Revista presei cu Anton Kovacs – 20.08.2025

Astăzi aveți ce citi în revista presei.
În primul rând, indiferent de tabăra din care faceți parte, vă recomand să parcurgeți neapărat eseul lui Jeffrey D. Sachs.
Nu e scurt, dar îl puteți citi „în rate”: azi zece rânduri, apoi o pauză de reflecție la ce spune omul ăla, care, să fim sinceri, e mai deștept decât toți noi la un loc – altfel nu ar fi ajuns la nivelul de recunoaștere internațională pe care îl are.
Verificați ce afirmă, ca să vă convingeți că nu bate câmpii.
Mâine mai citiți un paragraf, iarăși gândiți, iarăși verificați, și tot așa, până la final.
Poate că, în felul acesta, vor dispărea și de pe Facebook unele dintre aberațiile servite de uneltele micușoare cu pantaloni până la genunchi, care visează la o nazificare sub acoperire a Europei.

*

Profesorii ies în stradă și cer salarii mai mari.
Corect, și ei au rate, facturi, copii de crescut.
Dar hai să fim sinceri: când vine vorba de educație în România, totul se reduce la bani.
Despre testele Pisa – liniște. Despre armata de analfabeți funcțional pe care o scoate școala – pauză.
Despre faptul că am transformat liceele și facultățile în fabrici de diplome fără acoperire – nicio vorbă.

Problema e că, fie că ne place sau nu, educația funcționează fix ca orice alt serviciu.
Avem prestatorii (dascălii), avem produsul final (absolventul) și, foarte important, avem materia primă (elevii).
Și aici apare problema despre care nu prea vorbește nimeni: oricât ai plăti un profesor, el nu poate scoate un specialist din cineva care nu are capacitatea intelectuală să priceapă sensul unei propoziții citite, chiar dacă a învățat-o pe de rost.
Așa cum un constructor nu poate ridica o vilă din nisip, oricât l-ar amesteca cu apă și l-ar malaxa.

Dar în România ne prefacem că nu vedem asta. Intră toată lumea la liceu, intră toată lumea la facultate, iese cine apucă.
Și culmea e că ies mulți – doar că ies cu diplomă, nu cu meserie.
Avem ingineri care nu știu să schimbe un bec, economiști care nu știu să facă o socoteală și avocați care citesc textele de lege cu degetul pe rând.
Avem miniștri de calitatea Oanei Țoiu, și nu e singurul exemplu.

Poate ar fi cazul să ne asumăm adevărul: nu toți trebuie să facă liceul și facultatea.
Știu, sună incorect politic, dar e logic.
Dacă vrei elită, trebuie să selectezi materia primă.
Dacă bagi tot ce mișcă în universitate, nu faci „specialiști”, faci șomeri cu diplomă.

Da, ar însemna mai puțini elevi în învățământul mediu și superior și, deci, mai puțini dascăli acolo.
Dar asta nu e o tragedie, e o relocare.
Unii profesori și elevi ar trebui să ajungă în școli profesionale, în școli de meserii – exact acolo unde avem nevoie.

Și atunci toată lumea câștigă:
Statul nu mai aruncă miliarde pe pseudo-studenți.
Tinerii care nu pot deveni „specialiști” devin meseriași buni, care câștigă cinstit.
Iar societatea nu se mai îneacă într-o mare de diplome de carton.

Pe scurt, adevărata reformă nu înseamnă doar salarii mai mari sau mai mici pentru profesori, ci și curajul să recunoaștem că nu poți face mobilă de lux din PAL ieftin.
Și nici specialiști dintr-o „materie primă” cu IQ la limita patologicului.

*

Din nou ungurii ăștia: Universitatea ONU va fi în Ungaria.

Ungaria – țară mică pe hartă, dar cu realizări care fac restul Europei să se scarpine în cap.
De la pixul lui László Bíró, care a făcut posibil să semnăm contracte fără să ne murdărim de cerneală, la Cubul Rubik, care ne-a chinuit adolescența și ne-a exersat răbdarea.
Au inventat chibriturile silențioase (János Irinyi), zona de deformare a mașinii (Béla Barényi) care salvează vieți, televiziunea modernă (Kálmán Tihanyi) și microprocesoarele Intel (András István Gróf) – fără ele, calculatoarele și telefoanele noastre ar fi niște bucăți de plastic inutile.

