De câteva decenii, în România, dezbaterea despre unirea cu Republica Moldova revine periodic pe agenda publică, adesea împinsă în față de politicieni care o folosesc ca temă electorală.
Fie că a fost Traian Băsescu, fie că este George Simion sau alții, discursul unionist s-a concentrat aproape exclusiv pe dorința și voința României de a „reîntregi neamul”.
Problema reală, însă, pentru noi românii, nu este cine și cât a militat pentru unire, ci dacă cineva din clasa politică românească și-a pus serios întrebarea: ce vor, de fapt, cei din Republica Moldova?
Această abordare unilaterală, în care România își manifestă dorința de unire fără să analizeze în profunzime aspirațiile și temerile populației din Republica Moldova, este simptomatică pentru o problemă mai largă, pe care o regăsim și în alte părți ale Europei.
De exemplu, în Spania, guvernele centrale de la Madrid au gestionat conflictul catalan timp de decenii cu aceeași lipsă de empatie față de dorințele reale ale catalanilor, fie că era vorba despre autonomie extinsă sau chiar independență.
La fel, în Belgia, relația dintre comunitățile flamandă și valonă a fost deseori marcată de neînțelegeri profunde, pentru că fiecare parte a încercat să-și impună viziunea, ignorând perspectivele celeilalte.
În cazul Republicii Moldova, situația este și mai complicată din cauza moștenirii sovietice și a influenței rusești, care nu pot fi ignorate în ecuația geopolitică.
O parte a populației moldovene se simte legată cultural de România, însă o altă parte vede viitorul mai degrabă alături de Est sau, cel puțin, într-o neutralitate strategică.
Comparațiile cu Germania și unificarea acesteia sunt adesea invocate, dar ele sunt fundamental eronate.
Germania de Vest a făcut eforturi concrete pentru a înțelege și a susține populația din Est înainte de unificare, iar procesul a fost posibil doar pentru că majoritatea cetățenilor RDG și-au dorit acest lucru.
În cazul Republicii Moldova, nu există un consens clar în favoarea unirii, iar politicienii români care promovează ideea par mai degrabă preocupați să capitalizeze electoral pe un ideal vag, decât să construiască o strategie reală și viabilă.
Dacă România ar dori cu adevărat să sprijine unirea, primul pas ar fi să asculte și să înțeleagă ce își doresc moldovenii.
Nu să le spună ce ar trebui să își dorească.
*
În România de astăzi, vestea că la cineva acasă au fost găsite droguri nu mai surprinde pe nimeni.
A devenit o banalitate, o știre cotidiană care nu mai stârnește reacții puternice.
Totuși, când persoana implicată este un șef de secție de poliție, cazul ar trebui să fie ieșit din comun și să genereze o dezbatere serioasă despre starea instituțiilor noastre.
Dacă un om plătit generos pentru a apăra legea ajunge să o încalce flagrant, nu mai vorbim de un incident izolat, ci de o problemă sistemică, o palmă dată întregii societăți.
Astăzi citim despre acest caz.
Ieri, alaltăieri, acum o săptămână sau o lună, am citit despre alți polițiști implicați în ilegalități, despre personaje din serviciile secrete sau din armată suspectate de comploturi împotriva ordinii constituționale, despre judecători corupți.
Seria de scandaluri pare interminabilă și confirmă un adevăr dureros: cei care ar trebui să fie un exemplu de integritate și competență sunt, de prea multe ori, implicați în fapte reprobabile.
Acești oameni ar trebui să fie elita societății, cei mai buni dintre noi.
Sunt plătiți mai bine și beneficiază de avantaje speciale tocmai pentru a-și exercita funcția cu responsabilitate și devotament.
Statutul lor privilegiat nu este un favor, ci o garanție că vor respecta legea și vor proteja interesul public.
Într-o societate sănătoasă, asupra integrității lor nu ar trebui să planeze nici cea mai mică îndoială.
Și totuși, privilegiile – „morcovul” din poveste – nu au fost suficiente pentru a asigura corectitudinea.
Poate că a venit momentul să aplicăm și „biciul”: legi care să echilibreze balanța.
La o recompensă mare trebuie să corespundă o pedeapsă pe măsură. Un comisar de poliție prins cu droguri nu trebuie tratat ca un infractor obișnuit, pentru că trădarea sa este dublă: față de lege și față de încrederea publicului.
La fel, un judecător corupt (sau incompetent) ori un funcționar care ia mită ar trebui sancționați exemplar.
Dar nu e suficient doar să-i pedepsim. Ar trebui să-și piardă și toate beneficiile obținute prin funcția lor – fie că vorbim de pensii speciale, vârsta redusă de pensionare sau alte privilegii.
Însă problema nu se oprește aici. Aproape zilnic apar astfel de cazuri și, de fiecare dată, ne punem aceleași întrebări:
Cum a ajuns un astfel de individ într-o poziție de putere?
Ce filtre de integritate au eșuat?
Cine l-a sprijinit și de ce?
