De ceva vreme observ tot mai des acest gen de știri: inteligența artificială a mai ajutat omenirea să facă un pas într-un anumit domeniu.
Astăzi este vorba despre cardiologie. Un program analizează în câteva secunde o electrocardiogramă și descoperă semne ale insuficienței cardiace, ale unor boli valvulare sau ale infarctului pe care medicul le-ar putea observa mult mai târziu. Există deja stetoscoape asistate de inteligență artificială care pot identifica, în numai 15 secunde, modificări ale sunetelor inimii imperceptibile urechii omenești. Nu îl înlocuiesc pe cardiolog, dar îi atrag atenția: „Uită-te mai bine aici, pentru că s-ar putea să fie ceva.”
Zilele trecute citeam despre cancerul de piele. Un medic poate vedea câteva mii de alunițe de-a lungul carierei sale. O inteligență artificială poate compara într-o secundă fotografia unei leziuni cu milioane de imagini deja analizate și poate observa niște diferențe de formă, culoare sau textură pe care ochiul omenesc riscă să le treacă cu vederea. Nici aici calculatorul nu îl trimite pe dermatolog acasă, ci îl ajută să greșească mai rar. Studiile arată că medicii sprijiniți de asemenea sisteme pot diagnostica mai precis decât cei care lucrează singuri.
Mai era ceva despre Alzheimer. O inteligență artificială poate cerceta fișele medicale ale unui număr uriaș de oameni, rezultatele analizelor, medicamentele prescrise, schimbările de comportament și evoluția în timp, descoperind pacienți la care boala există probabil, dar nu a fost încă diagnosticată. Poate analiza imagini ale creierului, felul în care vorbește cineva, ezitările, vocabularul sau schimbările aproape imperceptibile ale memoriei. Nu vindecă Alzheimerul, dar îl poate descoperi mai devreme și poate ajuta cercetătorii să caute tratamente printre combinații pe care unui om i-ar trebui câteva vieți să le verifice.
În cercetarea medicamentelor, AI poate analiza milioane de structuri moleculare și poate propune acele substanțe care au cele mai mari șanse să acționeze asupra unei anumite boli. Ceea ce înainte însemna ani de încercări de laborator poate fi restrâns la câteva mii, câteva sute sau câteva zeci de variante promițătoare. Experimentele tot trebuie făcute, medicamentele tot trebuie testate, iar siguranța lor trebuie demonstrată. Numai că cercetătorul nu mai caută acul într-un hambar întreg, ci într-un singur balot de paie.
Același lucru se întâmplă în radiologie. Un asemenea sistem poate examina radiografii, mamografii, tomografii și imagini RMN, marcând acele zone care merită cercetate mai atent. În anatomia patologică poate număra și clasifica celule. În chirurgie poate ajuta medicul să identifice mai precis limitele unei tumori. În spitale poate anticipa agravarea unui pacient analizând simultan pulsul, tensiunea, temperatura, saturația de oxigen și zeci de rezultate de laborator.
Dar medicina este numai unul dintre domenii.
În agricultură, imaginile luate de sateliți și drone pot arăta unde o cultură suferă din cauza lipsei de apă, unde au apărut dăunători și unde trebuie administrat îngrășământ. Nu mai stropești orbește o mie de hectare pentru că într-un colț al terenului a apărut o boală. Tratezi exact locul afectat, economisești substanțe, bani și apă. România are chiar un proiect european pentru dezvoltarea unui centru de cercetare dedicat folosirii inteligenței artificiale și observației Pământului în agricultură.
În industrie, AI poate asculta zgomotul unui motor sau poate analiza vibrațiile unui rulment și poate anunța că utilajul se va defecta peste două săptămâni. Piesa este schimbată înainte să oprească întreaga fabrică. Tot ea poate controla calitatea produselor, poate găsi fisuri microscopice, poate reduce consumul de energie și poate proiecta piese mai ușoare și mai rezistente.
În energie poate anticipa consumul, poate echilibra producția eoliană și solară, poate depista pierderile din rețele și poate stabili când trebuie încărcate sau descărcate bateriile.