Și să nu uităm Nobelurile și geniile: Albert Szent-Györgyi pentru vitamina C, George de Hevesy pentru izotopi, Eugene Wigner pentru teoria nucleară, Georg von Békésy pentru auz, Dénes Gábor pentru holografie și Imre Kertész pentru literatură.
În paralel, geniile care n-au primit Nobel – John von Neumann, Leó Szilárd, Edward Teller, Paul Erdős, plus Béla Bartók în muzică – au pus bazele lumii moderne.

În plan economic și social, Ungaria a făcut ceea ce România doar visează: a obținut acces la mare prin portul Trieste, a creat vinuri celebre, a dezvoltat industria auto și turismul prin băile termale din Budapesta. În comunism, „gulyáskommunizmus”, cum era numit comunismul maghiar, oamenii trăiau mai bine decât vecinii lor, iar revoluția din 1956 rămâne simbol al libertății și al curajului civic.
Țin minte o știre auzită la Radio Europa Liberă, cândva, cred în iarna ’88-’89: În timp ce la noi se oprea curentul și căldura pentru ca industria să nu fie lipsită de energie, la ei s-a întrerupt temporar activitatea unor fabrici pentru ca cetățenii să nu stea în frig și întuneric.

Astăzi, în timp ce românii plătesc facturi la energie care aproape că-i golesc de vlagă, ungurii au cea mai ieftină energie din UE, grație plafonării prețurilor și contractelor directe.
În loc să studieze ce funcționează, liderii noștri se mulțumesc să fie corecți politic și să copieze manuale de la Bruxelles.

În plus, universitățile ungare sunt pe locul 5 în topul Shanghai, în timp ce România nu apare deloc.
Practic, știința, educația și invențiile lor fac să funcționeze economia și societatea, nu numai la ei dar în întreaga lume.

Toate acestea arată că ungurii știu să gândească, să negocieze și să facă lucruri care chiar contează.
Nu idealizez Ungaria, au și ei probleme. Dar au o claritate în obiective care nouă ne lipsește.

De ce nu învață România de la ei? Probabil din combinația de orgoliu, birocrație și lipsă de viziune strategică.
Liderii români par mai preocupați de conformism politic, de veșnica alegere a taberei greșite și de imagine decât de soluții concrete.
Ungaria, în schimb, a prioritizat interesul național, asta însemnând în primul rând interesul fiecărui cetățean maghiar, negociind dur și investind în educație și infrastructură.
Nu e vorba de copiat orbește, ci de a învăța din abordarea lor: focus pe inovație, negociere strategică și utilizarea resurselor existente. Frica de a cere sfaturi vine, poate, din mentalitatea că „noi știm mai bine” sau din teama de a recunoaște că alții au succes acolo unde noi am eșuat.

Poate e timpul să lăsăm orgoliile și să învățăm de la vecini.
Domnule Bolojan, aveți numărul de telefon al omologului dumneavoastră maghiar?
Dacă da, de ce nu-l sunați să-l întrebați cum ar trebui să facem să ne fie și nouă puțin mai bine?

*

Președintele Nicușor anunță, cu emfază, că vom „investi” în securitatea Ucrainei.
Foarte frumos.
Dar pe noi, cetățenii care plătim facturile acestor „investiții”, nu ne întreabă nimeni dacă suntem de acord să investim?

Vorbind despre democrație cu atâta convingere, ar fi frumos să vedem și unde se aplică, nu doar cum se pronunță.
I-a întrebat cineva pe ucraineni, pe cetățenii obișnuiți, ce vor cu adevărat?
I-a întrebat cineva pe europeni dacă sunt de acord să cumpere gaze scumpe, doar ca să fie aliniate la niște strategii externe?
Sau dacă sunt de acord să „investim” în arme, în loc să investim în locuințe, școli, spitale sau infrastructură?

Se pare că mai nou democrația nu e despre vocea cetățeanului, ci despre cât de spectaculos poate suna declarația unui oficial: „Investim pentru pacea lumii”.
Și tu, cetățene european, doar zâmbești, ca o oaie tâmpă, și scoți portofelul.

