Stiu că mi-o voi lua pentru asta dar, vouă chiar vi se pare ceva normal că în secolul XXI, Statele Unite ale Americii, de fapt o mare parte din planetă, este condusă, influențată sau împinsă din spate de oameni care cred sincer că fac rău „în numele binelui”?
Care se roagă ca gloanțele să-și găsească ținta? Care cred că demonii vin pe pământ cu farfurii zburătoare?
Trăim vremuri extraordinare. Avem inteligență artificială, sateliți, chirurgie robotică, calculatoare cuantice – mă rog, despre alea încă nu știm sigur dacă sunt tehnologie sau doar un mod foarte elegant de a atrage finanțări – și totuși o bună parte a lumii continuă să fie condusă de indivizi care iau decizii ca în anul 1147, doar că acum au și coduri nucleare la îndemână.
Și nu, nu este o glumă.
În plin secol XXI, Statele Unite ale Americii – adică țara care a pus omul pe Lună, a inventat Silicon Valley și ne livrează lecții despre democrație la bax – continuă să fie influențată serios de oameni care cred că politica externă, războiul, economia și ordinea socială trebuie puse în acord cu voința unei entități invizibile, localizată undeva deasupra norilor, foarte preocupată aparent de petrol, arme, avort și de ce fac alții în dormitor.
Sună grotesc? Pentru că este.
Avem lideri politici, predicatori, consilieri, senatori și tot felul de figuri respectabile la televizor care vorbesc cu un calm impecabil despre iubire, bine, moralitate și valori creștine, după care susțin bombardamente, foamete provocată prin sancțiuni, distrugeri „preventive” și războaie „necesare”.
Și poate cea mai mare problemă nu este ipocrizia – deși este destulă cât să tapetezi Pentagonul.
Problema este alta: foarte mulți dintre acești oameni chiar cred ce spun. Nu joacă teatru. Nu doar manipulează masele. Nu doar vând ideologie la bucată pentru voturi și influență.
Ei chiar cred că fac bine.
Aici începe partea cu adevărat înfricoșătoare.
Pentru că omul care face rău din interes este, în fond, un ticălos banal. Îl înțelegi. Îl poți urmări. Îl poți expune.
Dar omul care face rău convins că ascultă o poruncă divină devine aproape imposibil de recuperat. El nu mai are dubii, nu mai are rușine, nu mai are limită.
Dacă Dumnezeu i-a dat, în mintea lui, aprobarea morală, atunci orice devine posibil: de la minciună până la măcel.
Este ca și cum am fi dat omenirii un Ferrari, dar am lăsat-o la volan pe o maimuță convinsă că zâna din bord îi spune unde să vireze.
Așa se nasc toate monstruozitățile respectabile din istorie.
Nimeni nu spune: „Vreau să fac rău pentru că sunt rău.”
Toți spun: „Fac asta pentru binele vostru.”
Aici se întâlnesc perfect politicianul, fanaticul și escrocul de profesie.
Iar America, această mare fabrică mondială de mituri, a reușit performanța de a transforma delirul religios într-un produs exportabil. Îl vezi peste tot: în campanii electorale, în discursuri patriotice, în televiziuni, în megabiserici, în filme, în retorica militară, în obsesia pentru „răul absolut” și „misiunea sacră”.
La ei, Dumnezeu pare să aibă un contract de consultanță strategică.
Să nu ne grăbim să râdem prea tare, fiindcă dacă întorci puțin capul spre România, spectacolul nu e deloc mai încurajator. E doar mai ieftin produs.
Și la noi există această combinație mortală de superstiție, naționalism de tarabă, credință de paradă, conspiraționism de Facebook și politicieni care își fac cruce cu mâna dreaptă în timp ce fură cu ambele.
Suntem și noi o țară modernă, europeană, digitalizată pe afișe și medievală în reflexe.
*
La prima vedere, două știri aparent fără legătură: România investește miliarde în sisteme de apărare Patriot, iar Pfizer insistă să fie plătită pentru doze de vaccin anti-COVID, probabil unele nici măcar fabricate.
La o privire mai atentă, însă, modelul este același: banii publici merg către protecții și remedii care funcționează parțial sau nu mai sunt necesare, iar profitul real ajunge în mâinile altora.
Sistemele Patriot au fost prezentate ani la rând ca scutul invincibil împotriva rachetelor.
