917: Bătălia de Acheloos: Țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.
Simeon (sau Simon) I cel Mare (Симеон I Велики, transliterat Simeon I Veliki), (n. 864 d.Hr., Pliska, Țaratul Bulgar – d. 27 mai 927 d.Hr., Veliki Preslav, Țaratul Bulgar) a fost țar al Bulgariei între 893 și 927, în timpul Primului Imperiu Bulgar. Campaniile reușite ale lui Simeon împotriva Bizanțului, maghiarilor și sârbilor au condus Bulgaria la cea mai mare extindere teritorială a sa din toate timpurile, transformând-o în cel mai puternic stat din vremea respectivă din Europa răsăriteană. Domnia sa a coincis în același timp cu o perioadă de nemaiîntâlnită prosperitate culturală și deschidere, numită ulterior „Epoca de Aur” a culturii bulgare.
Sub domnia lui Simeon, Bulgaria și-a extins teritoriul în regiunea dintre Marea Egee, Marea Adriatică și Marea Neagră, iar noua capitală a Bulgariei, Preslav se spune că rivaliza cu însuși Constantinopolul.
1000: Întemeierea statului maghiar de Sfântul Ștefan. Astăzi, sărbătorită ca zi națională în Ungaria.
Ștefan I al Ungariei (în maghiară Szent István király „sfântul rege Ștefan”, n. 969, Strigoniu – d. 15 august 1038, Alba Regală) a fost un rege al Ungariei, considerat întemeietorul Regatului Ungariei, primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene. Este venerat ca sfânt în Biserica Romano-Catolică și în Biserica Ortodoxă.
Ștefan s-a născut în 969 la Strigoniu, fiind fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană. Era al patrulea descendent al lui Árpád. Pe linie maternă era nepotul voievodului ardelean Gyula, mama sa fiind Sarolt (sau Sarolta). Potrivit cronicilor (începând cu aceea a lui Anonymus), numele mamei regelui este de origine turcică, șaroldu „jder alb”.
Conform unor surse bizantine, Gyula a trecut la creștinism în 953, primind botezul la Constantinopol, de unde îl va aduce pe călugărul grec Ierotei (Hieroteus) pe scaunul unui episcopat bizantin, probabil la Alba Iulia.
Numele viitorului rege a fost inițial Vajk, considerat de unii istorici maghiari fiind un nume păgân turcic, iar de alții de origine slavonă.
1749: A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviță în Moldova.
Constantin Racoviță (n. 1699, Iași, Moldova – d. 28 ianuarie 1764, București, Țara Românească), a fost domn în Moldova: 31 august 1749 – 3 iulie 1753 și c. 29 februarie 1756 – 14 martie 1757 și în Țara Românească: iulie 1753 – c. 28 februarie 1756 și 9 martie 1763 – 28 ianuarie/8 februarie 1764.
Constantin Racoviță a fost fiul lui Mihai Racoviță, iar tronul l-a câștigat cu ajutorul grecilor, care i-au fost și tovarăși de domnie, întocmai ca și tatălui său. Birurile apăsătoare ale nesătulului domn și abuzurile grecilor, au provocat o mișcare de nemulțumire, dar fără efect durabil. Constantin Racoviță a murit la București în 1764 din cauza unui ospăț prea îmbelșugat.
1791: Navigatorul danez Vitus Jonas Behring a descoperit Alaska.
Vitus Jonassen Bering cunoscut și sub numele de Ivan Ivanovici Bering a fost un cartograf și explorator danez în serviciul rus și un ofițer în Marina Rusă . Este cunoscut ca lider a două expediții rusești, și anume Prima expediție Kamchatka și Marea expediție nordică , explorând coasta de nord-est a continentului asiatic și de acolo coasta de vest a continentului nord-american. Strâmtoarea Bering ,Marea Bering , Insula Bering , Ghețarul Bering și Lacul Vitus au fost toate numite în onoarea lui.