În transport poate sincroniza semafoarele după traficul real, nu după un program făcut cândva într-un birou. Poate calcula traseele mijloacelor de transport public, poate prevedea întârzierile și poate arăta unde este nevoie de încă un tramvai și unde circulă un autobuz aproape gol.
În administrație ar putea verifica automat cereri, ar putea completa formulare folosind informațiile pe care statul le deține deja și ar putea depista fraude fără să oblige milioane de oameni corecți să aducă, pentru a suta oară, aceeași copie după buletin. AFIR folosește deja automatizarea pentru obținerea unor documente din bazele de date ale statului, economisind sute de zile de muncă administrativă.
În educație, un asemenea sistem ar putea observa că un copil nu a înțeles fracțiile, în timp ce altul s-a plictisit pentru că le-a înțeles de mult. Fiecăruia i-ar putea oferi alte explicații și alte exerciții. Profesorul ar rămâne acela care educă, încurajează și formează omul, iar calculatorul s-ar ocupa de partea repetitivă — dacă, bineînțeles, noi nu vom folosi inteligența artificială numai pentru a controla dacă profesorul a completat toate rubricile dintr-un tabel.
De aceea ar fi interesant să aflăm cum profită cercetătorii români de această revoluție. Și nu numai cercetătorii. Cum profită universitățile, spitalele, firmele, agricultorii, primăriile și instituțiile statului? Ce baze de date construim? Ce programe dezvoltăm? Ce probleme specifice României încercăm să rezolvăm?
Există și semne bune. România a fost selectată pentru dezvoltarea unei „fabrici de inteligență artificială”, adică o infrastructură care ar trebui să ofere cercetătorilor și firmelor acces la putere mare de calcul, date, instruire și sprijin tehnic. Scopul declarat este ca firmele românești să nu rămână simple cumpărătoare de tehnologie, ci să devină creatoare de soluții.
Astfel de experimente pot fi făcute în orice domeniu, iar în funcții de concluziile trase am putea accelera implementarea IA în anumite domenii.
Numai o clădire, niște calculatoare și o panglică tăiată de trei miniștri nu produc automat cercetare. Pentru asta trebuie oameni bine pregătiți, salarii care să-i țină în țară, acces la date, colaborare între universități și firme, finanțare pe termen lung și, mai ales, libertatea de a încerca și de a greși. Cercetarea nu funcționează ca un proiect de borduri, în care scrii caietul de sarcini, găsești firma potrivită și peste șase luni anunți că ai absorbit fondurile.
Acum se pun, de fapt, temeliile viitorului. Modelele construite astăzi, bazele de date adunate astăzi și oamenii instruiți astăzi vor produce peste zece sau douăzeci de ani medicamente, utilaje, servicii și industrii întregi.
De exemplu, eu aș organiza niște experimente simple.
Tot s-a vorbit mult despre judecători în ultima vreme.
Dacă aș fi șef acolo, la justiție, aș lua vreo 10 dosare, în care s-a stabilit deja sentința, le-aș scana și aș îndopa un AI sau mai multe cu datele acelea, mai puțin sentința.
După care l-aș ruga să se spună el în pielea unui judecător, în două variante:
Prima variantă, respectând strict litera legii.
Cea de-a doua, ținând cont și de spiritul legii, să facă dreptate cu adevărat, chiar dacă dreptatea aceea e în contradicție cu litera legii, că de aia e judecător și nu calculator.
După care aș compara rezultatele cu cele date de „judecătorul om”.
Poate aș trage și niște concluzii despre raportul cost performanță, sau poate că astfel s-ar descoperi necesitatea modernizării unor legi prost concepute.
Cei care încep acum vor vinde aceste lucruri. Ceilalți le vor cumpăra.
Iar dacă România nu va face nimic, nu înseamnă că inteligența artificială nu va ajunge aici. Va ajunge, fără îndoială. Numai că va veni împachetată frumos, cu licență anuală, abonament în euro și toate datele păstrate pe serverele altora.
