Prefectura Timiș a găzduit, în 12 martie, o interesantă dezbatere pe o temă ce a ajuns tot mai actuală, pe plan internațional, în ultimii ani, cu titlul ”Soluții pentru îmbunătățirea protecției interconfesionale a locurilor de cult împotriva pericolelor teroriste”, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană, al cărui inițiator, pe plan local, este Institutul Intercultural Timișoara.
Întâlnirea a beneficiat de prezența unui număr însemnat de reprezentanți ai cultelor din oraș precum și de participarea unor reprezentanți ai instituțiilor publice responsabile cu asigurarea securității și ordinii publice.
Deschiderea evenimentului a fost făcută de subprefectul Sorin Gabriel Ionescu, gazda întâlnirii. După prezentarea participanților, directorul Institutului Intercultural Timișoara, Călin Rus, a prezentat politicile și practicile europene cu privire la asigurarea locurilor de cult, a comunităților și evenimentelor religioase, inclusiv rezultatele proiectului „Shield”, explicând că instituțiile europene sunt preocupate de aspectele care se leagă de posibilitatea existenței a noi atacuri teroriste față de comunitățile religioase, și că doresc ca aceste comunități să se simtă protejate în mod egal. Ne-au fost prezentate hărți care aveau marcate țările europene în care au avut deja loc atacuri teroriste împotriva comunităților religioase – din care România încă nu face parte. De asemenea, s-a arătat că în țările europene unde există comunități musulmane și iudaice mai mari, numărul atacurilor este și el mai mare.
Directorul Institutului Intercultural Timișoara a vorbit despre întâlnirile din cadrul proiectului Shield, de la Roma și Bruxelles, și despre felul în care poate contribui la prevenirea atacurilor teroriste solidaritatea între comunitățile religioase. „Locurile de cult posedă intrinsec o valoare specială ce trebuie păstrată cu grijă. De fapt, atât credincioșii, cât și cei care nu au credință din toate comunitățile recunosc valoarea simbolică a acestora, în jurul căreia simțul comun al identității hrănește coeziunea socială la nivel local, național și european” – s-a arătat, în documentele proiectului.
Pentru a fi în clar cu termenii folosiți, am aflat următoarele: „Consorțiul SHIELD a decis să adopte termenul mai larg de „atac violent sau terorist” pentru a acoperi toate infracțiunile violente motivate de scopuri politice, religioase sau culturale – în mod obișnuit denumite terorism, extremism violent, fundamentalisme, crime motivate de ură – împotriva locurilor de cult”. De asemenea, am fost informați că aproape jumătate dintre atacurile violente înregistrate au vizat comunitatea musulmană, în timp ce restul atacurilor sunt împărțite aproape egal între comunitatea creștină și cea evreiască din Europa.
O explicație ceva mai detaliată vizând atacurile despre care s-a discutat este aceasta: „Aceste date statistice, care includ atacuri atât asupra clădirilor cât și asupra oamenilor, duc la următoarele concluzii:
1. Comunitatea musulmană: este adesea ținta atacurilor în țări cu comunități musulmane mai mari, cum ar fi Franța, Germania și Suedia. Cu toate acestea, Italia și Olanda au experimentat, de asemenea, atacuri semnificative, în ciuda unui procent scăzut de musulmani. Conflictele politico-religioase au contribuit la creșterea violenței motivate de rasism și a extremismului de dreapta, rezultând în numeroase acte de terorism împotriva lăcașelor de cult musulmane.
2. Comunitatea creștină: se confruntă cu diverse tipuri de atacuri dificil de analizat, având motivații și actori diferiți în spatele lor. Unele atacuri sunt motivate de vandalism (ca și în cazul altor comunități), de grupuri extremiste de stânga sau anarhiste (în special în Grecia și Italia) și în principal de jihadismul islamic, care își propune să distrugă și să submineze simbolurile identității europene, uneori cu scopul de a dăuna direct oamenilor.
