Faţada Palatului Culturii din Timişoara intră în renovare, primul pas efectiv în acest sens fiind făcut miercuri, odată cu predarea terenului de execuţie constructorului, care se angajează să finalizeze proiectul în 12 luni, până la intrarea în anul Capitalei Culturale Europene 2021.
Primăria a semnat deja contractul pentru lucrări suplimentare anexe şantierului, care constau în igienizarea zonelor de interes pentru proiect, îndepărtarea molozului din pod, desfundarea şi revitalizarea colectoarelor de preluare a apelor pluviale, refacerea hidroizolaţiei de la terasa arcului pentru a preveni infiltraţiile apelor pluviale, realizarea de schele şi copertine provizorii.
Valoarea totală a contractului este de 4 milioane de lei fără TVA, finanţarea fiind asigurată din bugetul local.
„Astăzi (miercuri n.r.) predăm amplasamentul pentru începerea lucrărilor de reabilitare a faţadei Palatului Culturii, clădire care are cea mai mare importanţă din oraş prin ea însăşi, fiind o clădire monument, dar şi prin ceea ce sălăşluieşte în ea, Opera şi trei teatre. Toate plăcile de travertin distruse (peste 80% n.r.) vor fi înlocuite au altele noi; se va folosi doar ceea ce este bun. Noi am vrut să le schimbăm pe toate. Termenul de execuţie a lucrărilor este 12 luni. Vom avea grijă să existe o mobilizare corespunzătoare a tuturor celor implicaţi pentru a avea clădirea gata în anul Capitalei Culturale Europene 2021”, a declarat, miercuri, primarul Nicolae Robu.
Managerul Operei Naţionale Române Timişoara (ONRT), Cristian Rudic, a subliniat că este o intervenţie mai mult decât necesară, atât pentru siguranţa artiştilor şi a publicului şi a trecătorilor, cât şi pentru valoarea istorică şi culturală a clădirii.
„Clădirea ONRT are importanţă istorică mai mult decât dublă, ţinând cont că Opera din Cluj s-a mutat în refugiu la Timişoara, după Dictatul de la Viena, iar în 1946, regele Mihai I împreună cu Aca de Barbu au înfiinţat instituţia ONRT bazându-se pe acel nucleu al artiştilor din Cluj care au rămas aici. Este un act de naştere a Operei din dragostea publicului pentru operă. Apoi, să nu uităm momentul 1989, pentru care clădirea Operei este emblematică. Din noiembrie 2022 va urma şi renovarea interiorului ONRT, pentru că ultima renovare a sălii a avut loc în 1978, iar scena necesită dotări contemporane din punct de vedere al tehnicii teatrale. Dar orice pas este binevenit, acum ne ocupăm de siguranţă, apoi de estetică. În Timişoara, toate drumurile duc la Operă”, a afirmat Cristian Rudic.
Mitropolitul Ioan al Banatului, prezent la predarea amplasamentului, s-a interesat dacă fluxul susţinerii financiare a şantierului va fi asigurat pentru a nu exista sincope, mai ales că, în toamna anului 2020, Timişoara va găzdui întâlnirea tinerilor ortodocşi din întreaga lume.
„Nădăjduim să putem duce la îndeplinire (refacerea faţadei ONRT n.r.) şi să organizăm întâlnirea tineretului mondial. În această Piaţă a operei vor veni mii de tineri din ţară şi din străinătate, cărora am dori să le arătăm şi partea spirituală şi cea culturală a Timişoarei. Aici sunt Opera şi Teatrul, în faţă este Catedrala Mitropolitană. Sunt candele de cultură din părţile bănăţene, dar încă mai avem în memorie şi cele întâmplate în decembrie 1989. De aceea, domnule primar, vă pun câteva cuvenite întrebări. Cine dă banii pentru această lucrare? (…). Şi eu mă angajez, şi domnul primar, că vom face tot ce este posibil să nu existe sincope în ceea ce privesc fondurile, dar dumneavoastră (constructorii n.r.) să ne asiguraţi că nu vor fi sincope în soluţii tehnice sau cu forţa de muncă. Vom vorbi şi la Ministerul Culturii să prevadă o sumă pentru 2020 pentru această lucrare, care nu este o sumă foarte mare”, a spus mitropolitul.