Noi vom organiza atunci o conferință despre „transformarea digitală a României”, vom pune pe masă niște sticle cu apă, vom face câteva fotografii și ne vom felicita că am intrat, în sfârșit, în viitor.
În viitorul construit de alții.
***
Medicii au dezvoltat un instrument AI „suprauman” care poate depista bolile cardiace în mai puțin de 2 secunde: „Este încântător”
Medicii au dezvoltat un instrument de inteligență artificială „suprauman” care poate depista bolile cardiace în mai puțin de două secunde. Această tehnologie revoluționară a fost antrenată pe date provenite de la milioane de pacienți și funcționează prin extragerea unui volum mai mare de informații dintr-o electrocardiogramă (EKG) de rutină decât poate observa, de obicei, ochiul uman, relatează The Guardian.
Ce ar conține planul de pace american pentru Ucraina
Au fost făcute publice detalii despre presupusul „plan de pace” privind Ucraina, pe care reprezentanții lui Trump l-au prezentat în cadrul negocierilor de la Moscova și Kiev, relatează canalul NE SAHAR de pe rețeaua Telegram. Conform presei din Kiev, planul prevede încetarea focului, concesii teritoriale din partea Ucrainei, retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas și din […]
Pornografia, sursă de finanțare pentru armata Ucrainei.
Ucraina ia în calcul legalizarea și impozitarea pornografiei, într-o încercare de a aduce în economia oficială o industrie care funcționează în prezent în mare parte în afara cadrului legal.
Jordan Bardella spune că viitorul guvern francez nu va mai acorda ajutoare gratuite Ucrainei: „Franța se scufundă în datorii”
Jordan Bardella susține că sprijinul necondiționat acordat Ucrainei ar trebui înlocuit cu o relație care să aducă mai multe beneficii Franței. Liderul naționalist de dreapta, care este un puternic candidat la funcția de premier de după alegerile din 2027, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV:
„Ne scufundăm în datorie. Ne înecăm în deficit. Și este iresponsabil să mai facem angajamente și să promitem sprijin financiar fără garanții. Totul va trebui să fie evaluat”, a spus Bardella. Politicianul este de părere că a venit timpul ca Ucraina să plătească pentru fiecare ajutor furnizat de Europa.
Volkswagen salvează de la închidere o uzină germană vânzând-o unui investitor israelian interesat să producă acolo arme
Vaticanul propune introducerea păcatului ecologic pe lista păcatelor capitale | „E împotriva Creației și a Creatorului”
„Chestiunea ecologică este o abordare teologică”.
Este ideea principală a textului cu care Vaticanul vrea să includă agresiunile împotriva mediului pe lista păcatelor capitale de spovedit, citat de Euractiv.
Documentul, intitulat „Grija pentru casa noastră comună – un răspuns responsabil și fratern la Dumnezeul Treimic” și publicat săptămâna aceasta cu autorizația Papei, propune introducerea unui nou păcat: cel împotriva creației și a creatorului.
Ce înseamnă să fii fericit? Există un răspuns simplu, dar greu de pus în practică
Tot ce știm despre concepția lui Socrate despre fericire provine în principal din relatările lui Platon și Xenofon. Filosoful însuși nu a lăsat în urmă o operă scrisă, arată Blic. Din aceste surse reiese imaginea unui om pentru care o viață bună presupunea cunoaștere, virtute și preocupare pentru propriul caracter.
În Atena secolului al V-lea î.Hr., o societate în care statutul, politica, comerțul și averea aveau o importanță considerabilă, Socrate a susținut o idee care rămâne actuală: bunurile materiale nu sunt suficiente pentru ca un om să ducă o viață bună.
Ceasul Floral din Timisoara, in trei variante de reamenajare.
Ceasul Floral din Timisoara ar putea avea o noua infatisare. Primaria Timisoara a prezentat trei variante de reamenajare pentru obiectivul construit in anii ’70 si pentru scuarul din jurul acestuia. Toate pornesc de la memoria locului, dar propun moduri diferite de raportare la ceas si la spatiul verde.
Ce facem astăzi, 8 septembrie 2026, în Timișoara?
