La un moment dat, după cel de-al Doilea Război Mondial, în România a început o campanie de alfabetizare. Tot pe atunci a fost legiferat concediul de odihnă.
S-au construit școli, iar copiii puteau participa gratuit la cercuri în care învățau să facă aeromodele, să lucreze cu circuite electronice sau să construiască karturi. Eu am avut norocul să învăț cum se face, de la A la Z, un film: ce este un scenariu, ce face un regizor, cum se developează pelicula. Nu mi-a cerut nimeni un abonament lunar ca să aflu toate acestea.
Medicina a cunoscut și ea o dezvoltare nemaiîntâlnită până atunci în această țară. S-au construit spitale și sanatorii, iar cartierele aveau dispensare în care oamenii își puteau rezolva multe dintre problemele de sănătate fără să înceapă consultația întrebând cât costă.
Nu spun că trăiam într-o lume perfectă.
În școli se preda și propagandă, iar despre libertatea de a contrazice partidul știm cu toții cam cât era voie să învățăm.
Nu era nici o problemă, oricum nimeni, nici măcar copii din primele clase, nu citea prima pagină a manualelor sau prima pagină a ziarelor.
Dar asta nu șterge alfabetizarea, dispensarele, cercurile gratuite și ideea că educația și îngrijirea medicală trebuie să fie accesibile tuturor. În aceste privințe, a fost o revoluție.
După câteva zeci de ani, am început să descoperim și virtuțile involuției.
Știința a trebuit să-și facă loc printre lecțiile despre bunica lui Isus, poveștile despre tunelurile din Carpați și despre dacii care i-ar fi învățat latina pe romani.
În presă, o absurditate spusă cu suficientă convingere a ajuns uneori să valoreze cât un studiu făcut de oameni care și-au pierdut vremea verificând dacă ceea ce afirmă este adevărat.
Iar acum am ajuns la o situație care ar merita toată atenția noastră. Unele, mult prea multe, medicamente se eliberează, pe bună dreptate, numai cu rețetă: pot avea efecte adverse și trebuie folosite cu grijă.
În același timp, rafturile farmaciilor și reclamele sunt pline de suplimente alimentare, de obicei recomandate de anumiți medici sau farmaciști care încasează comisioane din această afacere.
Aceste suplimente alimentare nu prea sunt verificate de nimeni și nu trebuie să demonstreze că tratează o boală în felul în care trebuie să o demonstreze un medicament.
Cu toate acestea, sunt adesea vândute într-un ambalaj și cu un limbaj care îi pot lăsa cumpărătorului impresia că a găsit tratamentul pe care îl căuta.
În paralel, tot mai mulți oameni ajung să plătească din buzunar consultații și intervenții. Unii își amână îngrijirea fiindcă nu au bani, alții se împrumută sau caută cu disperare o soluție „mai simplă”. Iar când un om bolnav este speriat, în dureri și împins de la o ușă la alta, terenul devine numai bun pentru cineva care îi promite vindecarea.
În acest context, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere normele de aplicare a unei legi din 2007 privind medicina complementară și alternativă. În lege apar, printre altele, homeopatia, astrologia medicală, Feng Shui și terapia holografică. Ministerul precizează că stabilirea unor reguli administrative nu înseamnă validarea medicală sau științifică a acestor practici.
Întrebarea este ce va înțelege bolnavul.
El nu va citi neapărat legea și nota explicativă a ministerului.
Va vedea un cabinet, un halat alb, un nume precedat de „Dr.” și, poate, un afiș care spune că activitatea se desfășoară potrivit reglementărilor Ministerului Sănătății.
Pentru omul acela, diferența dintre „are voie să funcționeze” și „s-a dovedit că funcționează” poate dispărea într-o clipă.
Când Ministerul Sănătății emite norme administrative pentru practici nevalidate (astrologie medicală, terapie holografică etc.), în mintea pacientului speriat se produce un silogism simplu și periculos:
„Este reglementat de Ministerul Sănătății -> Este o practică medicală -> Este sigură și funcționează”.
În momentul în care un șarlatan sau un practicant bine intenționat dar iluzionat afișează un aviz administrativ, statul devine complice involuntar la dezinformare.
Iar această confuzie nu este o problemă de vocabular juridic.
Un pacient cu cancer poate renunța la un tratament greu, dar cu șanse reale să îl ajute, pentru o promisiune făcută lângă un dispozitiv care face lumină cu niște LED-uri. Un om cu o tuse persistentă poate cumpăra sirop după sirop, în loc să afle de ce tușește. Când descoperă că a fost păcălit, uneori nu mai poate recupera timpul pierdut.
Dacă statul alege să reglementeze cadrul de funcționare fiscal sau administrativ al acestor activități, el are obligația morală și legală de a impune măsuri de avertizare clare și vizibile, similare cu cele de pe pachetele de tutun sau din reclamele la medicamente:
Afișaj obligatoriu la intrare și în contractul cu pacientul: Text standardizat, de mari dimensiuni: „Această practică nu este o metodă medicală recunoscută științific și nu înlocuiește diagnosticul sau tratamentul medical de specialitate.”
Interdicția folosirii titlului de „Doctor” sau „Cabinet Medical” pentru practici nevalidate științific, pentru a evita confuzia de rol.
Sancționări severe pentru orice promisiune de vindecare sau îndemn de abandonare a tratamentului oncologic/cronic convențional.
Altfel, vom avea încă o performanță administrativă: vom fi pus ștampilă pe ușa unui cabinet și vom lăsa bolnavul să creadă că am verificat și ce se întâmplă înăuntru.
***
Elon Musk spune că aproape toată puterea de calcul va ajunge în spațiu. Google pregătește primul test
Fondatorul SpaceX a comentat despre proiectul Google Suncatcher pe platforma X. „Cantitatea de calcul din spațiu va ajunge, evident, la 100% din tot calculul”, a scris Musk. Afirmația este o predicție pe termen lung, nu descrierea unei tehnologii care există deja. Google se află abia la primele teste ale conceptului.
„Dacă nu aveți 10 euro de benzină, luați autobuzul”

