Citind artcolul despre Leon Dănăilă mi-am adus aminte că am avut ocazia să ascult, odată, la Radio BBC, o emisiune care m-a făcut să reflectez îndelung asupra unui subiect care, de obicei, nu captează atenția multora: plăcerile nevinovate ale vieții.
În cadrul acestei emisiuni, se discuta despre acele mici momente de răsfăț care fac viața mai plăcută, dar care, totodată, sunt privite cu o anumită reticență de unii specialiști.
Printre ele se numărau cafeaua aburindă de dimineață, țigara de după masă, un pahar de vin savurat cu prietenii, mâncarea gustoasă care aduce alinare simțurilor și, desigur, sexul.
Totul a început de la o constatare care mi s-a părut destul de surprinzătoare: francezii, acești cunoscători ai gastronomiei fine, care își respectă cu sfințenie tradițiile culinare – aperitivul ce precede orice masă, vinul care curge constant, chiar și la prânzul de zi cu zi, și digestivul care încheie mesele festive – nu doar că nu trăiesc mai puțin decât locuitorii altor țări europene, dar nu sunt nici mai bolnavi.
Deși dieta lor include alimente ce nu sunt tocmai recomandate de medici, cum ar fi brânzeturile grase sau pâinea cu mult unt, ei au o speranță de viață comparabilă cu cea a altor națiuni, chiar mai mare în unele cazuri.
Și nu mă refer doar la alimentație, ci și la faptul că francezii nu se sfiesc să vorbească despre sex, un alt subiect adesea evitat în alte culturi.
Acesta a fost punctul de plecare al unei întrebări care m-a frământat mult timp: de ce, atunci, în multe țări, cum sunt cele din Europa de Nord sau cele anglo-saxone, micile plăceri ale vieții sunt, în general, considerate dăunătoare sau periculoase? De ce restricțiile alimentare sau comportamentale, cum ar fi evitarea alcoolului sau a fumatului, sunt promovate insistent, chiar și atunci când efectele pozitive asupra sănătății nu sunt atât de clare sau nu sunt demonstrabile pe termen lung?
Emisiunea a adus în discuție un concept pe care l-am găsit fascinant și care a schimbat radical perspectiva asupra acestui subiect: aceste restricții, care par a fi susținute de o rațiune științifică, nu sunt în realitate rezultatul unei abordări strict medicale, ci mai degrabă se încadrează într-o „medicină religioasă”. Adică, o filosofie care se bazează pe ideea că, pentru a obține foloase pe termen lung (și, eventual, în viața de dincolo), ar trebui să renunțăm la micile plăceri cotidiene, să le înfrângem, ca un fel de sacrificiu personal.
Astfel, prin renunțarea la ceea ce ne face plăcere acum, am putea ajunge să obținem o recompensă mult mai mare în viitor.
Acesta este curentul gândirii care vine dintr-o tradiție religioasă profund înrădăcinată în multe culturi, unde plăcerile acestei lumi sunt considerate „iluzorii” și un obstacol în calea realizării spirituale.
Această „medicină religioasă” a ajuns să influențeze deciziile nu doar ale credincioșilor, dar și ale multor oameni de știință, care au promovat în multe cazuri ideea că o viață disciplinată, lipsită de viciile cotidiene, este cheia către sănătatea supremă.
Însă, așa cum am văzut în emisiune, realitatea nu este chiar așa.
Exemplele celor care au o viață aparent „indisciplinată” și care totuși trăiesc mult și bine, precum francezii, ne arată că echilibrul între plăcerile mici și disciplinele mai mari ale vieții este, de fapt, esențial.
Astfel, poate că nu ar trebui să ne mai simțim vinovați pentru a ne bucura de un pahar de vin bun, de o masă copioasă sau de momentele intime ale unei relații, atâta timp cât le trăim cu măsură și înțelepciune. Poate că adevărata „medicină” este să învățăm să ne bucurăm de plăcerile nevinovate, fără a căuta să le justificăm sau să le înăbușim sub umbrela unor idealuri imposibile de atins.
