În ultimul an și jumătate, au fost adoptate mai multe legi în domeniul comunicațiilor digitale fără o analiză critică adecvată. Cu precădere, situația din Ucraina a fost folosită pentru a limita drepturile fundamentale și libertatea de exprimare. Au fost introduse prevederi legale care acordă puteri sporite serviciilor de informații și permit interferența acestora în libertatea de exprimare.
În plus, s-au înregistrat și atacuri cibernetice asupra mass-mediei, inclusiv asupra unor site-uri de știri. În acest context, autoritățile guvernamentale au impus cenzură și au blocat site-uri în mod arbitrar, iar rețelele de socializare au aplicat cenzură sau au limitat conținutul într-un mod neclar.
Aceste evenimente ridică îngrijorări cu privire la libertatea comunicațiilor digitale și la impactul asupra libertății presei. Serviciile de informații par să-și scrie singure legile, iar controlul civil asupra acestor servicii și supravegherea lor adecvată s-au diminuat. Există temeri că aceste acțiuni ar putea afecta negativ drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv libertatea de exprimare și dreptul la confidențialitate.
Aceste inițiative vizează siguranța jurnaliștilor, inclusiv confidențialitatea comunicațiilor și protecția vieții private online. Comisia Europeană a solicitat țărilor membre să se asigure că jurnaliștii și profesioniștii din mass-media nu devin ținta urmăririi sau supravegherii online ilegale.
Curtea Constituțională a respins plângerile de neconstituționalitate formulate de partidele de opoziție și Avocatul Poporului cu privire la legea privind securitatea cibernetică. Această lege a fost criticată de organizații neguvernamentale, inclusiv pentru introducerea „propagandei și dezinformării” ca amenințări la adresa siguranței naționale și impunerea unor obligații de securitate pentru toate entitățile care furnizează servicii publice sau de interes public.
În acest context, se pot identifica următoarele exemple concrete din noile legi care limitează libertatea cetățenilor și jurnaliștilor:
1. Legea privind securitatea cibernetică: Această lege impune obligații de securitate pentru toate persoanele fizice și juridice care furnizează servicii publice sau de interes public, inclusiv mass-media online. Aceasta poate afecta libertatea de exprimare a jurnaliștilor și poate permite colectarea de informații despre aceștia fără un mandat judecătoresc.
2. Lărgirea interceptării comunicațiilor electronice: Modificările la codul comunicațiilor adoptate în 2022 permit interceptarea comunicațiilor electronice de către organele de cercetare penală și serviciile de informații. Aceasta poate afecta confidențialitatea comunicațiilor jurnaliștilor și poate permite accesul la date și informații nepublicate.
3. Cenzura guvernamentală: Directoratul Național de Securitate Cibernetică cere blocarea site-urilor fără o bază legală clară, fără procedură de apel și fără a îndeplini criterii necesare de independență instituțională. Aceasta poate duce la blocarea arbitrară a site-urilor de presă și restricționarea dreptului la informare al publicului.
4. Cenzura privată: Rețelele de socializare, cum ar fi Facebook și Google, blochează, limitează sau șterg conturile mass-media în limba română fără explicații sau motive legale clare. Aceasta poate afecta activitatea jurnaliștilor și accesul publicului la informații.
Toate aceste legi noi și acțiuni au un impact negativ asupra cetățenilor, asupra libertății de exprimare, libertății presei și protecției vieții private a jurnaliștilor.
foto (c) Inquam Photos / Octav Ganea