Realitatea este că rachetele moderne rusești, și probabil nu numai rusești, pentru că știința și tehnologia nu prea au frontiere și naționalitate, le pot ocoli, iar eficiența lor depinde de prea mulți factori.
Concluzia este că România a plătit miliarde pentru siguranță parțială și iluzii de invulnerabilitate.
Pe de altă parte România a plătit miliarde pentru vaccinuri anti-COVID, iar Pfizer a cerut plata integrală, chiar dacă unele doze nu au mai fost livrate sau folosite.
Profitul merge la corporație, pierderile le suportă contribuabilii.
În capitalismul real, onestitatea nu contează; doar contractul și profitul.
In ambele cazuri statul român a negociat ca și cum ar fi un consumator individual pe o piață liberă, când de fapt era singurul cumpărător major într-o situație de criză.
În loc să folosească forța de cumpărare a statului pentru a impune clauze de tipul „plătim doar ce folosim” sau „preț legat de performanța reală în teatrul de operațiuni”, a acceptat contracte standardizate care protejau exclusiv producătorul.
Lucrurile devin și mai deranjante când constatăm că mulți dintre acționarii marilor producători de arme și ai gigantilor farmaceutici sunt aceiași oameni sau aceleași fonduri de investiții.
Cu alte cuvinte, banii publici pentru „siguranță” și „sănătate” curg într-un singur circuit de profit privat.
Rezultatul este că pierderile se socializează, câștigurile se privatizează, iar investitorii prosperă indiferent de eficiența produselor sau de utilitatea lor reală.
Atât în pandemie, cât și în război, România plătește factura pentru protecție, dar controlul și beneficiul final sunt privatizate.
Capitalismul modern nu înseamnă onestitate sau eficiență. Înseamnă dreptul legal de a încasează bani, chiar dacă ceea ce plătești nu mai servește la nimic.
Pe românește: morala e opțională, factura, niciodată.
în final, poate că întrebarea utilă nu e „capitalismul e rău sau bun?”, ci „de ce statul român negociază atât de prost și cine poartă răspunderea pentru asta?”.
***
Secretarul SUA al Apărării sa rugat la Pentagon ca „fiecare glonț să-și găsească ținta” în războiul cu Iranul.
Fotografie de Pete Hegseth / Mediafax
„În fiecare lună este potrivit să ne aflăm chiar aici. Cu atât mai potrivit în această lună, în acest moment, având în vedere ceea ce fac zeci de mii de americani chiar acum.”, a afirmat el, potrivit Associated Press .
Pete Hegseth sa rugat în timpul slujbei ca „fiecare glonț să-și atingă ținta”
Discursul său, încărcat de citate biblice despre distrugerea adversarilor, depășește limbajul diplomatic obișnuit și pune accent pe o viziune militară creștin-evanghelică.
„Fie ca fiecare glonț să-și găsească ținta împotriva dușmanilor dreptății și ai marii noastre națiuni.
JD Vance vorbește despre obsesia sa pentru OZN-uri și oferă o perspectivă creștină: „Nu cred că sunt extratereștri, eu cred că sunt demoni”
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F03%2F1b0f8dd6838e3d99e2c11cd2c64e4d62.webp)
Vicepreședintele Statelor Unite, prezent vineri la emisiunea The Benny Show, a vorbit, printre subiectele de politică internă și cele de politică externă, și despre extratereștri și OZN-uri, subiect despre care Vance a spus că este obsedat.
„Când am venit [la Casa Albă], eram obsedat de dosarele OZN-urilor, dar apoi începi să devii ocupat de probleme economice, de securitate națională și alte lucruri de genul acesta. Dar mai am trei ani de vicepreședinție. Voi ajunge într-un final și la aceste dosare cu OZN-uri”, a spus JD Vance la emisiunea The Benny Show.
„Oricine este curios în legătură cu asta, dar, credeți-mă, eu sunt mai curios decât oricine. O să ajung la rădăcina problemei […] Oricum, eu nu cred că sunt extratereștri, eu cred că sunt demoni”.
„Ce fumează Mark Rutte?” se întreabă Financial Times.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, prin atitudinea față de Donald Trump, pare să fie dispus să facă aproape orice ca să mențină Statele Unite aproape de Europa. Strategia sa de al flata constant pe liderul american, supranumită de unele persoane drept „strategia Daddy”, continuă să stârnească controverse.