3. Comunitate evreiască: suferă de atacuri surprinzător de violente, care adesea duc la victime. Cu toate că reprezintă doar 25% din totalul atacurilor și doar 0,2% din întreaga populație a Uniunii Europene, aceștia sunt disproporționat țintiți de o varietate de actori, în special de extremiștii de dreapta și de islamul jihadist.
Acestă analiză a datelor oferă o imagine asupra situației europene pe parcursul a două decenii și a servit ca bază pentru Proiectul SHIELD pentru a examina realitatea și modul de operare în aceste atacuri.”
Participanții la discuția de la Prefectură, fie reprezentanții cultelor, fie cei de la forțele de ordine, au adus în discuție experiențele lor de la dezbaterile europene pe temă, au prezentat cazuri relevante precum și au împărtășit din experiența lor personală.
Astfel, Marius Iordache, de la Jandarmerie a vorbit despre participarea la întâlnirile de la Roma și Bruxelles de pe agenda proiectului, și de faptul că toate cazurile prezentate acolo „ne ajută să aplicăm local din experiența lor, iar comunicarea ne ajută să anticipăm evenimentele neplăcute”. De asemenea, a amintit că persoanele și instituțiile care organizează evenimente în spațiul public sunt datoare să anunțe și Jandarmeria. „Noi trimitem echipaje la evenimente cu public numeros, indiferent de religie” – s-a adăugat.
Protopopul greco-catolic Răzvan Oprișa a vorbit despre importanța educației pentru a preîntâmpina evenimentele nedorite: „Este mai greu să raspunzi la o situație de urgență. Prevenția se poate face de există înainte educație și remarcarea punctelor comune”. Tot el a dat exemplul întâlnirilor mondiale la tinerilor catolici din Brazilia și Roma, din punctul de vedere al organizării, la care a participat.
Subprefectul Sorin Gabriel Ionescu a oferit exemplul timișorean al capitalei culturale, întâlnirile pe care le-a avut cu voluntarii, posibilitățile de evenimente neprevăzute pe care le-au luat în calcul și tipul de reacție. Tot subprefectul a sugerat ca și graffiti-urile ce apar în zonele locurilor de cult să fie sesizate factorilor de ordine. „Lumea e deschisă spre dialog și colaborare. Sper să rămânem cu gri, pe harta aceea cu locurile fără incidente, așa am trăit întotdeauna aici, am considerat că lucrurile mărunte din viața noastră sunt importante, și unul e acesta, să trăim împreună” – a adăugat el.
Preotul ortodox Timotei Anişorac a dat exemplul unei biserici din Blașcovici unde a avut loc un furt în care piesele sustrase din biserică au fost scoase în un tomberon de la RETIM, și un altul, unde niște indivizi au încercat să dea foc unei alte biserici.
Imamul comunității musulmane și director al Ligii Islamice și Culturale din Timișoara, Alim Safwan, a prezentat pe larg situația musulmanilor din Timișoara: „În ultima perioadă am fost puțin izolați, au fost evenimente în oraș și nu am fost chemați. Vreau să spun, din partea noastră, a comunității, că religia noastră ne obligă să respectăm locul unde trăim. Eu sunt aici din 1991, avem neveste și copii în școli aici, eu sunt egiptean dar aici am trăit mai mult decât în Egipt. Noi suntem disponibili pentru orice. Nu cred ca în România o să fie probleme. Oamenii ce fac lucrurile astea au probleme sociale și de educație, noi credem în pace și liniște. Noi atât rugăm, să comunicăm – suntem dispuși să sprijinim orașul. Avem mai multi medici în comunitate, ne gândim ca o zi pe lună să oferim consultații gratis. Timișoara este orașul nostru al tuturor, avem mândrie să trăim aici, trebuie să avem și noi activități.
Președinta Comunității Evreilor din Timișoara, Luciana Friedmann, a afirmat și ea că este necesară colaborarea pe toate liniile. De asemenea, a reluat ideea exprimată de protopopul greco-catolic: „Repet ideea de educație, pe care o promovăm pe toate liniile”.
