Anton Kovacs July 18, 2019

 

Rezumând conținutul episodului precedent ideea ar fi că pe ambele părți ale spațiului dintre Operă și Catedrală vom avea magazine de firmă și cu lucruri frumoase, terase și mici baruri.

Toată această zonă va fi amenajată în așa fel încât ceea ce vede turistul la înălțimea ochilor să arate înaltă clasă și distincție.

În centru va rămâne vechea Farmacie 2, cea pe care o cunoaștem cu toții, ajunge o farmacie pentru o stradă care nu are decât 300 de metri.
Dar se va avea grijă ca aceasta să fie amenajată ca o farmacie boutique, vreau să văd acolo vase de porțelan cu inscripții în latină, balanțe din alamă, mobilier din lemn lustruit, farmacia va avea neapărat și un laborator în care cei care lucrează să poată fi văzuți de clienți.

 

 

Nu prea mai rămâne loc pentru restaurante fast food în centru așa că le rugăm să se mute pe străzile laterale, în fond Cina aia stă neamenajată de câțiva ani, și nu e singurul loc în această situație. La fel procedăm și cu celelalte amenajări “utilitare”, magazine de telefoane, bănci, nenumăratele farmacii, magazine de pantofi, haine etc.

Și, foarte important, niciunde în zona istorică a orașului nu vor mai exista săli de jocuri de noroc sau case de amanet, instituții care sunt mult prea apropiate de ceea ce se numește imoralitate și chiar infracționalitate.

Nici evenimente cu papricaș și cârnați prăjiți nu se vor mai organiza în acest spațiu, aceste lucruri pot fi organizate pe străzile laterale sau în Piața Libertății, care până la reamenajare va putea fi folosită în acest scop.

Casele de schimb valutar pot rămâne, toți turiștii au nevoie să schimbe niște bani, dar vor fi rugate și ele să se rebranduiască puțin, mi-ar plăcea să arate mai mult ca niște mici ghișee bancare elvețiene decât ca niște șaormerii de bazar în care se vând și se cumpără bani.

 

 

***

 

O altă problemă care nu trebuie neglijată ar fi vegetația din acel loc.
De câte ori trec pe acolo văd niște oameni care tot înlocuiesc floricelele alea.
Mi se pare un efort mult prea mare și cred că nici bănuții cheltuiți în acest scop nu sunt puțini.
Poate ar trebui să fim ceva mai nonconformiști și în locul lalelelor și al panseluțelor să punem acolo niște plante perene, care să nici nu coste foarte mult și să nici nu necesite atâta întreținere.

În poza de mai jos puteți vedea câteva exemple de astfel de plante perene.

 

 

***

 

Actualul primar spunea la un moment dat că nici lui nu îi place cum este amenajată zona centrală a orașului, dar nu are ce face, încearcă să dea sugestii, dar comercianții sunt cei care hotărăsc.

Părerea mea este că ar putea face totuși câte ceva în acest sens pentru că are la îndemână două pârghii cu ajutorul cărora ar putea impune ce servicii de piață vor exista într-un anumit loc.

Citește și:  Istorie recentă - Coada la ziare

Ținând cont că o mare parte a spațiilor din zona centrală aparțin primăriei, o primă modalitate de control ar fi nivelul chiriilor.
Cu ajutorul nivelului chiriei unele investiții ar putea fi descurajate și altele încurajate.

O altă unealtă foarte puternică de care dispune primarul pentru controlul serviciilor de piață sunt autorizațiile de funcționare.

Autorizațiile de funcționare, care sunt eliberate de primărie nu au fost create pentru ca Poliția Locală să-i amendeze pe cei care nu le au, scopul acestora a fost acela de a oferi autorităților o pârghie extrem de fină de control a unităților comerciale.

Poate undeva nu avem nevoie de mai multe farmacii, așa că dacă există una, nu mai autorizăm deschiderea altora, dar putem să sugerăm celui interesat alte locuri în care am dori apariția unei farmacii.
În altă parte poate am dori să existe o galerie de artă, dăm zvon în țară că suntem dispuși ca în acel loc să percepem o chirie puțin mai mică decât ar fi prețul pieței, sigur se va ivi cineva interesat.