*
Este interesant cum unele momente din istorie sunt purtătoare ale unei lecții esențiale despre leadership și viziune.
De exemplu, citim că Donald Trump i-a cerut lui Elon Musk să fie mult mai agresiv în privința concedierilor și reducerilor bugetare din Guvernul federal, un exemplu de presiune pentru eficiență și economisire.
Poate că mulți nu s-ar fi așteptat la o astfel de abordare, având în vedere stilul său destul de impredictibil, dar ideea centrală este clară: când îți propui să schimbi ceva semnificativ, trebuie să o faci rapid și cu impact, nu doar prin măsuri superficiale.
Această viziune mi-a adus aminte de o întâmplare din perioada Războiului Rece, când Statele Unite se aflau într-o competiție acerbă cu Uniunea Sovietică pe tema suprematiei în domeniul tehnologic și al explorării spațiale.
În anii ’60, NASA se confrunta cu o serie de eșecuri și întârzieri în programul său spațial, iar succesul sovieticilor, care reușiseră să trimită primul om în spațiu și să pună pe orbită sateliți de mare impact, devenise o amenințare reală la statutul global al Americii.
În acel context, președintele John F. Kennedy a venit cu o declarație curajoasă și radicală: „Vom trimite un om pe Lună până la sfârșitul deceniului.” Nu a spus „vom încerca să ajungem acolo în viitorul apropiat”, ci a impus un termen precis – un obiectiv clar și măsurabil.
Întrebarea nu mai era dacă o vor face, ci când și cum.
Această abordare a schimbat complet paradigma, impunând nu doar o dată limită, dar și un angajament național. Kennedy a înțeles că un astfel de proiect nu putea fi realizat printr-o abordare pasivă, incrementală, ci printr-o mobilizare totală a resurselor, cu un angajament deplin pentru schimbări fundamentale.
Acesta a fost momentul în care NASA a fost transformată radical, echipele de cercetători și ingineri fiind puse într-o poziție de a colabora într-un ritm susținut, cu o claritate a obiectivelor care a determinat succesul. Răspunsul a fost programul Apollo, care a dus la realizarea unei realizări istorice: primul om a pășit pe Lună, pe 20 iulie 1969, sub conducerea NASA, în cadrul misiunii Apollo 11.
Acest tip de leadership – clar, urgent, cu un termen precis și cu responsabilitate – a fost cheia succesului în acea perioadă. Proiectul Apollo a fost un exemplu de cum poate evolua rapid o națiune atunci când există un obiectiv clar și un angajament de a depăși orice limită tehnologică sau politică. Până în 1969, SUA nu doar că au reușit să ajungă pe Lună, dar au demonstrat întregii lumi că America poate face față celor mai mari provocări.
De aici vine și lecția aplicabilă, în orice context, inclusiv în România sau în alte țări care vor să își depășească stagnarea. Dacă ne apucăm de o treabă importantă, trebuie să o facem până la un termen clar, cu resurse dedicate și, mai ales, cu o schimbare de mentalitate la nivel național.
Acesta este modelul care poate aduce succesul în fața unui obiectiv ambițios: nu doar promisiuni vagi, ci o direcție precisă, cu etape măsurabile și cu o responsabilizare a tuturor celor implicați.
Poate că, și în România, în loc de abordări fragmentate și amânate, am fi putut adopta aceleași principii pentru a implementa schimbări fundamentale în educație, sănătate, infrastructură sau economie.
Dacă fiecare domeniu cheie ar fi fost tratat cu o astfel de viziune clară și cu un termen precis, schimbările profunde ar fi putut să vină mult mai repede, nu doar pentru a răspunde crizelor, ci pentru a construi o țară mai puternică pe termen lung.
***
Statele Unite vor propune luni, la ONU, o rezoluție „simplă și istorică” pentru pace între Rusia și Ucraina.