În contextul în care Trump a declanșat un război împotriva Iranului, iar sprijinul pentru Ucraina în conflictul împotriva Rusiei aproape că atârnă de un fir de păr, Rutte a ales să-l laude public pe liderul de la Washington și să spună că acțiunile acestuia din Orientul Mijlociu sunt esențiale pentru siguranța globală. Un comentariu publicat în Financial Times critică durerea strategiei de limbă a lui Rutte și arată că aceasta nu doar că nu aduce rezultate pe termen lung, dar compromis și poziție Europei și unitatea Alianței Nord-Atlantice.
O mamă ai cărei copiii au fost uciși în atacul asupra unei școli din Iran, soldat cu 160 de moți, cere dreptate: „Adevărul trebuie să iasă la lumină”
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat vineri sau dezbatere de urgență privind atacul asupra unei școli primare din Minab, în sudul Iranului, produs la începutul conflictului. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost intervenția unei mame care și-a pierdut doi copii în tragedie.
Reuters: Americanii au mințit.
Statele Unite pot confirma distrugerea a doar o treime din arsenal de rachete și drone al Iranului, relatează Reuters, citând surse de informații americane. Conform datelor lor, stătea a aproximativ o treime din rachete rămâne neclară: atacurile ar fi putut să le avarieze, să le distrugă să le ascundă în tuneluri și buncăre subterane. […]
Avertisment dur de la Moscova: „Europa va implora pentru gazul rusesc! Occidentul și-a tras un glonț în picior”
Europa și Marea Britanie ar putea fi nevoite să apeleze din nou la energie rusească, pe fondul unei crize globale de aprovizionare, susține Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, citat de Politico.
China a descoperit zăcăminte mari de pământuri rare
China a realizat progrese considerabile în ceea ce cercetează explorarea a trei minerale-cheie – în provincia Sichuan din sud-vestul țării, potrivit Ministerului Resurselor Naturale al Republicii Populare Chineze. În zona minieră Maoniuping din comitatul Mianning, o subsidiară a companiei China Rare Earth Group Co., Ltd. a confirmat identificarea unor […]
Comisarul european pentru Apărare: Sistemele PATRIOT nu fac față rachetelor rusești
Comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului Politico, fapt că eficiența sistemelor americane Patriot împotriva rachetelor balistice rusești a scăzut. Oficialul UE a menționat că, la începutul anului 2025, eficiența Patriot era de aproximativ 40%, dar Rusia a modernizat rachetele balistice.
România, Polonia și Ungaria, în dispută cu Pfizer pentru miliarde de euro din contractul de vaccinuri COVID
România, Polonia și Ungaria intra într-o etapă decisivă a unui conflict juridic cu companiile farmaceutice Pfizer și BioNTech, în legătură cu contractul semnate în perioada pandemiei, relatează Euractiv .
Procesele au loc la Bruxelles și vizează suma de ordinul miliardelor de euro pentru doze de vaccin care nu au mai fost livrate sau plătite.
În următoarele săptămâni, instanța urmează să se pronunțe în cazurile care implică România și Polonia, în timp ce pentru Ungaria este programată sau audiere separată.
Percheziții la DSU.
Procurorii militari au descins la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Surse au declarat pentru Observator că telefonul secretarului de stat Raed Arafat ar fi fost ridicat de procurori în timpul perchezițiilor.
Într-o reacție pentru Observator , Raed Arafat nu a dorit să ofere detalii despre acțiune, precizând că este vorba despre un dosar care vizează fapte, nu persoane.
„O să ieșim cu un comunicat. Este IN REM (n.red. ancheta), este în analiză, nu am ce să comentez până nu vedem despre acest lucru. Nu o să comentez, o să ieșim cu un comunicat”, a declarat Raed Arafat pentru Observator.
Avertisment din BNR: Vine furtuna, România nu are umbrelă fiscală.
Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea spune că vor crește permanent cheltuielile de apărare, că energia dictează prețurile, iar investițiile private îngheață în incertitudine.
Am tăiat constant de la Educație și Sănătate, dar cheltuielile militare ale României au crescut cu 200% în ultimii 4 ani.
România a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de arme din lume . În ultimii patru ani, banii dați pe echipamente militare a crescut cu aproape 200%. Un raport internațional arată că țara noastră ocupă acum locul 30 în topul mondial al importurilor de armament. This uriașă vine însă cu o veste proastă pentru cetățeni: în timp ce armata primește fonduri record, spitalele pierd sume importante, iar școlile primesc mult mai puțin decât au nevoie.