Pentru că dacă polițistul, sau militarul, sau judecătorul au trădat, la fel de trădători sunt și profesorii care au permis unui astfel de individ să obțină o diplomă care i-a facilitat accesul într-o funcție oarecare, sau cei care au numit în funcție un polițist despre care ar fi existat suspiciunea că este coruptibil, un judecător care nu judecă sau un militar care s-a dus acolo nu să slujească patria și poporul ci numai pentru că pensia e mare și lungă.
De prea multe ori, aceste întrebări rămân fără răspuns, iar sistemul continuă să producă impostori și corupți.
Nu e suficient să pedepsim executanții – curățenia trebuie făcută și la vârf, acolo unde se iau deciziile și se permite ascensiunea unor astfel de personaje.
Fără o reformă profundă a modului în care sunt selectați și supravegheați cei din funcții-cheie, riscăm să rămânem blocați într-un cerc vicios, în care scandalurile se succed fără oprire, iar încrederea publică se erodează tot mai mult, punând în pericol însăși existența statului.
***
Prima rachetă orbitală lansată din Europa s-a prăbușit la mai puțin de un minut după lansare VIDEO
Racheta Spectrum, fără echipaj, menită să deschidă calea lansărilor de sateliți din Europa, s-a prăbușit la sol și a explodat la mai puțin de un minut după decolare, duminică, în Norvegia, potrivit The Guardian.
Lovitură aeriană în Gaza.
O casă și un cort care adăposteau refugiați au fost lovite duminică în Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza. Cel puțin opt oameni au murit, dintre care cinci sunt copii, potrivit salvatorilor din Gaza citați de Le Figaro.
Au apărut detaliile atacului cu rachetă prin care a fost lovit podul Crimeei.
CIA a ajutat Ucraina să arunce în aer un uriaș depozit rusesc de rachete și muniție.
CIA a asistat forțele ucrainene în planificarea unui atac cu drone asupra unui depozit rusesc unde erau rachete balistice Iskander și bombe cu planare. Este vorba de atacul asupra depozitului din Toropets, regiunea Tver (Rusia), din septembrie 2024. Informația vine de la surse ale cotidianului New York Times.
Culise despre cum a ajutat SUA pe Ucraina în războiul contra Rusiei / Ce nu s-a știut până acum
În primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, doi generali ucraineni au pornit într-o călătorie de la Kiev, sub acoperire diplomatică, pentru o misiune secretă.
Mii de bărbați ucraineni fug de război și solicită azil în Polonia.
Tot mai mulți bărbații ucraineni evită recrutarea militară și participarea la război solicitând azil în Polonia. Cei care depun cereri pe această bază „vor fi interogați amănunțit”, au transmis cei de la Oficiul pentru Străini.
Un oficial german vrea relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Michael Kretschmer, premierul CDU în landul Saxonia din estul Germaniei, susține ideea reluării legăturilor cu Rusia, o poziție care a provocat critici dure din partea susținătorilor Ucrainei, informează Financial Times.
Germania pregătește un acord secret cu vecinii pentru a închide frontierele în fața migranților
Creștin-democratul Friedrich Merz, sub presiune, trebuie să ajungă la un acord înainte de a fi desemnat cancelar al Germaniei.
A murit actorul Richard Chamberlain, celebru pentru rolurile din „Pasărea Spin” și „Shogun”
A murit actorul Richard Chamberlain, celebru pentru rolurile sale din drama medicală din anii 1960 „Dr Kildare”, și mini-serialele „Pasărea Spin” și ”Shogun”. Actorul avea 90 de ani. Anunțul a fost făcut de publicistul Harlan Boll, potrivit BBC.
Jurnalist suedez, inculpat pentru „insultarea” lui Erdogan și „terorism”, după ce a fost reținut la Istanbul
Jurnalistul suedez Joakim Medin, reținut la Istanbul, a fost inculpat pentru „terorism” și „insultă la adresa președintelui” Recep Tayyip Erdogan, au anunțat duminică autoritățile turce, conform France Presse. Căutat pentru infracțiunile de „apartenență la o…
Şef de secţie de Poliţie, bănuit că organiza acasă petreceri cu droguri.
Ofiţerii de la Combaterea Crimei Organizate, coordonaţi de procurorii DIICOT din Timişoara, au făcut zece percheziții sâmbătă seară, după ce au primit informații că un polițist obișnuiește să găzduiască petreceri la care se consumă stupefiante.…
INVESTIGAȚIE.
Siteul de investigații Snoop a descoperit un hotel în construcție pe plaja Venus, construit pe terenul soțului Florentinei Ioniță-Radu, comandant al Spitalului Militar din București și o apropiată a generalului Zisu.
(VIDEO) George Simion vorbea despre reîntregire, Băsescu râdea ca vițelul
Liderul AUR, George Simion, nu a fost dintotdeauna un personaj rău pentru tagma progresiștilor. De pildă, Traian Băsescu s-a folosit de imaginea lui Simion în relația cu basarabenii, după cum arată imaginile de mai jos readuse acum în actualitate pe Facebook. Pe atunci, George Simion era președintele Platformei Unioniste Actiunea 2012, iar Băsescu, liderul PMP.