El a fost ales de către țar pentru a căpitan prima expediție Kamchatka, o expediție destinată să navigheze spre nord de la avanposturile rusești din Peninsula Kamchatka , cu sarcina de a cartografi noile zone vizitate și de a stabili dacă Asia și America împart o graniță terestră. Bering a plecat din Sankt Petersburg în februarie 1725 ca șef al unei expediții de 34 de oameni, ajutat de expertiza locotenenților Martin Spanberg și Aleksei Chirikov . Petrecerea a luat bărbați în timp ce se îndrepta spre Okhotsk, întâmpinând multe dificultăți (în special lipsa hranei) înainte de a ajunge la așezare. De acolo, bărbații au navigat spre Peninsula Kamchatka, pregătind noi nave acolo și navigând spre nord (repetând o călătorie puțin documentată a lui Semyon Dezhnyov cu optzeci de ani în urmă). În august 1728, Bering a decis că aveau suficiente dovezi că există o mare limpede între Asia și America, pe care nu a văzut-o în timpul călătoriei. Pentru prima expediție, Bering a fost recompensat cu bani, prestigiu și o promovare la gradul nobil de căpitan comandant . A început imediat pregătirile pentru a doua călătorie.
După ce sa întors la Okhotsk cu o expediție mult mai mare, mai bine pregătită și mult mai ambițioasă, Bering a pornit pentru o expediție către America de Nord în 1741. În timp ce făcea asta, expediția a zărit Muntele Saint Elias și a navigat pe lângă Insula Kodiak . O furtună a separat navele, dar Bering a văzut coasta de sud a Alaska și a fost făcută o aterizare pe insula Kayak sau în apropiere. Condițiile nefavorabile l-au forțat pe Bering să se întoarcă, dar el a documentat unele dintre Insulele Aleutine pe drumul de întoarcere. Unul dintre marinari a murit și a fost îngropat pe una dintre aceste insule, iar Bering a numit grupul de insule Shumagin Islands .după el. Bering însuși s-a îmbolnăvit prea mult pentru a-și comanda nava, care a fost în cele din urmă împinsă să caute refugiu pe o insulă nelocuită din grupul Insulelor Commander ( Komandorskiye Ostrova ) din sud-vestul Mării Bering. La 19 decembrie 1741, Vitus Bering a murit pe insulă, căreia i s-a dat numele de Insula Bering.
1884: A aparut primul mare cotidian, „Universul”. Primul director: Luigi Cazzavillan.
1940: Leon Troțki, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în Revoluția bolșevică a fost asasinat în Mexic unde fusese exilat de Stalin.
Lev Davidovici Troțki, n. 26 octombrie/7 noiembrie 1879, Bereslavka, Ținutul Elisavetgrad, gubernia Herson, Imperiul Rus – d. 21 august 1940, Coyoacán, Ciudad de México, Mexic), născut Léiba sau Leib Bronștéin, a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina. El a fost un politician influent la începuturile existenței Uniunii Sovietice, mai întâi Comisar al poporului pentru politica externă iar mai apoi ca fondator și prim comandant al Armatei Roșii și Comisar al poporului pentru apărare. A fost de asemenea membru fondator al Politburo-ului. În urma luptei pentru putere cu Iosif Vissarionovici Stalin din anii 1920, Troțki a fost exclus din Partidul Comunist și deportat din Uniunea Sovietică. A fost în cele din urmă asasinat în Mexic de un agent sovietic. Ideile lui Troțki formează bazele teoriei comuniste cunoscute sub numele de troțkism.
1968: Invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia pune capăt perioadei de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga.
Invazia Cehoslovaciei, oficial Operațiunea Dunărea, a fost ocuparea Republicii Socialiste Cehoslovace de către forțe armate din cinci state membre în Pactul de la Varșovia – Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă – în noaptea de 20–21 august 1968. Aproximativ 250.000 de soldați au ocupat atunci Cehoslovacia. Două state membre ale Pactului de la Varșovia, anume Albania și România, au refuzat să participe. Forțele est-germane nu au participat nici ele la invazie, cu excepția câtorva specialiști, după ce Moscova le-a ordonat cu doar câteva ore înaintea invaziei să nu treacă granița cu Cehoslovacia. 137 de civili cehoslovaci au fost uciși și 500 au fost grav răniți în timpul ocupației.