România – sancționată de Bruxelles cu 3 noi proceduri de infringement
Comisia Europeană a lansat trei noi proceduri de infringement împotriva României și altor state UE, deoarece nu au transpus integral și la timp directivele privind punctul unic de acces european (ESAP), cerințele de capital și probele electronice.
În aprilie încep disponibilizările în primării – peste 13.
În luna aprilie, toate primăriile cu numărul de angajați peste noua limită de stabilitate prin legea de reformare a administrației publice vor trebui să înceapă disponibilizările, pentru a intra în parametrii stabiliți în funcție de numărul de locuitori, a anunțat premierul. ”Ar trebui să avem o reducere de aproximativ 13.000 – 14.000 de posturi, posturi ocupate […]
Peste 1.
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență în primele două luni din 2026 a ajuns la 1.091, în creștere cu 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Lia Savonea îi arată pisica lui Bolojan după ce a luat banii de salarii
Medicii vor putea citi analizele de tip CT și RMN de la distanță.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , anunțat vineri un proiect prin care analize de tip radiografie, CT sau RMN vor putea fi interpretate de medici aflați în alte localități. Această măsură, numită teleradiologie, permite spitalelor care au aparate moderne, dar nu au suficienți specialiști, să trimită imaginile digitale către experți din toată țara. Astfel, pacienți nu vor mai aștepta săptămâni întregi pentru un rezultat și nu vor mai fi nevoiți să călătorească în alte orașe pentru un diagnostic.
Formarea profesională ca formă de tocat banii europeni
Fie că vorbim de mai vechiul POS-DRU ori de programele mai noi ale Uniunii Europene, formarea profesională pare la noi o activitate al cărei succes poate fi măsurat în special prin banii tocați – sau absorbiți –, nicidecum prin gradul de integrare a persoanelor trecute prin aceste cursuri în piața muncii. Sigur, există și cazuri în care unii chiar au făcut niște cursuri, ba chiar cazuri și mai rare în care cei pregătiți și-au găsit mai apoi serviciu, în baza cursurilor făcute, însă – dacă e să o zicem pe aia cinstită –, toate activitățile astea de formare și reformare profesională nu sunt nimic mai mult decât niște activități de tuns bugetele publice pe care le pune la dispoziție UE, în nicio activitate.
Cetățeni români, agresați în Turcia
Ieri seară, la Istanbul, un grup de tineri români, cu vârste cuprinse între 23 și 34 de ani, în frunte cu un bătrân bogat, dar cu probleme de sănătate, a fost atacat cu bestialitate de niște cetățeni turci, sportivi de performanță. Atacul, la care au asistat pe viu aproximativ patruzeci de mii de marti, sa soldat cu milioane de victime ale noii din tara si din diaspora, majoritatea microbiști.
Până la această oră nu s-au depus plângeri din partea celor implicați și nici nu este de așteptat acest lucru. Din ce știm de la organele competente, nu prea au ce reclama, bătaia fiind programată și asumată din timp. În plus, acest grup de tineri nu e la prima experiență de acest tip. Sunt băieți cu state vechi în primit înjoseală atât acasă, cât și în străinătate. Profesioniști prin prezență, amatori prin prestanță.
Săritul de pe fix sau declinul intelectului
Epoca culturală pe care o traversăm este dominată de un discurs colectiv inspirat dintr-o atitudine defensivă a celor care suferă de diferite tulburări psihosociale și istorice, atât de populare și de modă, iar conducta lor în raport cu exteriorul se transformă în ofensivă, agresivă, ridicolă pe alocuri, dar fără argumente serioase și fără noimă. Putem discuta, desigur, și despre originea acestor mentalități. Ea nu apare în vid, ci se hrănește dintr-un amestec de insecuritate colectivă, memorie istorică fragmentată și o educație care a înlocuit treptat exercițiul critic cu reflexul validării emoționale. În locul unei raportări lucide la trecut și la propriile limite, sa instalat o cultură a justificării permanente, în care vulnerabilitatea devine capital simbolic, iar responsabilitatea — o povară indezirabilă. La acestea se adaugă și mecanismele de recompensă ale spațiului public contemporan, unde vizibilitatea rapidă primează în fața consecvenței, iar reacția imediată substituie reflecția. Într-un asemenea cadru, discursul defensiv capătă valoare de monedă socială, fiind ușor convertit în capital de influență. Astfel, agresivitatea nu mai este perceputa ca un derapaj, ci ca o formeaza legitima de afirmare, iar lipsa argumentului este compensata prin intensitatea tonului. Rezultatul este o mentalitate care nu mai caută să înțeleagă să construiască, ci să se impună și să ocupe, transformând orice formă de dezacord într-o amenințare și orice formă de autoritate într-un adversar de legitimat.