Nu în ultimul rând, în acest fel s-ar putea evita existența unor spații goale, neîntreținute.
Angajații primăriei ar trebui să învețe odată și odată că o chirie mică reprezintă infinit mai mult decât o chirie inexistentă.

Faptul că în oraș există nenumărate spații care aparțin primăriei dar nu sunt folosite, și ca urmare se degradează și fac zona respectivă să arate urât, nu are nici o scuză.

Chiar dacă dai un spațiu cuiva care nu plătește chirie, dar face totuși ceva cu adevărat util acolo, înseamnă mai mult decât să nu folosești acel spațiu și acesta se prăfuiește, are vitrinele sparte și arată ca un furuncul pe față orașului.

 

 

Îmi povestea cineva că dacă vrei să-ți deschizi un business în Mall, ai de semnat un contract care are o grosime cam cât Solenoidul lui Cărtărescu.
Totul e menționat acolo, până la cel mai mic amănunt.
Și dacă nu respecți clauzele, plătești sau chiar zbori de acolo.

Dacă ne gândim puțin, ce altceva este Corso decât un Mall pe orizontală?
Și dacă la Mall se poate, de ce aici să nu se poată?
De ce acela care primește o autorizațioe de funcționare pentru un spațiu în care dorește să presteze servicii de piață să nu semneze un dosar în care să fie prevăzute toate condițiile, de la obiectul de activitate permis până la orele în care este obligat să măture pe stradă sau orele în care îi este permis să se aprovizioneze cu marfă?
Și nu pot să nu mă întreb, de ce acolo treaba merge, toaletele sunt lună-bec, copacii sunt copaci adevărați și nu niște bețe anemice?
De ce ăia au făcut un oraș în timp ce noi nu am reușit să tundem iarba într-un parc?
Cred că nici țânțari nu sunt la Mall…

Citește și:  Unde ne-au dispărut țâșnitorile, fântânile sanitare?

O să mi se spună că, da, dar uite cât au cheltuit ăia pentru un oraș.
Și o să spun și eu, bine, dar noi nu am avut de construit un oraș, nu a trebuit decât să-l măturăm și să tundem iarba, dar nu am fost în stare.
Și dacă vorbim de bani, ia să calculăm cât au costat toate proiectele și studiile de fezabilitate din ultimii 30 de ani care nu s-au materializat în vreun fel, sunt sigur că suma e mai mare decât au cheltuit cei de la Mall să facă un oraș nou nouț.

 

***

 

Să încercăm să rezolvăm și haosul acela automobilistic din jurul Catedralei Mitropolitane:

 

 

Dacă ne uităm pe o hartă, constatăm că avem un drum, strada 20 Decembrie, care pe primii 300 de metri, porțiunea de la Piața Iancu Huniade până la intersecția cu C.D. Loga, în dreptul primăriei, are două sensuri.
După aceea, cu toate că lățimea șoselei nu se modifică, pe următorii 200 de metri, de la primărie până la intersecția cu Bd. Regele Ferdinand, același drum nu mai poate avea două sensuri, așa că șoferii care vin dinspre muzeu spre pod trebuie să ocolească spre dreapta, să treacă prin fața primăriei, după care ocolesc din nou la stânga.

Reiau, avem o zonă pietonală în care ne așteptăm ca turiștii din toată lumea să se uite pe sus la crucile catedralei și la decorațiunile clădirilor, dar le punem în drum o șosea cu niște treceri de pietoni la care verdele ține doar 7 secunde, poate poate unul din ei nu reușește să treacă și scăpăm de el.

În condițiile actuale, când centrul orașului este aproape în totalitate pietonal, bulevardul Ferdinand parcă a fost amplasat pentru a încurca pe toată lumea.
Strică și orașul, strică și biserica, e și un pericol pentru cei care trec pe acolo.
Oare pentru cei care vin de pe C.D. Loga și vor să ajungă undeva pe Republicii ar fi foarte greu să facă un mic ocol parcurgând în plus fix 700 de metri pentru ca să nu mai treacă prin fața Primăriei și a Catedralei?
Nu cred, dimpotrivă, ar trebui chiar să le facă plăcere, în fond dacă nu le-ar plăcea să se plimbe cu mașina, s-ar plimba pe jos.

