele din oraș. Acestea sunt necesare pentru procesul de omologare de către Autoritatea Feroviară Română (AFER). Pentru a fi recepționat și introdus în circulație cu călători, tramvaiul trebuie să treacă mai multe verificări tehnice obligatorii,…
Stațiile de transport public din Timișoara, recondiționate. Ce lucrări au fost făcute

Stațiile de transport public din Timișoara trec printr-un amplu proces de recondiționare. Intervențiile urmăresc îmbunătățirea condițiilor pentru călători și aducerea stațiilor la un standard mai bun.
Eveniment cu o tradiție de aproape un secol, la Timișoara. Începe salonul Anual al Artelor Vizuale, la Muzeul Național de Artă

Cel mai longeviv eveniment dedicat artelor plastice din capitala Banatului își deschide ușile pentru public. Organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR) – Filiala Timișoara, Salonul Anual al Artelor Vizuale ajunge în 2026 la cea de-a 96-a ediție și își desfășoară lucrările în perioada 9–30 septembrie, la Muzeul Național de Artă Timișoara din Piața […]
Cel mai nou spațiu de artă al Timișoarei se deschide, pentru public, vineri
Dată însemnată în calendarul cultural al Timișoarei: în 11 septembrie 2026 va avea loc „soft opening-ul” noului spațiu Art Encounters de pe Bd. Take Ionescu 46C. „Este începutul unui nou capitol pentru fundație și prima ocazie de a descoperi parterul noii clădiri și programele care vor prinde aici contur pe tot parcursul anului”, susțin realizatorii.
Harababura Festivalul Artizanilor, la Timișoara: două zile cu handmade, ateliere, tarot, DJ locali și cinema în aer liber
Faber devine, în weekendul 12–13 septembrie, locul de întâlnire pentru iubitorii de creații handmade, design, muzică și film. Harababura Festivalul Artizanilor aduce laolaltă peste 20 de artizani și designeri locali, dar și ateliere creative, sesiuni de tarot, muzică electronică și proiecții de scurtmetraje. Accesul la eveniment este liber.
Ce facem astăzi, 10 septembrie 2026, în Timișoara?


















