De aproape 15 ani, timișorenii sunt bombardați cu amenințări în ceea ce privește stadionul „Dan Păltinișanu”. Când, în sfârșit, au fost făcuți pași mai concreți, fake news-ul a fost înlocuit de circ. Fără pâine. Că îngrașă.
Așa a început seria de manifestări care tot anunța demolarea arenei în care, parcă zbuciumul peluzelor încă mai vibrează, iar lacrimile încă udă gazonul legendarei arene. A fost „ultimul meci oficial”, apoi „ultimul meci amical”, pentru ca, apoi, să vină vremea „adevăratului ultim meci”, cel de old-boys dintre Poli și Rapid, care întotdeauna s-au iubit la infinit, vorba sloganului. Și acum se mai iubesc, dar separat. „Vișinii” prin Superliga, „violeții” își tot fac speranțe deșarte la promovare. Pentru că circul să aibă și un muzeu, s-a decis organizarea unei expoziții cu iz de muzeu.
Mai nou, se pune la cale „ultimul concert” prin care timișorenii sa își poată lua adio de la arenă. În ritmul acesta, ne putem aștepta la festivități dedicate „ultimului scaun demontat”, „ultima cărămidă demolată” și, de ce nu, ultima basculantă cu moloz evacuată.
La finalul acestor „ultime-uri”, probabil că va trebui să asistăm și la ultima moliftă, căci „defunctului” trebuie să i se ierte toate păcatele făcute, cu voia sau fără voia sa, cu gândul, cu fapta, cu blatul.
Și, uite așa, ajungem la finalul primei reprize a festivităților. Evident, după o pauză de „hidratare”, urmează a doua repriză. Cum care? Cea pentru prima lopată, prima cărămidă, prima peluză, prima tribună, inaugurare, primul meci. Așa să ne ajute Dumnezeu!
Un răspuns la “„Dan Păltinișanu” și circul”