Invazia Cehoslovaciei a pus capăt reformelor inițiate de Alexander Dubček în Primăvara de la Praga.
1968: Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.
În 1965 Nicolae Ceaușescu a fost ales prim-secretar al PCR și decide că trebuie redus efortul valutar făcut cu importul de autoturisme. Pentru a începe producția cât mai rapid și în lipsa unei industrii autohtone moderne care să dezvolte un autoturism nou, Comitetul Central al Partidului lansează o licitație pentru fabricarea unui autoturism de clasă medie, cu un motor de 1000-1300 cmc și o producție anuală de 40.000 – 50.000 de unități.
Pe 6 septembrie 1966 se semnează la București contractul cadru între statul român și Régie Nationale des Usines Renault. Compania franceză a oferit o lansare concomitentă a noului său model, de ultimă generație, cu varianta românească. În 1969, Renault 12 se lansează la Paris și Dacia 1300 la București.
Acordul, cu o valabilitate de 10 ani, prevede construcția temporară a unui alt model din gama constructorului francez, până la lansarea modelului Renault 12. La început modelul Renault 16 pare să fie preferat de partea română, decizia finală va fi luată în favoarea modelului Renault 8 Major, al cărui preț este mai accesibil pentru clienții români.
Noua marcă este denumită Dacia, după numele roman al zonei ocupate de România actuală, iar modelul este numit 1100, de la cilindreea motorului de 1108 cmc.
Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs de producătorul român Automobile Dacia S.A., fiind o asamblare în sistem CKD a modelului francez Renault 8. Între 1968 și 1971 au fost produse 37.546 de autoturisme.
1975: NASA a lansat sonda spațială Viking 1 către Marte.
Prima navă spațială care a aterizat cu succes pe Marte, Viking 1 a făcut parte dintr-o misiune în două părți pentru a investiga Planeta Roșie și a căuta semne de viață. Viking 1 a constat atât dintr-un orbiter, cât și dintr-un dispozitiv de aterizare conceput pentru a lua imagini de înaltă rezoluție și a studia suprafața și atmosfera marțiană.
Viking 1 a efectuat prima probă de sol marțian folosind brațul său robotic și un laborator biologic special. Deși nu a găsit urme de viață, Viking 1 a ajutat la caracterizarea mai bine a planetei Marte ca fiind o planetă rece cu sol vulcanic, o atmosferă subțire și uscată de dioxid de carbon și dovezi frapante pentru albiile râurilor antice.
1977: NASA a lansat sonda Voyager 2.
Voyager 2 este o sondă spațială lansată de NASA la 20 august 1977, pentru a studia planetele exterioare. Parte a programului Voyager, sonda a fost lansată cu 16 zile înainte de gemenul său, Voyager 1, pe o traiectorie care a durat mai mult pentru a ajunge la Jupiter și Saturn, dar a permis întâlniri ulterioare cu Uranus și Neptun.
Misiunea sa principală s-a încheiat cu explorarea sistemului neptunian la 2 octombrie 1989, după ce a vizitat sistemul uranian în 1986, sistemul saturnian în 1981 și sistemul jupiterian în 1979. Voyager 2 este acum în misiunea sa extinsă de a studia marginea sistemului solar și funcționează de 46 ani. Este încă în contact cu NASA.
La o distanță de 133,33 au (19,94 miliarde km) de Pământ (la 5 august 2023), deplasându-se cu o viteză de 15,341 km/s (55.230 km/h) în raport cu Soarele, Voyager 2 a părăsit heliosfera intrând în spațiul interstelar, o regiune a spațiului cosmic dincolo de influența Sistemului Solar, alăturându-se navei Voyager 1 care a ajuns în mediul interstelar în 2012. Voyager 2 a început să ofere primele măsurători directe ale densității și temperaturii plasmei interstelare.
1991: Estonia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