Când pierzi controlul, începi să vorbești despre respect
Nu lipsa de respect aceasta problema. Ci pierderea controlului. Când partidul dominant invocă lipsa de respect, problema nu mai este coaliția. Este pierderea influenței. Respectul nu se cere în politică. Se impune sau se pierde. Iar când începi să vorbești despre el, de obicei înseamnă că nu-l mai ai. Declarația lui Sorin Grindeanu despre „lipsa de …
Suntem niște turci care vorbesc și se poartă ca italienii
Ne simțim acasă în orice spațiu latin/romanic – nu întâmplător cele mai mari comunități de români sunt în Italia și Spania, acolo unde și cel mai ușor pentru noi de învățat limba și de în societate.
Cum a demonstrat Cavendish în laborator în sec.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, legea gravitației a lui Newton era deja cunoscută: orice două mase se atrag cu o forță care crește cu masele și scade cu pătratul distanței dintre ele. Problema era că aceasta este extrem de mică atunci când corpurile sunt obișnuite, de dimensiuni umane. Nimeni nu reușise să o măsoare direct în laborator.
Henry Cavendish , chimist și fizician britanic, a făcut exact asta în 1797–1798. Acesta a reușit să măsoare atracția dintre bile de plumb aflate într-o încăpere. Prin această măsurare a putut determina densitatea medie a Pământului , iar în formularea modernă spunem că experimentul a permis și determinarea constantei gravitaționale (G).
Nu mai reinstalați Windows.
Testez și încerc mereu lucruri noi pe PC-urile mele cu Windows și, din când în când, forțez lucrurile suficient de mult încât să stric ceva. Când se întâmplă asta, de obicei reinstalez Windows și o iau de la capăt. Funcționează, dar îmi ocupă timpul, mai ales când trebuie să reinstalez toate aplicațiile, să reconectez serviciile și să reconstruiesc configurația de la zero.
Nu uitati, la noapte trecem la ora de vara!
În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, se schimbă ora și România trece la ora de vară 2026. Ceasul se dă cu o oră înainte, iar ora 03:00 devine ora 04:00. Pentru că se schimbă ora, duminică devine cea mai scurtă zi din acest an. Precum în fiecare an, în ultima duminica …
Schimbarea orei.
Pasagerii aflați în trenuri în noaptea de sâmbătă spre duminica vor trăi o experiență bizară: ora 03:00 „dispare” brusc din orar. CFR Călători a stabilit reguli speciale pentru garniturile aflate în mișcare și explică ce se întâmplă cu trenurile care ar trebui să plece la noua oră de vară.
De luni încep lucrările în Traian.
Lucrările de regenerare urbană din Piața Traian încep din 30 martie, cu restricții majore de trafic în zonă. Vor fi închise mai multe străzi și deviate rute importante, iar transportul public va fi afectat din aprilie. Proiectul se va desfășura în șase etape, pe atunci a doi ani.
Primăria Timișoara a semnat finanțarea europeană pentru Magistrala Verde
Primarul Dominic Fritz a semnat contractul de finanțare europeană pentru proiectul „Magistrala Verde”, un demers de infrastructură urbană care vizează modernizarea uneia dintre cele mai circulate coridoare din Timișoara. Proiectul se desfășoară pe traseul Calea Șagului, între intrarea în oraș și zona Piața Mocioni, și are ca obiectiv principal prioritizarea transportului public prin introducerea de […]
Se redeschide circulația prin punctul de trecere a frontierei de pe pista Timișoara – Zrenjanin
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat, la inițiativa Consiliului Județean Timiș, și în această deschidere temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonale și navale, pe canalul Bega. Prima dată aceasta va fi disponibil pentru traversare, pietonal și cu bicicletele, în acest weekend. Din mai va putea fi tranzitat și …