***

O nouă politică externă pentru Europa

De Jeffrey D. Sachs

Uniunea Europeană are nevoie de o nouă politică externă bazată pe adevăratele interese economice și de securitate ale Europei. Europa se află în prezent într-o capcană economică și de securitate pe care și-a creat-o singură, caracterizată prin ostilitatea sa periculoasă față de Rusia, neîncrederea reciprocă față de China și vulnerabilitatea extremă față de Statele Unite. Politica externă a Europei este aproape în întregime condusă de teama de Rusia și China – ceea ce a dus la o dependență de securitate față de Statele Unite.

Subordonarea Europei față de SUA provine aproape în întregime din teama sa predominantă față de Rusia, o teamă amplificată de statele rusofobe din Europa de Est și de o narațiune falsă despre războiul din Ucraina. Bazată pe convingerea că cea mai mare amenințare la adresa securității sale este Rusia, UE subordonează toate celelalte probleme de politică externă – economică, comercială, de mediu, tehnologică și diplomatică – Statelor Unite. În mod ironic, UE se agață de Washington chiar dacă Statele Unite au devenit mai slabe, instabile, erratice, iraționale și periculoase în propria politică externă față de UE, chiar până la punctul de a amenința în mod deschis suveranitatea europeană în Groenlanda.

Pentru a trasa o nouă politică externă, Europa va trebui să depășească premisa falsă a vulnerabilității sale extreme față de Rusia. Narațiunea Bruxelles-NATO-Regatul Unit susține că Rusia este intrinsec expansionistă și va invada Europa dacă se ivește oportunitatea. Ocupația sovietică a Europei de Est din 1945 până în 1991 dovedește, se presupune, această amenințare astăzi. Această narațiune falsă interpretează greșit comportamentul Rusiei atât în trecut, cât și în prezent.

Prima parte a acestui eseu își propune să corecteze premisa falsă conform căreia Rusia reprezintă o amenințare gravă pentru Europa. A doua parte privește spre o nouă politică externă europeană, odată ce Europa va fi depășit rusofobia sa irațională.

Premisa falsă a imperialismului rusesc spre vest 

Politica externă a Europei se bazează pe presupusa amenințare la adresa securității Rusiei la adresa Europei. Totuși, această premisă este falsă. Rusia a fost invadată în mod repetat de marile puteri occidentale (în special Marea Britanie, Franța, Germania și Statele Unite în ultimele două secole) și a căutat mult timp securitatea printr-o zonă tampon între ea și puterile occidentale. Zona tampon, puternic contestată, include Polonia, Ucraina, Finlanda și statele baltice de astăzi. Această regiune situată între puterile occidentale și Rusia reprezintă principalele dileme de securitate cu care se confruntă Europa de Vest și Rusia.

Trump: Ucraina nu va primi Crimeea și nici nu va fi primită în NATO

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că returnarea Crimeii către Ucraina este imposibilă. De asemenea, a exclus posibilitatea aderării țărilor la NATO. „Ambele lucruri sunt imposibile”, a declarat pentru Fox News. Trump sa întâlnit pe 18 august cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni. În cadrul întâlnirii, președintele SUA a subliniat că este necesar […]

Universitatea ONU va fi în Ungaria

Potrivit unei hotărâri a prim-ministrului, publicată în Monitorul Oficial al Ungariei, noul institut al Organizației Națiunilor Unite (ONU) ar putea fi înființat la Kőszeg, pentru pregătirea activității premierului ia pe ministrul responsabil pentru Cultură și Inovație și pe ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior. Institutul va funcționa ca un nou centru de cercetare […]

Naivitatea toxica a lui Nicușor

Cred că Nicușor Dan pur și simplu nu înțelege cum și treaba cu legionarismul. E dintre cei care care spun: „Da, dar a făcut și multe lucruri bune!“. Președintele se lasă purtat cu sinceritate și suflet curat de felul în care mizeriile devin ascunse în obișnuințele noastre, în cutme, chiar în limbă și sintaxă.

Ar trebui să-i explice consilierii săi că nu există decât o singură raportare la legionarism, fascism, nazism: o negare a lor fără rest.

Găsesc jenantă prezența sa la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. Acolo nu prăznuiește doar Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu“ la „Zilele Rezistenței“, ci și membrii grupării Comunitatea Identitară Română, o grupare declarată legionară, în sensul că băieții umblă la cămașă brună, uneori cu tentă nazistă dată de cravatele negre model SA.