Părintele Nikola Lauš, cancelar și econom al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara a spus: „Eu merg pe spirit practic, am avut control de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență după inaugurarea catedralei, au fost sute de broșuri cu ieșirile și intrările de acolo, s-au luat. N-ar strica și aceste lucruri să le avem în vedere, șă existe un lucru practic de dus acasă, pentru informarea oamenilor”. De asemenea, am aflat și despre cazul de acum 15 ani al unui băiat ce folosea telefonul bunicii pentru a suna la 112 să anunțe că ar fi pus bombe în clădirile catolicilor.
Reprezentanții cultelor au primit invitația ca, în cazul în care observă lucruri ce le-ar da de gândit, și care pot duce la violență sau acte teroriste, să se adreseze oricui din cei prezenți acolo ca exponenți ai forțelor de ordine.
După întâlnire i-am solicitat directorului Institutului Intercultural din Timișoara, Călin Rus, un interviu:
– Au existat două întâlniri internaționale în cadrul proiectului Shield la care au participat și timișoreni. Când și cu ce evenimente ați simțit că ați rezonat cel mai mult, din cele discutate internațional?
– Eu personal n-am participat decât la o întâlnire, dar Institutul Intercultural a fost reprezentat la două întâlniri, și pe mine cel mai mult m-a marcat contactul cu reprezentanți ai comunităților religioase musulmane iudaice și creștine din Europa, care în zone în care există atentate, există volență, au reușit să stabilească o colaborare foarte bună și o relație de sprijin reciproc între ei. Asta pentru mine a fost mesajul cel mai important de la aceste întâlniri.
– Mulți dintre cei care au vorbit astăzi au spus că Timișoara e un loc liniștit, însă toate locurile au fost liniștite până a început undeva o problemă de genul acesta. Ce credeți, ce gen de pericole ar putea plana asupra Timișoarei? Ce credeți că s-ar putea întâmpla sau care ar fi primele lucruri de care ar trebui să învățăm să ne ferim în Timișoara?
– Eu nu sunt expert în securitate și nu dau sfaturi legate de securitate, dar pe de o parte ceea ce vrem să încurajăm este o colaborare foarte deschisă și transplarentă și pe principii de egalitate între comunitățile religioase și autorități, care știu ce trebuie să facă, care ar trebui să aibă toate mecanismele, să asigure și protecția și intervenția în caz că se întâmplă ceva, și nu ne dorim, evident, să se întâmple nimic, și ne dorim să se meargă mai departe fără a avea incidente, dar pe de altă parte să vedem această temă a securității ca un punct de întâlnire, ca pe o temă de discuție, de colaborare între comunitățile religioase. Pe noi aceste două aspecte ne interesează. Egalitatea în fața instituțiilor, a comunităților, pe de o parte, și colaborarea, sprijinul reciproc între comunități, ca metodă de prevenție, nu neapărat ca să așteptăm să se întâmple ceva, să creeze un climat pozitiv care să descurajeze tendințele de violență, și care să facilitaze colaborarea.
– Dialogul de azi a fost unul real, s-a vorbit deschis, s-au pomenit din experiențele personale, s-au făcut invitații înspre colaboraea dintre cele două părți ale mesei, reprezentanții cultelor și reprezentanților statului. Care credeți că va fi pasul următor, vor mai fi întâlniri de genul ăsta sau ce se va face concret?
– Asta s-a propus și astăzi, și, în conformitate cu recomandările la nivel european, să existe un cadru deschis dar regulat de întâlnire între comunitățile religioase și instituțiile publice responsabile cu problema securității, și asta sperăm că se va întâmpla, deci să existe cu anumită periodicitate întâlniri de acest tip. Prefectura a manifestat deschidere pentru a găzdui și pe viitor astfel de întâlniri. Ne dorim să fie continuat acest tip de dialog. Pe de altă parte, ce mi s-a părut important că s-a menționat astăzi a fost nevoia includerii și a comunității musulmane în dialogul inter-religios la nivel local. Pentru că este o comunitate care este prezentă aici deja de câteva decenii, care s-a dezvoltat și se dezvoltă și în prezent, și este important să fie inclusă în tot ceea ce înseamnă dialog inter-religios aici.
Ramona Băluțescu