Părerea mea este că pe strada 20 Decembrie ar fi bine dacă s-ar reintroduce circulația pe două sensuri, până la pod, iar drumul dintre primărie și filarmonică – Catedrală și Piață Victoriei ar trebui pietonalizat.

Și ce facem cu Bulevardul Regele Ferdinand I, porțiunea de la intersecția cu C.D. Loga până la intersecția cu 20 Decembrie?
Păi, era nevoie de un spațiu unde să se amenajeze un loc de parcare pentru cei care vin spre centru cu mașina.

Ecce spatium!

Ar fi acolo disponibili 200 de metri pentru ditamai parcarea.

 

 

Poate greșesc, dar eu aș face mai întâi o simulare pe calculator, să văd cum iese, dacă iese. Cumva aș aplica ideea la început sub formă de test, timp de 3 luni, să spunem, iar dacă totul e OK și toată lumea dă din coadă de bucurie, mut pistele de biciclete din acel loc de pe trotuar pe marginea actualului carosabil, că acum ar fi loc, trimit niște băieți cu niște vopsea albă, să traseze spațiile de parcare, pun iluminat cu LED-uri, pun câteva camere care să acopere toată parcarea și am mai rezolvat o mare problemă a orașului.

Citește și:  CUM AR TREBUI SĂ FIE ADMINISTRAT ȘI AMENAJAT ORAȘUL. Episodul 10 - Piața Traian. Prima parte

 

 

***

 

Un lucru care nu poate fi neglijat este că zona ultracentrală a orașului va avea nevoie de un aparat care să-i asigure întreținerea și funcționarea de zi cu zi, oamenii ăia care nu sunt foarte vizibili, dar fără de care strada nu poate funcționa, cei care se ocupă de curățenie, oameni care repară bănci sau coșuri de gunoi, cei care schimbă un bec ars, polițiști…

Nu i-am uitat, dar, pentru că subiectul este foarte important și nu este legat numai de centrul istoric al orașului, ne vom ocupa de el în unul sau mai multe episoade viitoare.

 

***

 

Și, în final, să discutăm despre bani, de unde vor lua bani pentru toate reamenajările propuse?

Dacă ați citit atenți textul de mai sus, ați remarcat că toate propunerile mele nu presupun cheltuieli foarte mari din partea primăriei, din contră, în unele privințe în timp s-ar ajunge chiar la unele economii.
Toate cheltuielile, nu foarte mari, revin în sarcina celor care vor exploata spațiile de acolo.

Exista posibilitatea ca modificările propuse să fie mult mai substanțiale, s-ar putea face, de exemplu, parcări sau pasaje subterane.

Din păcate eu cred că în următorii ani vom constata că am cheltuit mult prea mult și din păcate banii se vor termina.
Nu numai la noi, dar la noi problema se va manifesta mult mai acut, pentru că avem aici o “economie din rigips” bazată pe socialism corporatist, care se va descompune în următorii ani.

Sunt aproape sigur că din acest motiv, indiferent cine va fi primar, nici peste 10 ani nu vom avea nici Pasajul Solventul și podul aferent, nici pod la Pasajul Jiul, nici pasaj subteran pe Circumvalațiunii care să se lege de cel de la Iulius Town, nici la ILSA nu vor fi două poduri, nici sală polivalentă nouă de nu știu câte mii de locuri, iar stadionul va fi același, dar mult mai degradat pentru că nimeni nu îl mai repară.

 

Captură Adevărul, 2 ianuarie 2019

 

Cred că dacă cetățenii nu vor pune mână de la mână să cumpere unul un pom, altul o floare, nici în Bălcescu, cu toate că acolo este o lucrare ieftină și simplă, care ar putea fi rezolvată într-un weekend, nu vom avea decât actuala pășune.

 

 


Scriem pentru timișoreni. Aflați mai multe despre noi!

1 thought on “Cum ar trebui să fie amenajat orașul – Episodul 3. Corso și Surogat, partea a II-a

Leave a comment.

Your email address will not be published. Required fields are marked*