Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, mizând pe o scădere importantă a inflației în perioada următoare, deși contextul economic este marcat de stagnare, secetă și incertitudini externe.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, reunit în ședință luni, 10 august 2026, a hotărât menținerea nemodificată a principalilor indicatori de politică monetară. Astfel, dobânda cheie rămâne la nivelul de 6,50 la sută pe an, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) este păstrată la 7,50 la sută pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. În plus, BNR păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate băncilor pentru pasivele în lei și în valută.
Decizia BNR vine într-un moment în care economia dă semne de stagnare, iar riscurile legate de prețurile la energie, secetă și tensiunile geopolitice internaționale rămân ridicate.
Inflația a scăzut în iunie, dar s-a majorat pe întreg trimestrul II
Datele furnizate de instituție arată că rata anuală a inflației a coborât în luna iunie 2026 la 10,42 la sută, de la 10,85 la sută în luna mai. Ieftinirea legumelor și fructelor pe piața locală, alături de scăderea cotațiilor la petrol, au dus la reduceri de prețuri pentru combustibili și alimente LFO (legume, fructe, ouă). Totuși, aceste ieftiniri au fost parțial compensate de scumpirile la gaze naturale și energie electrică.
Privind însă pe întregul trimestru II 2026, rata anuală a inflației a crescut de la 9,87 la sută în martie. Majorările au fost cauzate de segmentele energie, combustibili, prețuri administrate și de o creștere considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.
Totodată, inflația de bază CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent din debutul anului, urcând la 8,3 la sută în iunie (de la 8,2 la sută în martie), ca urmare a efectelor indirecte ale scumpirii carburanților, a creșterii cursului euro și a scumpirii unor importuri.
În ceea ce privește indicatorii europeni și mediile anuale:
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a urcat la 9,2 la sută în iunie, față de 9,0 la sută în martie.
Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 9,8 la sută în iunie (de la 8,5 la sută în martie).
Rata medie anuală IAPC a urcat la 8,6 la sută în iunie (de la 7,6 la sută în martie).
Economia a stagnat la începutul anului, dar dă semne ușoare de revenire
Datele statistice analizate de BNR reconfirmă că activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2026, după ce în trimestrul IV 2025 scăzuse cu 1,9 la sută. Această evoluție a adâncit moderat deficitul de cerere agregată.
Progresul produsului intern brut (PIB) a consemnat o scădere anuală la -1,2 la sută în trimestrul I 2026, de la 0,2 la sută în trimestrul anterior. Scăderea a fost cauzată de accentuarea ușoară a contracției consumului populației și, în special, de un aport negativ considerabil al variației stocurilor. Totodată, investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit puternic creșterea pe seama declinului din sectorul public, iar exportul net și-a înjumătățit impactul expansionist.
Totuși, analizele recente indică o ușoară redresare a economiei în trimestrele II și III 2026:
Comerț: Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în trimestrul II, iar vânzările auto-moto și-au reaccelerat creșterea în aprilie-mai.
Construcții și industrie: Lucrările de construcții au consemnat un salt amplu în aprilie-mai, în timp ce producția industrială și-a adâncit contracția.
Comerț exterior: Deficitul comercial și-a stopat ajustarea descendentă în aprilie-mai, iar deficitul de cont curent și-a încetinit-o ușor, datorită ameliorării balanțelor veniturilor.
Piața muncii și piața financiară: credite în creștere și presiuni pe curs
Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați a încetinit în aprilie-mai, iar rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul II față de media de 6,4 la sută din primul trimestru. Sondajele din iulie arată o revenire a intențiilor de angajare, dar și o restrângere a deficitului de forță de muncă până la un minim al ultimilor 6 ani în industrie și servicii. Salariul brut nominal a înregistrat creșteri anuale mai reduse, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, însă costul unitar cu forța de muncă din industrie a crescut în luna mai.
Pe piața financiară, dobânzile interbancare au rămas liniare în iulie, iar randamentele titlurilor de stat au crescut ușor din cauza reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul leu/euro s-a menținut pe palierul mai înalt pe care intrase la finalul lunii mai, iar raportul leu/dolar s-a stabilizat la valorile crescute din luna anterioară.
În plan financiar, creditarea privată s-a accelerat în iunie 2026, ritmul anual ajungând la 8,4 la sută (față de 7,7 la sută în mai). Componenta în lei a înregistrat o creștere notabilă după 5 trimestre de scădere, ajungând să reprezinte 66,8 la sută din totalul creditelor private, în timp ce creditele în valută au continuat să crească alert.
Prognoză BNR: Scădere vizibilă a inflației din trimestrul III
Consiliul de administrație a analizat și aprobat în ședința de astăzi Raportul asupra inflației, ediția august 2026. Conform prognozei, inflația va înregistra o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, pe măsură ce se epuizează efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor.
După o evoluție fluctuantă în trimestrul IV 2026, se așteaptă ca inflația să scadă treptat și să reintre în interiorul intervalului țintei la finalul anului 2027.
Potrivit instituției, evoluția viitoare este însoțită de riscuri majore:
„Incertitudini și riscuri notabile decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.”
De asemenea, contextul politic și măsurile fiscale viitoare aduc alte semne de întrebare:
„Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.”
Tensiunile geopolitice joacă și ele un rol central în evaluarea băncii centrale:
„Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.”
În acest context vulnerabil, BNR subliniază că:
„absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.”
Totodată, oficialii menționează că:
„Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.”
Obiectivele BNR și calendarul viitor
Banca centrală subliniază că deciziile luate urmăresc menținerea stabilității prețurilor și susținerea economiei:
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.”
Totodată, instituția adaugă că:
„Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.”
Banca centrală își dă asigurările că va urmări atent situația:
„BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.”
Săptămâna aceasta, noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat public într-o conferință de presă programată pentru data de 13 august 2026, la ora 11:00. Minuta deliberărilor ședinței de astăzi va fi publicată pe site-ul BNR în data de 21 august 2026, la ora 15:00, iar următoarea ședință a Consiliului de administrație dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 octombrie 2026.