Un parlamentar al puterii din Grecia a lăudat reziliența economiei elene, dar a avut și un sfat pentru cei care nu-și permit totuși să dea banii pe carburant, în toiul scumpirilor care afectează toată Europa.
Opt notificări de la Bruxelles pentru România. Comisia Europeană reclamă întârzieri în aplicarea legislației UE

România se confruntă cu opt noi proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană pentru netranspunerea la timp a unor directive europene.
România, între neîncredere și conspiraționism. Expert: „Instituțiile slabe și analfabetismul funcțional amplifică tensiunile”
Un psiholog clinician român, fost ministru al Educației, a făcut o radiografie a mentalității românești, cu bune și cu rele, explicând, din punct de vedere psihologic, o serie de fenomene care marchează societatea românească contemporană.
Comedia minciunii

„România educată” și „România onestă” sunt două ficțiuni sfidătoare la adresa României reale, în care încă mai muncesc din greu și mai speră oamenii ei cei mai buni, acei oameni care, tocmai pentru că sunt educați și onești, nu capitulează. Binele îi locuiește mai mult decât răul, întrucât au rămas drepți. Cu cât mai drepți, cu atât mai persiflați, ulterior ignorați.
Educația și onestitatea (intelectuală, morală) relevante societal rămân autentice idealuri naționale. Adică de neatins. Condițiile create de politicul imund, neprielnice ca un deșert, rămân stabile și ostile.
Astrologia medicală și Feng Shui, vizate de Ministerul Sănătății. Proiectul care stabilește noi reguli pentru medicina alternativă
Astrologia medicală, Feng Shui și terapia holografică se regăsesc într-un proiect de norme prin care Ministerul Sănătății vrea să stabilească mai clar cum pot fi desfășurate activitățile de medicină complementară și alternativă.
Kelemen Hunor se opune uniformelor obligatorii în școli: „Acestea nu pot fi obligatorii prin lege de la București”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat vineri că se opune proiectului de lege privind introducerea uniformelor școlare obligatorii și că le va cere parlamentarilor formațiunii să voteze împotriva inițiativei în Camera Deputaților.
Ce salariu trebuie să ai pentru a-ți permite un apartament cu două camere. Cu cât s-au scumpit locuințele noi, în ultimii 3 ani

Suprafața utilă medie din apartamentele noi a scăzut ușor pe parcursul ultimilor trei ani, timp în care prețurile au înregistrat un salt cu aproape 50%, conform unei analize a imobiliare.ro. Suprafața utilă aferentă apartamentelor noi listate la vânzare a scăzut, din 2023 și până în 2026, cu până la 4% în București și cu până …
Ce facem astăzi, 26 septembrie 2026, în Timișoara?
Sâmbătă, 26 septembrie, au loc Zilele Culturale Maghiare. Continuă Thespis: TEATRU PE PÂINE și SIMULTAN Festival. Mai puteți merge la un film sau să vizitați expoziții.