Statele Unite, care vor să găsească un sfârşit al Războiului din Ucraina, au propus un proiect de rezoluţie Adunării Generale a ONU – de 65 de cuvinte – în care nu menţionează respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, în urma unui nou atac al noului preşedinte american Donald Trump împotriva omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.
Alegeri în Germania.
Alegătorii germani decid astăzi cine va conduce următorul lor guvern, creştin-democraţii conservatori ai lui Friedrich Merz fiind favoriţi să devină cel mai mare partid de la putere, dar remarcabilă este ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), ajunsă pe locul al doilea în sondaje şi care se bucură de sprijinul administraţiei Trump, relatează BBC, potrivit News.
Trump îi cere lui Elon Musk să accelereze reducerea guvernului federal
Donald Trump îl îndeamnă pe Elon Musk să fie mai agresiv în concedierile şi reducerile bugetare ale guvernului federal prin Departamentul pentru Eficienţa Guvernamentală (DOGE).
Trump ar trebui să renunțe la strategia industrială de apărare națională din 2023
Deși este bine că birocrația se trezește cu această problemă, așa cum ar fi de așteptat de la Blob sclerotic, soluțiile lor sunt de râs. La fel ca multe alte aspecte ale vechiului regim, acest plan trebuie să fie măturat de președintele Trump și de sângele proaspăt pe care îl aduce în administrație.
Regimul Biden știa că imunitatea naturală a prevenit COVID, dar l-a ascuns publicului
Un nou raport a dezvăluit că administrația Biden știa că imunitatea naturală îi protejează pe oameni de efectele secundare grave ale Covid, dar a ales să ascundă această informație publicului.Dr. Paul Offit dezvăluie că Casa Albă nu a vrut să se ocupe de necazul verificării infecției naturale. În schimb, milioane de americani au fost forțați să respecte mandatele de vaccinare sau riscă să-și piardă locurile de muncă.
Contract de milioane de euro, în ancheta de corupție româno-americană
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus urmărirea penală față de S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L., pentru comiterea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcționar al unui stat străin și față de două persoane fizice, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită în formă continuată.
Neurochirurgul Leon Dănăilă: „Nu trebuie să renunțăm la micile plăceri vinovate pentru a fi sănătoși”
Neurochirurgul Leon Dănăilă, unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul sănătății, le aduce românilor vești bune și spulberă mituri legate de alimentație.
Valeriu Nicolae, despre campania online a lui Călin Georgescu: ”Le validează ideea că nu sunt niște mediocrități, ci luptători pentru adevăr”
Susținătorii lui Călin Georgescu sunt influențați de boți și conturi false online, susține activistul civic Valeriu Nicolae. „Campania lui Georgescu este cea mai mare șarlatanie din istoria alegerilor din România”, spune el despre manipularea care îi face pe unii români să voteze cu izolaționistul.
Pacientă cu răni adânci până la os, trimisă acasă.
O femeie de 46 de ani, mamă a doi copii și victima unui grav accident de muncă, a ajuns cu arsuri grave la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, de unde a fost externată cu răni „care nu se pot gestiona acasă”, potrivit unei scrisori deschise, adresate ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
Un stadion „chel”, fără nocturnă, gazon și scaune.
„Dan Păltinișanu” dispare bucată cu bucată. În acest weekend a început să se lucreze de zor la demontarea stadionului. Au dispărut, bucată cu bucată, o bună parte din scaune, dar și gazonul vechii arene.
O parte dintre acestea se vor duce la câteva primării din județ care au solicitat să primească o parte din scaune pentru a-și dota bazele sportive. De asemenea, a fost demontată și o parte din gazon, dar și nocturna.
Durckeria a publicat o serie de fotografii cu demontarea elementelor din arenă. Vă avertizăm că urmează imagini cu un purternic impact emoționant, tragice chiar, pentru melancolici!