Naivitatea și lejeritatea cu care Nicușor Dan tratează aceste lucruri sunt, de fapt, extrem de toxice. E dezarmant uneori să-l vezi cât de greșit se raportează la imaginea de ansamblu și la liniile roșii dintr-o societate liberală. Iar de la Sâmbăta de Sus, omul nostru merge în pelerinaj la Arsenie Boca. Ce minunat să descopere cât de pătruns de credință și multe altele și președintele țării!

Mă doare-n fund că nu sa dus la Ziua Marinei să stea printre militari care leșină de căldură, însă găsesc bolnav apetitul său pentru „părțile bune“ ale răului.

Nicușor anunță că vom „investi” în securitatea Ucrainei, dar nu precizează ce sumă

Președintele Nicușor Dan a transmis, mărți, după cele două videoconferințe cu liderii europeni, în formatul Coaliției pentru Voință și Consiliul European, că Rusia trebuie să înceteze uciderea civililor și sancțiunile trebuie menținute și, dacă e necesar, chiar intensificate. Potrivit lui Nicușor Dan, ”România va contribui la garanții solide de securitate pentru Ucraina, care vor fi […]

CRIN ANTONESCU: „România nu are președinte. Cu Nicușor Dan am eșuat în caricatură“

Inteligent, volubil, spontan. Discurs liber, articulat, educat, în contrast cu vorbirea poticnită și haotică a clasei politice. Toate astea nu l-au împiedicat să piardă alegerile prezidențiale. Crin Antonescu nu e dornic să revină în politică. Cînd și cînd, dacă tragi de el, mai răspunde la întrebări.

Oana Țoiu, gafe în cascadă la TVR Info. Ia pocit numele președintelui Ucrainei și a făcut greșeli gramaticale

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a avut mai multe momente stânjenitoare în timpul unei emisiuni la TVR Info, unde ia stâlcit numele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a făcut greșeli gramaticale vizibile.

Nazare sa răzgândit: cele 698. 000 de firme fără cont bancar sunt de fapt 500. 000, dar nu sunt firme active cum a zis inițial, ci inactive, după cum spune acum.

Eșec guvernamental: România ratează 3 miliarde de euro din PNRR pentru modernizarea feroviară

România pierde o șansă istorică de modernizare a transportului feroviar : aproape 3 miliarde de euro din PNRR nu vor mai ajunge în infrastructură și materialul rulant al CFR, banii prevăzuți inițial pentru calea ferată, dar pierduți prin lipsa de reformă. În plin sezon de vacanță, pasagerii circulă în condițiile precare, cu vagoane vechi, fără aer, întârzieri de multe ore și trenuri care rulează cu viteze medii de doar 46 km/h.

USR cere desființarea instituților de stat care risipesc resursele statului și nu aduc valoare

USR cere desființarea mai multor „instituții cu nume distinse, dar consumatoare de resurse fără să aducă valoare adăugată” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a menționat, printre altele institutul Levantului, condus de fostul președinte Emilescu, și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, vremea președintei lui Constantin. Lista a fost […]

Răzmeriţa dascălilor. Totul despre salarii, nimic despre testele Pisa, nimic despre „pepiniera” de analfabeți funcțional

De ceva timp profesorii din România fac tot felul de protest, amenințând inclusiv cu boicotarea debutului noului an școlar. Ei spun că mitingesc pentru drepturile care li se cuvin, alţii spun că pentru privilegii. Principalele revendicări țin de salarii și volumul de muncă. Aşadar, cam totul se reduce la bani. Mai acum, Guvernul nu a …

De ce a refuzat Traian Băsescu vila din strada Emile Zola. Fostul președinte: „Numai tâmpiții nu se uită și la costuri”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat marți, 19 august, pentru Libertatea, că a refuzat vila atribuită inițială de Guvern, cea din strada Emile Zola nr. 2, susținând că este prea mare pentru nevoile sale.

Curățenie în spațiile verzi dintre blocurile din Circumvalațiunii și Odobescu

Curățenie în spațiile verzi dintre blocurile din Circumvalațiunii și Odobescu

Ce facem astăzi, 20 august 2025, în Timișoara?

Miercuri puteți merge la expoziții sau la un party pe Bega.